383 matches
-
Acasa > Poezie > Pamflet > POATE NU ȘTIȚI CĂ DISEARĂ... Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului poate nu știți că diseară vor veni la cină oamenii de ceară cu trăsuri de apă și arlechini de lemn coborând în suflete solemn să te întrebe ce mai faci dacă ai învățat să taci să vadă ce mai zici despre cele mari, despre cel mici despre bani, despre guverne lumea doarme așa cum își așterne; să nu le
POATE NU ŞTIŢI CĂ DISEARĂ... de ION UNTARU în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_untaru_1446480521.html [Corola-blog/BlogPost/342810_a_344139]
-
îmbinate creator pe fond roșu-grena. Masca, pe fond verde-bleu, îi acoperea fața și nu-mi puteam da seama cu cine anume să identific purtătoarea, dar înfățișarea generală și faptul că se afla la brațul unui bărbat chipeș în costumație de arlechin, m-a determinat să cred că este un gen de ursitoare. Pe celelalte femei, care se aflau în acel moment pe terasă, le-am recunoscut cu ușurință. Erau îmbrăcate în costume populare românești ori specifice unor etnii cu pondere în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
foarte ușor să recunosc persoana și să apreciez ce etnie reprezintă. Nu erau mulți acolo, în acea împrejurare, dar mai târziu aveam să constat că aproape toți au venit la carnaval îmbrăcați normal, în haine obișnuite. De fapt, doar acel „arlechin”, eu și domnul inginer Dan Petrescu de la Craiova eram costumați. Prietenul meu Dan purta un superb costum arăbesc și reușise să-l îmbrace corect, așa cum am văzut eu prin filme ori prin telejurnale. El avea să ne povestească, mândru ca
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1413532786.html [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
unei povești codalbe. S-a creat, după ploaie, în balconul curcubeului. O ulcică neagră, ca pisica și cu trei garoafe albe, Erau pe o copertă roșie, scriind o fabulă, maestrului. Îl adunară din petice, fiindcă suferă de întuneric, Și pe arlechinul melancolic... Dialogul a fost prielnic, Înroșind penelul. Dintr-o taină, totul devenea...generic. Culorile, nu se risipiră...Provocară iubiri ... nebănuite, O scoică încă, mai trăia printre florile cu intrigi, bănuite. Cartea din tablou respira a poveste. Cine o uită, plătește
TAINELE PICTORULUI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1134 din 07 februarie 2014 by http://confluente.ro/Tainele_pictorului_elisabeta_iosif_1391786610.html [Corola-blog/BlogPost/364827_a_366156]
-
Pablo Ruiz Picasso (1881-1973), cel ce s-a jucat cu formele, practicând asprimea lor și în jocul său ajungând până la cubism, este prezent cu multe lucrări, printre care: Portretul Gertrudei Stein (Gertrude Stein), prietena lui Picasso, realizat în 1906 și Arlechinul (Harlequin) în 1901, picturi în ulei pe pânză. Scriitoarea și poeta Gertrude Stein, ființă foarte instruită, s-a născut în Pennsylvania, fiică a unor imigranți, intelectuali germani-evrei. A murit în Franța la vârsta de 72 de ani. Împreună cu fratele ei
MUZEUL METROPOLITAN de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 24 din 24 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Muzeul_metropolitan.html [Corola-blog/BlogPost/368435_a_369764]
-
poemelor Marianei Cristescu. Poetă, cărturar, critic literar și jurnalist, Mariana Cristescu este un homo aesteticus ce sacralizează cuvântul. Descoperim aici un Deus al amorului ce fumegă pe cruce și un Iisus trimis pe această lume să asiste la țopăiala unor „arlechini albaștri/ fără Dumnezeu”. Al. Florin Țene Referință Bibliografică: Mariana Cristescu sau vizualizarea în interiorul cuvântului / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1787, Anul V, 22 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1448208391.html [Corola-blog/BlogPost/382593_a_383922]
-
cu titlul "Dresură de porumbei", la Teatrul de Stat din Turda, urmată în 1989 la Teatrul „Victor Ion Popa” din Bârlad de "Meandrele vieții". La aceste piese, ca și la "Suflet de fată" și la " Fericirea", apărută în 1983 în "Arlechin", caiet al Teatrului Național din Iași, autorul a renunțat, după cum afirmă în "Note bibliografice despre piesele mele", din volumul "Teatru", apărut în 2010. Toate cele șase piese agreate de autor pentru a fi reprezentate, în variantele lor definitive, se află
Puși Dinulescu () [Corola-website/Science/322428_a_323757]
-
romburi deasupra ochilor, cafeniu la baza buzei superioare și a gâtului, două pete cafenii pe piept, cafeniu în partea inferioară a picioarelor și o pată cafenie în formă de liră sub coadă. Cea de-a doua tipologie de culoare este arlechin, cu petice de gri, negru și cafeniu. Este o rasă veche franceză. Strămoșul acestui câine este Ciobănescul Persian adus de romani în Galia în secolul al XIII-lea. Rasa s-a îmbunătățit prin încrucișarea câinilor indigeni cu câinele Deer Hound
Beauceron () [Corola-website/Science/334179_a_335508]
-
dublă cu un păr exterior scurt, gros, aspru, bine lipit de corp. Este mai scurt pe cap. Are culoare neagră cu pete maronii și se numeste bicolor sau „Bas Rouge” și cu zone de gri în cromatica blănii, numindu-se arlechin. Standardul rasei cere pinteni dubli pe fiecare din membrele superioare. Este inteligent, disciplinat, deosebit de ascultător, foarte activ și curajos, dar nervos și destul de agresiv. Este foarte atașat și credincios stăpânului, iubește copiii. Are o excepțională rezistență care-i permite să
Beauceron () [Corola-website/Science/334179_a_335508]
-
în care are spațiu să alerge și în care are animale pe care să le coordoneze. În ceea ce privește străinii, Beauceron poate să fie destul de reticent, motiv pentru care este recomandată socializarea timpurie, în vederea evitării agresivității. Blana poate fi neagră, maro sau arlechin. Ea nu necesită prea multă îngrijire. Periajul se face mai des doar în perioada de năpârlire. Rasa năpârlește moderat. La un Beauceron de obicei se întâlnesc următoarele boli și afecțiuni: glaucomul, luxația patelară, diverse alergii specifice rasei, displazia de șold
Beauceron () [Corola-website/Science/334179_a_335508]
-
la 1775 Sonnenfels a fost redactor al revistei "Der Mann ohne Vorurtheil", revistă în care a apărat tendințele liberale din literatură. A îmbunătățit scena vieneză prin opera sa critică "Briefe über die Wienerische Schaubühne", în care l-a atacat pe arlechinul teatrului, provocând eliminarea din personalul de scenă a acestuia. A avut un un rol esențial în abolirea torturii în Austria (1776). Atitudinea lui Sonnenfels față de Lessing l-a plasat pe acesta într-o lumină nefavorabilă, întâmplându-se astfel din cauza intrigilor
Joseph von Sonnenfels () [Corola-website/Science/336159_a_337488]
-
hieroglife. Jurnale (Yes-eu) de călătorie, 1989-2011" (2012); DIALOGURI (interviuri) - "Răspuns și răspundere" (1989), "Spunerea de sine" (1994), "Prezenta celuilalt" (1997), "Micșorarea distanței" (2004), "Răspund, deci exist" (2008); CĂRȚI PENTRU COPII - "Papucei cu felinare" (poeme, 1989), " La desfrunzirea brăduților" (proza, 1991), "Arlechinul și delfinul" (poeme, 2001), "Ceasornicul din măr" (proza, 2002), " O umbrelă cu dantelă / A laced umbrella" (ghicitori, ediție bilingva româno-engleză, 2003), "Cu ce seamănă norii?" (proza, 2003), "Căruțul cu îngeri" (poeme, 2004), " Punguța cu patru bani" (proza, 2006). Versurile și
Leo Butnaru () [Corola-website/Science/308001_a_309330]
-
în album în alb-negru. Albumul a apărut în condiții grafice excelente și prezintă caricaturi ale unor mari personalități în artă și cultură precum și a oamenilor politici ai acelor timpuri. Coperta albumului îl are înfățișat pe Nicolae Petrescu-Găină în costum de arlechin trăgând o cortină de culoare roșu-grena în spatele căreia se află o galerie de caricaturi. Cele mai importante lucrări din componența albumului sunt cele care îi reprezintă pe Alecu Bădărău în calitate de ministru de justiție rezemat de o bâtă electorală; Gheorghe Grigore
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
Național de Artă și Muzeul de Artă al Municipiului București, cu titlu de împrumut. Printre tablouri se regăsesc cele mai cunoscute lucrări precum "Odihnă pe câmp" (1954), "Întoarcerea de la sapă" (1943), autoportrete, o parte din ciclul "Regele nebun" sau seria "Arlechin", peisaje venețiene și spaniole. Deasemenea din colecție ies în evidență și portretele lui Mihail Sadoveanu, Lucia Sturdza-Bulandra, George Enescu sau Tudor Arghezi în pictura "Tudor Arghezi cu soția" (1961). Secția de artă contemporană cuprinde 8 săli în care se regăsesc
Muzeul de Artă din Timișoara () [Corola-website/Science/305279_a_306608]
-
Watteau, reflectă influența lui Antoon van Dyck. Deși face impresia unei schițe, tabloul are o schemă compozițională foarte sugestivă: personajele sunt dispuse în formă de triunghi cu vârful la capul lui Iosif, în timp ce în centrul triunghiului se află Pruncul Iisus. Arlechinul "Pierrot" (1718-1719), cu tematică din lumea teatrului, reprezintă un personaj de comedie care în tablou - în mod paradoxal - este prezentat cu expresie tristă a feței, într-un veștmânt alb perlat. Opera se bazează pe ambiguitatea dintre teatru și viață. pe
Antoine Watteau () [Corola-website/Science/300896_a_302225]
-
care Însuși Cantemir umblă pe vârful botinelor. „Cântul lui Teleor” (Teleorman/Deliorman/Pădurea Nebună) text prefirat cu solzi smulși de pe cuvintele vechilor hrisoave este un imn pentru Libertate, un exercițiu repetat dinaintea zilei În care autorul așează și Inorogul și Arlechinul În fața viitorului cărții sale. Povestea poate să Înceapă! Bine, rău, intrigă și frumusețe diafană, paginile următoare mustesc de magie și mierea vorbelor se decantează În sintagme pe care, pentru a le prinde Înțelesul, trebuie să le citești o dată, de două
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Melania Cuc () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1539]
-
În care dragostea pare aproape lumească, este redată cu finețe, eleganță și În culori voievodale. Carte de duminică la amiază! O carte de artă și pentru care autorul, dar și ilustratorul merită toată admirația noastră! Aruna zeița cu degete trandafirii, Arlechinul și cărțile de tarot, cele câteva măști ale zeiței (femeii iubite), mirajul și cavalerul puternic... tot zeități și tristeți, Melanholia cu Daimonul care veghează creația Însăși, sunt tot atâtea motive pentru care autorul acestei cărți unice să ardă pe rugul
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Melania Cuc () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1539]
-
d`Aquino” după Alex Mihai Stoenescu, regia Grigore Gonța, 2005 Luca Arbore - „Apus de soare” de Barbu Ștefănescu Delavrancea, regia Dan Pița, 2004 Demetrius - „Visul unei nopți de vară” de William Shakespeare , regia Felix Alexa, 2003 Perry Lascoe - „Așteptând la Arlechin” de Noel Coward, regia Ion Cojar, 2002 „Celălalt Cioran” de George Banu după Caietele lui Emil Cioran, regia Radu Penciulescu, 2002 Mario - „Jocul dragostei și al întâmplării” de Pierre de Marivaux, regia Felix Alexa, 2001 Richard Roe - „Machinal” de Sophie
Liviu Lucaci () [Corola-website/Science/333677_a_335006]
-
este cel mai mare portretist român. Își pregătea portretele, pe urmele maestrului său Rembrandt, printr-un un număr uriaș de schițe ale mâinilor sau ochilor. Între șaptezeci și optzeci de ani, Baba a realizat o serie extensivă de tablouri de Arlechini și Regi Nebuni, majoritatea rămânând în colecția sa privată până la moarte. Din nou, se observă o analogie cu perioada ultimă a lui Goya dar și cu pictura expresionismului german. Critici de artă, cum ar fi Pavel Șușară, autorul unui album
Corneliu Baba () [Corola-website/Science/297112_a_298441]
-
dusă până la obsesie a culorii gri. Culoarea gri a devenit suport pentru multe din lucrările sale, ea fiind un pretext al dezvoltării unor motive îndelung evocate: peisajele, naturile statice, florile și nu în ultimul rând o lume de colombine și arlechini. Lucrările sale analizează în mod plastic mișcarea chipului uman dintr-un unghi diferit al conflictelor care apar în zona figurativului. Privind pictura lui Corneliu Ionescu se vede o abordare modernă cu vizibile tendințe de sinteză și simplificare a formelor, fapt
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
diferit al conflictelor care apar în zona figurativului. Privind pictura lui Corneliu Ionescu se vede o abordare modernă cu vizibile tendințe de sinteză și simplificare a formelor, fapt care dă discursului lui o încărcătură spirituală aparte. Fie că pictează un arlechin, o balerină, un peisaj sau o natură statică, efectul pictural este controlat aproape cu minuție didactică. Corneliu Ionescu se poziționează în apropierea pretențiilor burgheze, acolo unde senzualitatea nudului este înlocuită de mișcarea tinerească a formelor feminine pe armonii muzicale. Reprezentarea
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
și sărăcia, reflectând o dispoziție afectivă melancolică. Cunoaște pe Fernande Olivier, o tânără brunetă și elegantă, de care se îndrăgostește și cu care va locui împreună. În pânzele lui Picasso domină acum nuanțele deschise, senine (perioada "roz"). Fascinat de universul arlechinilor, acrobaților și clovnilor, merge adeseori la un circ din apropiere unde își găsește motive pentru tablourile sale. Vara anului 1905 o petrece într-un sat din Pirinei împreună cu Fernande. Lucrează acolo la tablourile care vor marca începutul "perioadei primitive" în
Pablo Picasso () [Corola-website/Science/297881_a_299210]
-
unde admiră picturile murale romane. Picasso reintroduce stilul compozițiilor figurative, reprezentate naturalist, cu contraste de lumină și umbră. Desenul elegant se limitează uneori doar la reprezentarea contururilor corpurilor de femei sau copii ("Nud șezând", 1923). Coloritul amintește de perioada "roză" ("Arlechin cu mâinile împreunate", 1923). Este o perioadă liniștită de viață de familie și de lucru. În 1921 se naște primul său copil, Paul. În scurtă vreme totuși relațiile dintre cei doi soți se strică. Picasso începe o legătură amoroasă cu
Pablo Picasso () [Corola-website/Science/297881_a_299210]
-
trăiesc? Îmi plătește mie astăzi cineva muncă îndelungată pe care o reclamă un asemnea tablou, își permite statul să mi-l comande? Trebuie să-mi satisfac clientela care ma întreține și clientela asta vrea de la mine spanioloaice cu evantai, odalisce, arlechini, în general lucrări de dimensiuni modeste!...”(Bogdan, IX) Radu Bogdan arată cum, văzută din interior, evoluția către instaurarea realismului socialist, cu constrângerile sale specifice diferite de cele ale perioadei anterioare, s-a petrecut în lipsa unui orizont clar de așteptări, pozitive
Gen, tradiție și realism socialist - studiu de caz, Ana Ipătescu (1) () [Corola-website/Science/296104_a_297433]
-
sa publică ia sfârșit ,el lucrând pentru sine sau cunoștințe,ca orice artist care nu încetează să creeze ,fără să mai expună lucrările. Permanentă sursă de inspirație pentru creația lui Michăilescu, lumea actorilor de comedie constituie principalul motiv pentru opera „Arlechini”, ce impresionează prin capacitatea artistului de a exprima tensiunea dramatică a sentimentelor celor două personaje folosindu-se de accentuarea mijloacelor de expresie: linia puternic trasata, volume strict delimitate, colorit viu.
Corneliu Michăilescu () [Corola-website/Science/326015_a_327344]