206 matches
-
lucrării este apologetic, căci, pentru Stăniloae, Palamas reprezintă adevărul absolut al credinței ortodoxe. Cele nouă capitole ale studiului trasează din nou etapele formării intelectuale și spirituale a lui Palamas; În continuare, personalitatea lui Varlaam ( În ochii lui Stăniloae, un apusean arivist și lipsit de scrupule); mișcarea isihastă; tomos-ul de la Muntele Athos; sinoadele legate de controversa isihastă; disputa cu Akindin; disputa cu Nichifor Gregoras. Capitolul cel mai interesant și mai personal este consacrat „controversei cu Varlaam”. Stăniloae pune aici În discuție cele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
și o mistică a ierarhiei sociale. Comicul se naște și aici din disproporția dintre ambiție (ca expresie a personalității individului) și posibilitățile lui reale. Justițiarul Pamfil este în realitate un potlogar mărunt, suspicios, delator, caricatura, pe scurt, a unui mare arivist în zone sociale periferice. Tânărul George din aceeași piesă prefigurează un personaj ce revine și în alte scrieri: timidul inventiv, creatorul visător pândit de o lume pestriță de escroci și paraziți. El a inventat o mașină de detectat sunetele (subiectul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285548_a_286877]
-
ca să aibă motive să aplice penalizări. Va „seduce” pe cîțiva, îi va avantaja o vreme, pentru a-i scoate de sub influența așa-zișilor „inamici”. Din discuții a reieșit că „individul e capabil de orice ticăloșie”, „nu are decît interese”, e „arivist și megaloman”. „Singura lui iubire - oarbă, animalică - e fi-su, pe care-l crede geniu”, a fost de părere Adam. Cică - a povestit acesta - înainte de a-l înscrie la „Bacovia”, G. și-a făcut de treabă pe acolo într-o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
intransigentă a profesorului universitar, față de cei corupți, care se învârtesc în jurul nostru și profită de naivitățile unora este demonstrată în cartea ” Trăim printre ticăloși” , apărută în anul 2009, la Editura ”Encolloby”. Dând definiția ticălosului, adică a omului lipsit de scrupule, arivist, derbedeu și neisprăvit, Alexandru Ionescu se erijează într un justițiar al societății românești actuale. Un capitol deosebit de interesant al ”cărții cu bătaie lungă” în ceea ce privește racilele societății actuale, este cel intitulat ”Rapel pentru lichelele comuniste”. Iată ce spune autorul cărții în
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
le rostise cândva. Nici despre el nu știu care i-a fost soarta. Trebuie să vorbesc despre unul dintre ultimii cu care am fost în închisoare, la Securitate. E vorba de profesorul Ardeleanu, amestec de om de treabă și de lichea. Un arivist. Era fiul unui țăran din Transilvania. Urmase primii ani de studii la școala română, dar - după câte mi-a povestit - părinții lui nu erau oameni care să se sacrifice pe baricadele patriotismului. Așa că l-au luat de la școala română și
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
bun-simț, alchimiștii vremii - ei Înșiși Învăluiți În credințe fantaste vizând rezultate dincolo de puterile chimiei! - etc., știința, cercetarea fundamentală, aliată cu tehnica, a făcut apoi, În secole, pași mari În lupta cunoscută și nu rareori dramatică Împotriva fanaticilor Bisericii, credincioși sau ariviști de geniu. Cu Inchiziția, bineînțeles. Odată cu secolul al XVIII-lea, știința, ceea ce numim astfel, și oamenii ei, eroii ei, Își câștigă un loc respectabil În societățile occidentale, iar la Începutul secolului al XIX-lea prestigiul „ei” se instalează atât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
literar cât de cât convenabil și... dacă era posibil, chiar să și public câteva rânduri, indiferent pe ce temă, sub semnătură proprie, semn al ieșirii din blestemul anonimatului, din non-existență. Sigur, nu puțini Îmi vor reproșa aceste „sfaturi ale bunului arivist” pe care eu, azi, aflat Într-o senectute care ar trebui să fie pilduitoare, Îndrăznesc a le da mai tinerilor care se’ncearcă pe terenul de gheață al carierei artistice. E adevărat, o fac și Înscriu aceste recomandări necesare unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Dacă cei doi tineri se arată indiferenți în privința moștenirii, ruda lor Stănică Rațiu se manifestă agresiv, apelând la cele mai josnice mijloace, spre a pune mâna pe banii lui Giurgiuveanu. Speță de Dinu Păturică și Tănase Scatiu, el este tipul arivistului, care nu cunoaște nici un scrupul. În celălalt plan apar Felix, studentul medicinist, intelectual superior, îndrăgostit de fapt de o himeră, idealist și indecis, și Otilia, întruchipând misteriosul etern feminin, cu o psihologie indescifrabilă, oscilând între posibilitatea unui sentiment absolut și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
acțiunea are ritm, replicile se încrucișează cu vervă, poanta apare când e mai puțin așteptată. Dacă unii dintre cei din jur sunt falși, Spirache disimulează și el, dar în alt sens. Docil, „molâu”, modest într-o lume a impostorilor și ariviștilor, el reușește să-și ia revanșa și să impună în familie o atmosferă de împăcare, în care crede sincer. Un personaj de referință în comedia românească, apreciat ca atare de E. Lovinescu, este Chiriachița, soacra dominatoare, în permanentă ofensivă, nesocotind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
care am zis cu mult timp în urmă că va lua șefia PNL. Pe alt plan, opus în multe privințe, dacă nu în toate, lui Năstase, este premierul Boc pe care eu îl cred bine intenționat, dar interesele de partid, ariviștii, profitorii din umbră, nu-l lasă să facă ce are de gând să facă. Nu mă interesează aici culoarea politică, însă nu pot fi de acord că un prim-ministru nu poate face în mandatul lui ce și-a propus
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de mare efect, însă dorința elementelor din interior de afirmare, avansare, răzbunare, invidie, gelozie și alte motive,au avut efectul scontat, în special că mijloacele de informare a maselor populare, nu știm prin ce minune, au fost ocupate de unii ariviști, trădători, lași și oportuniști, care amplificau minciunile și diversiunile primite din rețea. Aceasta și pentru că se știa că cei din structurile securității, prezentau cel mai mare pericol de anihilare a dorințelor acelor elemente. Dealtfel s-a dorit foarte mult ca
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
privește. Am citit despre aceste țări și eram sigur că nu voi pune niciodată piciorul acolo. Era o imensă arie geografică în care oamenii erau persecutați și nu puteau trăi normal. Erau colonii rusești exploatate de o clasă mică de ariviști politici care își împărțeau averile. Din acest motiv, din țările Europei de Est se refugiau în Occident numeroși oameni talentați din domeniul artelor, al științei și al sportului. Nu aveam nici un fel de dubii asupra bogăției culturale a acestor țări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
atunci? Eu cred că ea poate oferi mai mult decât atât, pentru că, reînviind pentru o clipă în mintea cititorului faptele și personajele din arhive, el le arată tuturor cum se raportau față de regimul comunist și cum acționau diferite tipuri umane: arivistul și indolentul, lașul și curajosul, obedientul și demnul, prostul și deșteptul, competentul și incompetentul ș.a. Apoi, servește la perceperea "stilului și metodelor de muncă ale organelor de partid", ca să folosesc o sintagmă des utilizată de comuniști. Întâlnim aceste tipuri umane
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
politică din comunism trebuie judecată la fel acolo unde ea se realiza de facto. Sub mesajele și decretele emise de la "Centru", se consuma viața acestor tipuri umane față de existența cărora într-o democrație se manifestă înțelegere. Astfel, există înțelegere față de ariviștii de astăzi și sunt blamați cei din comunism, sunt admirați activiștii de astăzi și blamați cei de atunci. Această dublă măsură se aplică pentru că, după ce a căzut regimul, majoritatea a acceptat că a fost unul criminal. Evaluarea este justă și
[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
doar prin realizări recunoscute de comunitatea disciplinară, la capătul unei interacțiuni critice dintre oamenii de știință care dispun de mijloacele necesare pentru o testare concludentă a ideilor în discuție. În sistemul sovietic a fost însă posibil ca un grup de ariviști, incapabili să obțină rezultate care să le asigure o recunoaștere în mediile științifice, să-și atingă obiectivele exploatând împrejurarea că acordul cu ideologia oficială fusese ridicat la rangul de criteriu suprem al adevărului. Grupul lui Lîsenko s-a prevalat de
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
despărțiți prin ură milenară, i se pare o nelegiuire. Fiul său, Nisim Cohanovici, ilustrează o generație intermediară, care respectă tradiția mai mult de formă, aspirând de fapt către o asimilare, mai ales dacă aceasta aduce un „folos”. Lelia, fata acestui arivist, face parte - la fel ca fratele ei, Lazăr, tânăr socialist - din cea de-a treia generație, emancipată de constrângeri religioase. Dragostea ei pentru Matei Frunză provoacă o mare tulburare tuturor, dar mai ales lui Manasse, neîncrezător în imboldul inimii. Dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
morală și profesională - este încă (la cei mai bine de 50 de ani ai săi) un modest și conștiincios „navetist” al unei obscure catedre din Constanța (într-o vreme când catedrele facultății de filologie din București colcăie încă de nulități, ariviști mărunți și impostori!), scriindu-și - departe de interesul și atenția „centrului” - cu aceeași modestie și exemplară probitate, cu aceeași redutabilă, ireductibilă pasiune, profund patriotică și militantă, în slujba valorilor autentice ale culturii și revoluției, excelentele sale foiletoane critice într-o
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
sensurile ultime ale existenței. Mult mai bine construit sub raportul arhitecturii epice este considerat romanul în credința celor șapte sfeșnice, din 1938, un "roman fluviu în care conștiința mistică e doar un prilej pentru o dezbatere pur tipologică: aceea a arivistului". Romanul nu are însă un fond mistic, subliniază Mircea Popa: "E romanul ridicării și prăbușirii unui arivist, un roman perfect încadrabil în linia tradițională a genului, începând cu N. Filimon și terminând cu L. Rebreanu. Eroul romanului constituie una dintre
Un eseu monografic by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6912_a_8237]
-
celor șapte sfeșnice, din 1938, un "roman fluviu în care conștiința mistică e doar un prilej pentru o dezbatere pur tipologică: aceea a arivistului". Romanul nu are însă un fond mistic, subliniază Mircea Popa: "E romanul ridicării și prăbușirii unui arivist, un roman perfect încadrabil în linia tradițională a genului, începând cu N. Filimon și terminând cu L. Rebreanu. Eroul romanului constituie una dintre realizările de seamă ale scriitorului și chiar ale prozei noastre în general, în care cu greu mai
Un eseu monografic by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/6912_a_8237]
-
-o pe boierul; cu eventualul corectiv că cel dintâi ar fi plasabil în "dincolo de bine și de rău"17, pe când acesta ultim, în dincoace de ele. Oricum, în absolut (sau, baremi, cu timpul, - care omogenizează), aventurier de mare clasă și arivist ușor mediocru, vechi căftănit și nou pleșcar sunt unul și același lucru, având drept numitor comun cinismul (indispensabil, evident, oricărei ascensiuni vertiginoase). Căci, dacă autorul nostru (el, pentru care însuși Judele suprem "are cumpănă deosebită", ba chiar "înșeală la cântar
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
fizică. Grăbit a se distinge în ochii oficialității comuniste, Ov. S. Crohmălniceanu atribuie cu eleganță "exhibiționismul său maladiv" unui complex de inferioritate specific infirmilor. Și nu se oprește aci. "Chiar și criticul literar de la ŤContemporanulť, un tinerel cu pretenții și arivist, purtînd numele poetului exilat Ovidiu, în cronica lui despre culegerea de nuvele intitulată întîmplări dintre amurg și noapte, m-a criticat violent pentru dragostea mea față de animale, pe două coloane! (...) Și problema era în cele din urmă pusă astfel: - Dacă
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
unei solide conștiințe a rădăcinilor proprii. M-am înșelat. Prin manifestările sale recente inclusiv prin Ťinabilitateať de a asemui, fie și în glumă, țara în numele căreia vorbește cu un land austriac, ministrul nostru de externe se înfățișează așa cum este: un mic arivist, gata oricând să facă frumos în cancelariile lumii, fără a se uita la preț. Îmbătat de aerul tare al înălțimii la care s-a pomenit, de unde se disting numai entități, nu și identități, a pierdut din vedere și ceea ce s-
Punctul pe i by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8118_a_9443]
-
metresa lui polonă, A.K., pornește secvența următoare a Investigațiilor lui Ion Vianu, în care, decriptând convenabil trei surse, cu instrumente fin psihanalitice, eseistul vede, în rodnicul - istoricește - an 1916, engrama unei crime neînfăptuite. Cartea de căpătâi a adolescentului Mateiu, Arivistul lui Félicien Champsaur are în centru, după tipicul melodramatic de sfârșit de secol al XIX-lea, un omor bine ticluit și încă și mai bine mascat. Subiectul, așa cum îl rezumă Vianu, e simplu, urmărind felul în care un avocat sărman
Interogații mateine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8046_a_9371]
-
bea șprițul de fiecare zi". Despre interiorul elocvent al "frumoasei case" pe care Marin Sorescu a dobîn-dit-o în capitală: Are cîteva cărți prețioase, noi sau vechi, dar biblioteca nu e nici bogată nici, mai ales, vie. Totul creează impresia unui "arivist" în ale culturii care nu se pricepe să-și creeze o ambianță firească și plăcută. Ca gazdă, M.S. s-a arătat de asemenea stîngaci și nepriceput, deși cu vădite intenții de a fi binevoitor. E în el ceva reținut și
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
Ciocârlie Preambulul Donnei Alba - ultimul dintre cele cinci romane semnate de Gib I. Mihăescu - e o sumară trecere în revistă a unei scurte cariere de hoinar contrariat de împrejurări care, după o răsucire de 180°, va deveni un prototip al arivistului provincial, seducător și fără scrupule. O eboșă de odisee oltenească urmată de o incursiune stendhaliană în inima Bucureștilor. Întors de pe front cu gradul de sublocotenent în rezervă, Mihai Aspru e recunoscător războiului care, vrând-nevrând, l-a „cules de pe drumuri”. O
Haimanaua, dulcineea și maestrul by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5166_a_6491]