182 matches
-
Divanului... am... dăruit pre acestu țigan,... sfintei Mitropolii din Iași ca să fie drept șerbu în veci, căci am socotit că, cu moartea ce i să va face lui, moartea frățâne-mieu nu oi mai întoarce-o”. Îmi place sufletul și gândirea „armanului”, care, cu alte cuvinte, i-a dăruit viață țiganului Nicolai. Și spune mai departe: „iar dăruindu-l sfintei Mitropoli,... și frate-mieu va avea parte de pomenire”. Frumos gestul „armanului” și strașnic spus. Este demn de luare aminte. Și acum, cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
frățâne-mieu nu oi mai întoarce-o”. Îmi place sufletul și gândirea „armanului”, care, cu alte cuvinte, i-a dăruit viață țiganului Nicolai. Și spune mai departe: „iar dăruindu-l sfintei Mitropoli,... și frate-mieu va avea parte de pomenire”. Frumos gestul „armanului” și strașnic spus. Este demn de luare aminte. Și acum, cu îngăduința sfinției tale, să vedem ce spune Grigorie Ghica voievod la 1738 (7246): „Am socotit din rândul a unii moșii a sfinții Mitropolii, ce se numește Vlădiceni, aici lângă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Café Constantinopolis ți-o prezint pe O Fată Pe Nume Turcoaica. O Fată Pe Nume Turcoaica Îți prezint Café Constantinopolis. Bună! Salutări din Istanbul, a scris Asya. Nici un răspuns. Sper că data viitoare veți veni și voi la Istanbul cu Arman... Asya și-a dat seama de greșeală doar când Armanoush i-a dat peste mână... cu Doamna Sufletul-Meu-Surghiunit. O, mulțam. Însă sincer, n-am chef de un tur turistic Într-o țară care a provocat atâta suferință Întregii mele familii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
fă(( (n fă((, (ntr-un context specific: "(ncepînd cu 1930 (i timp de doi ani, am avut (ansa de a c(l(tori pe distan(e lungi cu un țin(r student chinez (i șo(ia să. Amîndoi erau bine: erau (arman(i, gata s( ci(tige admira(ia (i respectul celor cu care aveau ocazia s( devin( apropiați. Dar erau chinezi, n(scu(i (n str(în(țațe, (i acest fapt nu putea fi ascuns. Cunoscînd atitudinea general( a americanilor față de
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
face preot; de nu se va fi făcut păcatul deplin, să fie intrat mădularul în șezutul copilului, iar de va fi intrat într-însul să nu se facă preot"; vedem deci o împrejurare. Dar, în alt caz: "Domnitorul Ion Vodă Armanul băgat-au în foc, de viu, pe Vlădica George, de au ars, dându-i vina de sodomie, auzind că are avuție" (citate după P. G. Samarian). Atentatele la morala publică par să fi fost frecvente. Este probabil o conjunctură specială
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
creștin ortodox, În Transilvania ei au fost siliți să adopte ritul romano-catolic. Armenii după ce au Început să stăpânească acești codrii scoteau profituri frumoase de pe urma plutăritului pe apa Mureșului. Un loc devenit cătun, fiind locuit de români, poartă numele de Dealul Armanului. Mulți armeni, fiind bogați, erau curtați de fetele de etnie maghiară și au Încheiat căsătorii mixte, cu timpul fiind asimilați de unguri. Cuvântul galoka și l-au Însușit și armenii care după căsătorie vorbeau limba maghiară. Nu este exclus ca
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ciupercă pestriță otrăvitoare. Dacă lostrițele au cam dispărut de pe pârâul acesta, ciupercile acestea otrăvitoare se găsesc și acum din abundență. Cuvântul nu puteau să-l ia armenii decât de la maghiari. Imaginați-vă cum ar fi venit de la vânătoare un oarecare Arman și acasă Îl aștepta Ilonka. Când acesta ar fi scos din tolbă, În loc de un cocoș de munte, niște ciuperci pestrițe, numaidecât Ilonka ar fi exclamat: Ioai, Arman dragă, dar asta ciupercă nu mâncăm, otravă este la ea și dacă mâncăm
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
decât de la maghiari. Imaginați-vă cum ar fi venit de la vânătoare un oarecare Arman și acasă Îl aștepta Ilonka. Când acesta ar fi scos din tolbă, În loc de un cocoș de munte, niște ciuperci pestrițe, numaidecât Ilonka ar fi exclamat: Ioai, Arman dragă, dar asta ciupercă nu mâncăm, otravă este la ea și dacă mâncăm, murim ... Asta ciupercă goloka. O altă explicație ar putea fi printr-un derivat al cuvântului ucrainean galava care Înseamnă cap. S-ar putea justifica prin poziția geografică
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și Violeta Pătrunjel, datează din anul 1768. În 1816 sălașul Gălăuțaș - Galotzas aparținea comunei Toplița. Denumirile suferă mici modificări, dar toate sunt maghiarizate: 1768 Gálocas, 1816 Găloțaș. Având acum șapte cătune, Îndepărtate mai mult sau mai puțin de centru: Dealul Armanului, Părăul Gălăuțașului, Nuțeni, Plopiș, Preluca, Zăpode și Toleșeni, comuna este străjuită de Munții Giurgeului și Gurghiului și se Învecinează cu localitatea Sărmaș la est, la nord-vest cu orașul Toplița, iar la sud-vest cu Subcetate, denumită cândva Varviz, nume maghiar provenind
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pornit apoi prin sat, mergând din casă În casă, și Îndemna sătenii să-și dea copiii la școală. Peste câteva zile au venit la școală vreo cincisprezece copii, apoi au mai venit cinci. Ultimii erau din Preluca, Zăpode și Dealul Armanului. Iarna, când era frig, Încălțați cu opinci și Îmbrăcați cu câte un sumănaș, Înotau prin omăt fără să le fie frică de sălbăticiuni. Mai puneau În trăistuță și câte două-trei lemne pentru foc, cu grijă Însă ca să nu se spargă
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pentru maici, unde viețuiesc șapte maici și o egumenă, maica Ecaterina. Hramul mănăstirii este la 8 septembrie, Ziua Nașterii Maicii Domnului. Imaginați-vă cum de pe dealurile și văile din preajma Moglăneștilor curgeau În șiruri țărani din Preluca și Zăpode, de pe Dealul Armanului, Filpea ori de pe dealurile Sărmașului, de pe Valea Topliței și Subcetate, din Hodoșa și Călnaci, Îndreptându-se spre Părăul Doamnei unde se afla Mănăstirea din Moglănești. Și aceasta Încă cu trei veacuri În urmă. Ei, țăranii, credincioși din tată-n fiu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
nu-l cunosc, sunt protestanți calvini. După anul 1990 s-a ridicat aici o biserică de rit romano-catolică pentru credincioșii maghiari din sat. Cătunele comunei Gălăuțaș și oamenii care le-au populat Cătunele istorice ale comunei Gălăuțaș sunt: GălăuțașPârâu, Dealul Armanului, Nuțeni, Plopiș, Toleșeni, Preluca și Zăpode. Din acestea, până la Al Doilea Război Mondial, Nuțeni, Plopiș și Toleșeni au aparținut Topliței. La recensământul din anul 2002 populația comunei era de 2656 locuitori, din care 1997 români, 593 maghiari și 66 țigani
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Toader căruia Îi ziceau sătenii Hulpea, poreclă moștenită de la tatăl său Ion, care s-a stabilit aici după ce a trecut apa Mureșului, venind din Sărmaș. E posibil să fi fost Înrudit cu țăranii din Preluca sau cu cei de pe Dealul Armanului. Oricum, muntenii Îi numeau țărani pe cei care veneau din zona de câmpie. Și trebuie să fi fost un om șiret de i au dat sătenii această poreclă, Hulpea (vulpea). Lângă el locuia Într-o căsuță mică, având doar o
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
patru și că e un țigan sărac lipit pământului. Biata femeie, care aștepta și un copil, a acceptat această situație și i-a devenit nevastă. Ciubucă Dumitru, zis Cudri și În varianta Cudri urdă cu păduchi, venea aici de pe Dealul Armanului. Descendenți, care i-au dus toți mai departe porecla, au fost Petru, Ionuț și Sâia. Acesta, sau feciorul lui, Petru au avut cândva casă În Poiana Făgetului, fiind pădurar. Se spune că acolo ar fi făcut și nunta. Fiica lui
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Acest Neciu nu știu de unde venea aici În Gălăuțaș, fiindcă nu știu să fi avut aici Înaintași. Știu că avea două fete și un băiat, Liviu, coleg de clasă cu mine, dar care a murit Încă pe când era elev. Dealul Armanului Dacă În celelalte cătune mai Întâlnești câte un locuitor, de aici ei au plecat cu toții. Și câtă animație era aici cândva! Cât de pitorești sunt locurile acestea! Cauzele sunt aceleași ca și cele din celelalte cătune ale comunei, acum părăsite
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Bardă care erau nouă frați. Numele tatălui lor era Morar Petru. Mitru Anei din Deal, pare-mi se tot Morar, locuia tot acolo pe dunga dealului. S-a mutat apoi pe Părăul Gălăuțașului. Dealul următor, acela fiind de fapt Dealul Armanului, locuiau mai Întâi Băcenii, oameni Înstăriți cărora le ziceau aișlui Porțelan. Curioasă poreclă! Cel mai vechi era acolo Baciu Teodor sau Toderan. Cei doi feciori ai lui erau Petru și Vasile. Așa-i cunoștea lumea, ai lui Toderan. Urmau apoi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și la centru. Venind aici, probabil de prin Bilbor, nu a avut noroc de o viață de familie de durată acest Neculai al Rusului. Fiind o familie Înstărită de condiție mijlocie, la porunca primarului de atunci, un Prușan de pe Dealul Armanului, Toader al lui Petruc, Într-o noapte este arestat de acasă de securitate și dus, nu se știe unde. În lotul lui au mai fost arestați doi prelucani: Țăran Nicolae (al Nastasiei) și Ion Țăranu (Ionuț al Mariei lui Ilie
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
culturale din Împrejurimi cântece ale căror versuri aminteau de condiția ei de fetiță orfană de mamă. Cântecele ei storceau lacrimi În sălile de spectacol. Urma apoi casa lui Urzică Alexandru al Todosiei. Soția lui venea din neamul Prușenilor de pe Dealul armanului. Tot din neamul Todosiei era fratele său Ion și unul despre care știu că i se zicea Moșoi, un om foarte nevoiaș dar și leneș fără pereche. Ilie al Todosiei, fratele lui Sandu era vrednic și harnic, ca fratele său
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
douăzeci de ani a trăit paralizat În urma unui accident vascular. A fost Îngrijit cu devotament de nevasta sa Maria care a ținut singură gospodăria și a crescut pe cei cinci copii. Mai amintesc pe Cița Prușului venită aici de pe Dealul Armanului care sfârșește tragic după ce a călcat pe o mină pe undeva pe lângă Bilbor și a fost aruncată În fărâme pe vârfurile brazilor. Îi rămân Însă cei trei feciori: Alexandru care a ajuns un fierar vestit, Nuțu mort de tânăr și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
fiul său adevărat. Hărnicia, spiritul gospodăresc și exigența În conducerea gospodăriei le-a moștenit de la tatăl lui. Urmau apoi Luncanii: Ion și Vasile, ultimul poreclit Ragelă. Ion moare de tânăr iar nevasta se recăsătorește cu Vasile al Boleanului de pe Dealul Armanului. Cei doi copii rămași orfani au cunoscut lipsa de afecțiune a Boleanului, dar cel mai mare, Dumitru, ajunge să studieze Dreptul la Iași și este o vreme secretar la Primărie. Devenit alcoolic, probabil din motive sentimentale, sfârșește de timpuriu. Și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lui Dumnezeu să ne ierte greșelile noastre, să nu-l judecăm nici noi prea aspru, ci să-i vedem mai mult faptele bune. Tot dintre gospodarii de frunte din sat era și vecinul său, Baciu Dănilă, venit aici de pe Dealul Armanului, și se trăgea din neamul Băcenilor. Ca și Andrei al Petrei, a cunoscut și el ghețurile Siberiei, de unde s-a Întors acasă evadând. Cum au ajuns acasă, a fost lucru de mirare! Urma apoi casa lui Morar Ion (Ion al
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
lau poreclit Misli. În partea dreaptă a Părăului locuia Cotfas Toader, bunic al unui coleg de-al meu de școală, Ștefan. Era Însă și bunic după mamă, al lui Milu ceterașul, fecior al lui Vasile al lui Ionuc, de pe Dealul Armanului. Din neamul Truțeștilor era și Truța Neculai (Buha), tatăl lui Costică Truța, fost primar și decedat cam devreme În urma unui infarct de cord. Și cu acesta am Încheiat trecerea În revistă a caselor și gospodăriilor de pe Părăul Gălăuțașului din vremea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
au stins din viață pe rând toți trei. Acum locul acolo este pustiu, Îl scurmă sălbăticiunile și ursul se plimbă În voie. Urcând de la Ciudica prin Pietrar, printre brazi se zărește casa Ioanei lui Gavril. Aceasta venise aici de pe Dealul Armanului, trăgându-se din familia Băcenilor, a Porțolanilor. Cei doi frați Luncani, Gavril și Lupu, veniseră aici, probabil, fie de pe Pârâul Luncanilor, fie din Lunca Mureșului unde În Toplița este un cătun cu numele de Luncani. Gavril Luncan a avut trei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mama lui când a murit trecuse de nouăzeci de ani. Tatăl, Neculai al Nastasiei, a trebuit să cunoască, alături de alții, tratamentul Închisorilor comuniste, fiind arestat Într-o noapte din porunca primarului de atunci, Platon Toader al lui Petruc, de pe Dealul Armanului, din neamul Prușenilor. Mama celor zece copii a rămas În memoria noastră, a tuturor care am cunoscut-o, ca o femeie de o mare duioșie, suflet ales, trăind un puternic sentiment de religiozitate, de o mare tandrețe și delicatețe sufletească
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Maria Săștianca, așai ziceam noi. Vine apoi Ion Marcu (Coconetele) care a venit aici de pe Părăul Gălăuțașului, frate cu Marcu Iacob. Doi copii a avut acest Coconete: Floarea, căsătorită cu Toader fiul Eudochiei (Cita) Prușului, din neamul Prușenilor de pe Dealul Armanului și al doilea copil Petru căsătorit cu Dina venită aici din Toplița (era fata Soficăi din Gura Zăpozii). Această Dina a avut o fată, Aurelia, și un băiat, Viorel. Aici la ea, fiindcă era văduvă, se adunau zăpozencele cu furca
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]