182 matches
-
sunt mai rapizi, iar noi ne mișcăm încet. Noi am terminat munițiile, iar oamenii mei sunt sfârșiți"”. Factorii care au împiedicat ca dezastrul să fie total pentru flota spaniolă au fost căderea întunericului și faptul că englezii terminaseră muniția. Pierderile Armadei, în această zi, s-au ridicat la peste 10 nave și circa 8000 de oameni. Englezii au avut în jur de 100 de morți și câteva nave avariate. Această confruntare, de la 8 august 1588, a rămas în istorie cu numele
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]
-
evita o nouă ciocnire cu flota engleză și pentru a profita de curenții din Marea Nordului. Englezii nu i-au scăpat din ochi pe spanioli, însă au fost nevoiți să înceteze urmărirea din cauza furtunii și a faptului că terminaseră munițiile. "Invincibila Armada" a fost lovită de furtună pe 12 august, în largul insulelor Shetland și a suferit noi pierderi. Din cauza epuizării hranei și mai ales a apei potabile, ei au fost nevoiți să facă escală în Irlanda, țară catolică, care se opunea
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]
-
pierdut câteva corăbii în scurte ciocniri cu corsarii englezi. În sfârșit, după ce au părăsit țărmurile Irlandei, au fost surprinși, la jumătatea lunii septembrie, de două violente furtuni care le-au pricinuit noi pierderi. La reîntoarcerea în Spania, în octombrie 1588, Armada mai dispunea de 50 de corăbii și de oameni obosiți, bolnavi, înfometați. Ducele de Medina-Sidonia pierduse două treimi din efective și din nave, fără să pricinuiască mari pagube englezilor și, mai ales, fără ca vreun soldat spaniol să pună piciorul pe
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]
-
să pricinuiască mari pagube englezilor și, mai ales, fără ca vreun soldat spaniol să pună piciorul pe pământul Angliei. El a ajuns acasă îmbătrânit parcă peste noapte, cu părul complet alb. Avea doar 38 de ani. Cauzele care au determinat înfrângerea Armadei au fost timpul nefavorabil, incompetența la comandă a ducelui de Medina-Sidonia și a ofițerilor săi, inferioritatea în armament și tactică de luptă. În plus, planul inițial a prezentat câteva puncte slabe ce s-au dovedit a fi fatale în economia
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]
-
statutul de mare putere continentală, cel puțin până la 7 noiembrie 1659, când s-a semnat Pacea de la Pirinei; a pierdut însă supremația pe mare. Instituțiile învechite, de tip feudal, ale Spaniei, n-au știut să tragă concluzii clare din înfrângerea Armadei, concluzii care ar fi dus, inevitabil, la modernizarea marinei de război. Anglia, treptat, ajutată de puternicul avânt economic, a câștigat hegemonia mărilor, hegemonie pe care în secolul al XVII-lea și-a disputat-o cu alte două puteri emergente ale
Invincibila Armada () [Corola-website/Science/316925_a_318254]
-
independente de Spania. Filip reușește să inlăture aceste conflicte numai parțial, prin îmbunătățirea situației financiare din veniturile aduse din coloniile americane, și prin obținerea prin căsătorie a coroanei portugheze. Decapitarea reginei Scoției, Maria Stuart, a dat prilejul atacării Angliei de către Armada spaniolă, care însă va fi nimicită de flota engleză aflată sub conducerea lui Charles Howard și Francis Drake (1558), fiind dotată cu o artilerie (tunuri) mai modernă si vase mai iuți, adecvate unei luptei navale in Marea Nordului, înfrângerea suferită de
Filip al II-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/302898_a_304227]
-
mai modernă si vase mai iuți, adecvate unei luptei navale in Marea Nordului, înfrângerea suferită de spanioli fiind nu numai pierderea materialä (12.000 de spanioli în comparație cu cea engleză 6000-8000 de englezi căzuți in luptă), dar și pierderea renumelui de "invicibila Armadă" spaniolă. Această victorie engleză a fost începutul afirmării Angliei ca putere maritimă. Intre anii 1590 și 1598 Filip II a pornit războiul religios de partea papei și ducelui de Guise împotriva regelui hughenot Henric IV al Franței. Filip a fost
Filip al II-lea al Spaniei () [Corola-website/Science/302898_a_304227]
-
pentru aprovizionare cu porumb, cartofi și animale de la indienii refugiați din calea spaniolilor. Dovada că Francis Drake nu a introdus cartoful în Anglia este că Cluisus, atunci când l-a vizitat pe Drake în 1581, nu pomenește nimic despre cartof. După ce armada spaniolă a fost distrusă de o furtună unele nave au eșuat pe coastele Irlandei, este posibil ca irlandezii să fi găsit cartofi și să îi fi plantat, potrivit lui Salaman. Tot Salaman consideră că în Irlanda cartoful a fost introdus în
Istoria cartofului în Europa () [Corola-website/Science/323402_a_324731]
-
Imperiul Viruk s-a destrămat, supraviețuitorii viruki retrăgându-se în provincia Irusviruk din sud-vest. Oamenii care trăiau în provinciile imperiului au început să se revolte și, după un mileniu, o armată de Oameni Adevărați a invadat Imperiul Viruk cu o armadă și a eliberat teritoriile populate de oameni. Virukii rămași în viață s-au retras în teritoriul Irusviruk și au păstrat în continuare relații de cooperare cu oamenii. Între timp, în Marea de Răsărit și-a făcut apariția un nou continent
Marile descoperiri () [Corola-website/Science/331593_a_332922]
-
din diferitele părți ale Marocului, iar în 1492 a participat la cucerirea Granadei de către creștini, de partea castilienilor. În 1505 regele Manuel I al Portugaliei l-a numit pe Almeida, vicerege al coloniei portugheze India (Estado da Índia). Cu o armada de 22 nave, incluzând 14 veliere de tip caracă și 6 caravele, Almeida a plecat din Lisabona în data de 25 martie 1505. Armada era formată din 1500 de soldați. Nava amiral era "Săo Rafael", condusă de Fernăo Soares. Principalele
Francisco de Almeida () [Corola-website/Science/335910_a_337239]
-
Portugaliei l-a numit pe Almeida, vicerege al coloniei portugheze India (Estado da Índia). Cu o armada de 22 nave, incluzând 14 veliere de tip caracă și 6 caravele, Almeida a plecat din Lisabona în data de 25 martie 1505. Armada era formată din 1500 de soldați. Nava amiral era "Săo Rafael", condusă de Fernăo Soares. Principalele scopuri ale acestei misiuni erau trecerea comerțului cu mirodenii sub control portughez, construirea de forturi de-a lungul țărmului de est al Africii și
Francisco de Almeida () [Corola-website/Science/335910_a_337239]
-
motto-urile sale era "video ed taceo"(Văd și nu spun nimic). A adoptat o diplomație prudentă, față de marile puteri ale Europei din acea vreme Franța și Spania. După izbucnirea războiului anglo-spaniol, Spania a încercat să cucerească Anglia, iar înfrângerea Armadei spaniole este una din cele mai mari victorii din istoria Angliei. Domnia reginei Elisabeta este denumită "era elisabetană" sau "epoca de aur", fiind marcată de sporirea puterii Angliei pe plan mondial. A fost și o perioadă de extraordinară înflorire artistică
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298884_a_300213]
-
geloasă, reacționează cu multe demonstrații de antipatie față de soția lui, Lettice Knollys. Cu toate aceste istorica Susan Doran este de părere că Dudley a rămas întotdeauna "în centrul vieții sentimentale a Elisabetei". Dudley a murit la scurt timp după înfrângerea Armadei Spaniole. După moartea Elisabetei I, printre lucrurile sale personale a fost găsită o scrisoare de la Dudley pe care era scris "ultima sa scrisoare". Negocierile pentru o căsătorie, au constituit un element cheie în politica externă a Elisabetei. Ea a refuzat
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298884_a_300213]
-
1587. În același timp, Francis Drake întreprinde o largă campanie împotriva porturilor și navelor spaniole în Caraibe în 1585, 1586 și 1587 și atacă portul Cadiz unde distruge numeroase nave de război, pregătite pentru invazia Angliei. În 12 iulie 1588, Armada spaniolă condusă de Alessandro Farnese, traversează Canalul Mânecii pentru a invada Anglia. O combinație de decizii proaste, ghinion și atacul din partea navelor engleze lângă Gravelines, fac ca în 29 iulie, flota spaniolă să fie împrăștiată și respinsă în Marea Nordului. Doar jumătate
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298884_a_300213]
-
condusă de Alessandro Farnese, traversează Canalul Mânecii pentru a invada Anglia. O combinație de decizii proaste, ghinion și atacul din partea navelor engleze lângă Gravelines, fac ca în 29 iulie, flota spaniolă să fie împrăștiată și respinsă în Marea Nordului. Doar jumătate din Armada spaniolă a reușit să se întoarcă în Spania. Ignorând soarta flotei spaniole, englezii sub comanda lui Robert Dudley, se adună pentru a-și apăra țara. Dudley o invită pe Elisabeta să inspecteze trupele la Tilbury în Essex în 8 august
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298884_a_300213]
-
pasă de ducele de Parma(Farnese), sau de oricare prinț din Europa care îndrăznește să invadeze hotarele regatului meu" Înlăturată amenințarea invaziei, poporul sărbătorește. Procesiunea Elisabetei la ceremonia de la catedrala Old St. Paul's, rivalizează cu fastul încoronării sale. Înfrângerea Armadei spaniole, a fost un important succes de propagandă pentru Elisabeta I și pentru Anglia protestantă. Englezii au considerat victoria ca o favoare de la Dumnezeu și ca o dovadă a inviolabilității națiunii, sub conducerea unei regine fecioară. Însă această victorie nu
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298884_a_300213]
-
pentru fabricarea armelor și munițiilor. Elisabeta I a luat în serios operațiile militare comune cu Murad al III-lea, în timpul războiului cu Spania și corsarii englezi și otomani au cooperat de multe ori pentru a ataca navele spaniole. După înfrângerea Armadei spaniole, Elisabeta se confruntă cu noi dificultăți. Lupta împotriva Spaniei și Irlandei continuă, iar economia este afectată din cauza recoltelor sărace și a costurilor războiului. Prețurile cresc și nivelul de trai scade. În același timp reprimarea catolicilor se intensifică, iar în
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298884_a_300213]
-
de talentul arhitecților, muzicienilor, poeților și dramaturgilor și nu de Elisabeta I care nu a fost o mare patroană a artelor. În timp ce Elisabeta îmbătrânea, imaginea ei evolua treptat. A fost reprezentată cu imaginea Dianei sau a Astreei, iar după înfrângerea Armadei spaniole, ca și Gloriana, regina zânelor mereu tânără, în poemul lui Edmund Spenser. Portretele sale erau tot mai puțin realiste fiind reprezentată mereu tânără. De fapt după ce suferise de variolă în 1562, pielea sa a rămas profund marcată și era
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298884_a_300213]
-
de aur și au idealizat imaginea reginei: toate acțiunile ei au fost drepte, iar caracteristicile mai puțin apreciabile au fost ignorate sau puse pe seama stresului. Istoricii recenți au avut o abordare mai nuanțată a suveranei. Domnia sa este renumită pentru înfrângerea Armadei spaniole și pentru raidurile împotriva spaniolilor din 1587 și 1596, dar unii istorici amintesc și eșecurile militare pe uscat și pe mare. În Irlanda, forțele militare regale au învins în cele din urmă, dar metodele aplicate au contribuit la scăderea
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298884_a_300213]
-
Luna următoare, Drake a patrulat de-a lungul coastelor iberice între Lisabona și Capul Saint-Vincent, interceptând și distrugând navele de aprovizionare spaniole. Drake a fost vice-amiral la comanda flotei engleze (sub ordinele Lordului Howard of Effingham) când englezii au învins Armada spaniolă în 1588. În timp ce flotă engleză urmărea Armada în sus pe Canalul Mânecii, Drake a capturat galionul "Rosario" împreună cu căpitanul sau Pedro de Valdés și echipajul sau. Galionul transporta fondurile necesare pentru finanțarea armatei spaniole ce luptă în Țările de Jos
Francis Drake () [Corola-website/Science/297811_a_299140]
-
coastelor iberice între Lisabona și Capul Saint-Vincent, interceptând și distrugând navele de aprovizionare spaniole. Drake a fost vice-amiral la comanda flotei engleze (sub ordinele Lordului Howard of Effingham) când englezii au învins Armada spaniolă în 1588. În timp ce flotă engleză urmărea Armada în sus pe Canalul Mânecii, Drake a capturat galionul "Rosario" împreună cu căpitanul sau Pedro de Valdés și echipajul sau. Galionul transporta fondurile necesare pentru finanțarea armatei spaniole ce luptă în Țările de Jos; Drake a găsit 55000 de ducați de aur
Francis Drake () [Corola-website/Science/297811_a_299140]
-
a fost povestita a fost 37 de ani mai tarziu. Vântul și curenții potrivnici au provocat întârzierea plecării flotei engleze, ceea ce a determinat probabil, acest mit despre purtarea cavalereasca a lui Drake. În 1589, la un an după ce au învins Armada spaniolă, Drake și Șir John Norreis au primit trei sarcini. Prima sarcină era să distrugă navele rămase, a doua să-i spijine pe rebelii din Lisabona, Portugalia, care se opuneau lui Filip al II-lea (pe atunci rege al Spaniei
Francis Drake () [Corola-website/Science/297811_a_299140]
-
orașului lor și cheile castelului. Aceștia refuzând să se supună, ducele Sergiu al VII-lea de Neapole a pregătit inițial o flotă pentru a veni în ajutorul acestora, însă amiralul George de Antiohia a blocat portul Neapolelui cu o puternică armada, iar Sergiu, intimidat și de supunerea amalfitanilor, s-a supus lui Roger. Potrivit cronicarului Alexandru din Telese, Napoli, "care, încă din vremea romanilor, fusese cu mare dificultate cucerit cu forța armelor s-a supus acum lui Roger în fața forței unei
Cuceririle normande în Italia de sud () [Corola-website/Science/328183_a_329512]
-
mare flotă ce putuse fi văzută vreodată pe Marea Neagră trecuse din Bosfor În strâmtoarea Dardanele și intrase În Marea Egee. Ce putea Însemna asta? - Spune, căpitane. Ce alte vești pot lămuri o asemenea adunare de forțe? Încotro se Îndreaptă această teribilă „armada”? Ce fac trupele de uscat? - Nu mai vorbim acum, spuse Petru, despre cele cincizeci de galere, cele douăzeci de galioane și cele aproape o sută de șeici cu vâsle care atacau, de pe mare, Constantinopolul. Vorbim despre o forță uriașă, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Argos doar trei. Cetatea ia măsuri de apărare. Veneția a fost Învinsă pe tot cuprinsul Mării Egee. Membrii Consiliului Înlemniră. Priveau cu toții, aproape fără să Înțealeagă, chipul lui Angelo. Sperau că nu e nimic adevărat. Nu putea fi adevărat. O asemenea armadă nu putea fi imaginată, cu atât mai puțin un atac de asemenea dimensiuni Împotriva Veneției. - Al doilea mesaj, spuse, sec, Angelo. Trimis ieri-seară. Cetatea venețiană Argos, totalmente distrusă de flota otomană. Trupe de ieniceri, debarcate pentru invazie. Zidurile, distruse de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]