233 matches
-
Înalta Poartă, care aflaseră despre dezavuarea mișcării lui Tudor, părăsiseră îngrabă Bucureștiul. Tudor, care aflase și el de atitudinea țarului, a hotărât deplasarea pe un drum ocolit, care evita orice eventuală capcană a otomanilor de la sud de Dunăre sau a arnăuților din Capitală. Pe 17/29 martie, pandurii ajungeau la Ciorogârla, pentru ca a doua zi pe seară să ajungă la Cotroceni, pe atunci în imediata apropiere a Bucureștiului. După ce cu o zi mai înainte dăduse o nouă proclamație prin care cerea
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]
-
ce vorbesc grecește; sânt însă inferiori greco-slavilor în spirit și în șiretlic. Totuși acești ciobani, simpli și de rând, au o eminență aptitudine pentru lucrări în metal. Armele și armăturile lucrate în aur și argint pe cari le admirăm la arnăuți și palicari au ieșit din atelierile vlahilor. Asemenea mantalele cu glugă nepătrunse de ploaie și foarte bine cunoscute în toate orașele de portale Mării Mediterane sub denumirea de cappa, greco și marinero sânt în cea mai mare parte un product
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
2 sc. D ap. 5 țel. 319848 095036219 9873 ANTON CONSTANTIN (n. 1933) Brașov, Str. Nisipului De Jos nr. 25 A țel. 148413 20681 APREOTESEI DAN (n. 1974) Brașov, str. Zizinului nr. 32 bl. 33 sc. B ap. 6 18084 ARNĂUȚI NICULINA (n. 1955) Cristian, Str. Gheorghe Lazăr nr. 23 țel. 130610 20682 BACIU CORINA NICOLETA (n. 1972) Brașov, str. Neptun nr. 14, sc. B, ap. 18 țel. 122577 2043 BALAU RAFILA (n. 1953) Brașov, Str. Al. Vlahuța 53 bl. 143
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
CERNAT ION Ploiești str. Clemenți nr. 2 bl. 28 I ap. 4 țel. 111194 CONSTANTINESCU CRISTIAN Cîmpina str. Sondei nr. 4 bl. 39 bis ap. 13 țel. 335937 DINU GEORGE Com. Călinești, str. Principala, nr. 35 DUMITRAN MIHAELA Ploiești, Aleea Arnăuți, bl. 69, ap. 19 țel. 093366802 DUMITRU MIHAELA Ploiești str. Rareș Vodă nr. 10 țel. 185486 FRATILOIU RODICA Ploiești, Aleea Bahluiului, nr. 14, bl. 150, sc. B, ap. 67 țel. 182954 GEORGESCU CORNELIA Ploiești str. Crișan nr. 6A bl. 128D
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
în mulțime sau chiar pe cal (varianta Sadoveanu, jumate de secol mai încolo). Lucrurile începeau pe la 1837, și parcă nu mai aveau sfârșit. Rubiconda Zoe, sedusă și părăsită de Iliescu (nu, nu era vorba de președintele României!), se îmbracă în arnăut și spionează viața amoroasă a fostului amant, înainte de-a leșina de nervi: „Mișelul! Vorbirile lui însemna lovituri de cuțit pentru Zoe!“. Eu jubilam alături de mișel, spre disperarea lui Negruzzi. Frosa cea bălaie, născocită de Bolintineanu prin 1855, încearcă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Poartă, și de la 1812 pân-la 1818, cât a ținut domnia lui Caragea și de la 1812 până la 1821, când a murit Alexandru Suțu, amândouă Principatele s-au umplut cu greci ca niciodată, pe lângă cari au intrat și o mulțime de bulgari, arnăuți. armeni și mulțime de sârbi din oștirile lui Caragheorghe. Toți aceștia se numeau arnăuți și jefuiau pe față cu armele încărcate și cu iataganele la brâu... Dintr - aceștia se compunea pe atunci toată oștirea Domnilor fanarioți. Marele spătar, șeful oștirilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
1812 până la 1821, când a murit Alexandru Suțu, amândouă Principatele s-au umplut cu greci ca niciodată, pe lângă cari au intrat și o mulțime de bulgari, arnăuți. armeni și mulțime de sârbi din oștirile lui Caragheorghe. Toți aceștia se numeau arnăuți și jefuiau pe față cu armele încărcate și cu iataganele la brâu... Dintr - aceștia se compunea pe atunci toată oștirea Domnilor fanarioți. Marele spătar, șeful oștirilor, nu se făcea niciodată dintre boierii români, precum nici agă, nici capitan de dorobanți
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se zice că vițele Vlădenilor trebuie să se unească la sfîrșitul veacurilor; așa a scris una dintre fetele boierului Craiorgu, aceea care n-a putut rămîne gravidă cu Vlad-haiducul și s-a călugărit cînd Vlad a fost dat pe mîna arnăuților de una dintre fete care-l voia de bărbat cu acte... Prostii! Deși..., dacă mi-ar auzi gîndurile Doamna Ana, m-ar pălmui din nou cum să nu-mi cinstesc originea?! Ce se alege din noi, dacă...? Și cum o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
funcția de nume de locuri se poate face prin simpla conversiune, fără adăugarea unor formanți lexicali gramaticali (Abagiu, Aga, Albota, Albu, Aldea, Alecu, Alimanu, Amza, Andrei, Arghiloapa, Andreana), prin adăugarea unor sufixe specializate sau nespecializate (Arvăteasca, Drăghioaia, Baranca, Voineasa, Ilioara, Arnăuți, Văcăroi, Moțăței, Văcușari, Mîrșani, Dicuțari, Bădești) ori prin determinanți în nominativ, în genitiv sau în acuzativ, care exprimă posesiunea, apartenența sau alte relații sociale (Pădu rea Gigîrtu, Hanu Despinii, Bîrîca lu Ivan, Fîntîna Ivantiștilor, Vîlceaua lu Sandu, Ulița de la Nae
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din Munții Căpățînii și al unei mănăstiri, numită astfel prin transfer de la numele muntelui (după modelul Cozia, Moldovița, Putna, Sucevița etc.), la ale cărui poale este situată. Vasile Bogrea crede că la baza toponimului s-ar afla etnonimul maghiar arnot, „arnăut“, care nu se mai găsește în alte toponime și nu are nici susținere geografică sau istorică. Hasdeu intuiește că este vorba de o bază antroponimică, Arnotă, dar se complică presupunînd că aceasta ar proveni dintr-un apelativ reconstituit prin comparația
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și un boier din Basarabia, îmbrăcat cu o șubă foarte scumpă de vulpe albă, închipuind că șuba mea cea de lup, albă, ar fi fost de vulpe albă. Pentru acel sfârșit, aga și hatmanul îndată au împănat tot orașul cu arnăuți înarmați ca să caute toți basarabenii veniți acolo, ca să vază nu cumva se va descoperi că și ei s-au apucat a primi împărtășire la bunturile ce se urzise în Moldavia, precum cu câteva zile mai înainte se primise înștiințare că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
două săptămâni de zile să-i aducă la curte pe fratele său legat sau mort, pentru că la din potrivă, cu capul lui va răsplăti suferințele poporului. După această poruncă, Tufecci-bașa s-a pornit cu cinzeci de neferi aleși din toți arnăuții și au prins a-l urmări din culcuș în culcuș, până l-au înfundat la satul Bozienii, ținutul Neamțului, în o grădină, unde l au înconjurat și l-au silit să se închine; fratele însă, ca șeful bandiților, cel Întâi
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
curte. Scena aceasta continuă Drăghici cu cât a fost de crudă, cu atâta și tristă, pentru că, nici un curtean n-a simțit mai puțină jele și însuși Ipsilanti a lăcrămat de acea întâmplare; apoi, Tufecci bașa Gheorghi, lăsându-și meseria de arnăut și trăgându-se la moșioara dăruită de stăpânul său pe care îl slujise mulți ani, a zidit biserica din Iași, cu hramul Sfântului Haralamb, la Sărărie, ce se zice și Tufecci-bașa, făcându-i multe acareturi împrejur pentru purtarea de grijă
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
-se numai biserica, în toate focurile ce au cercat-o, fiindcă, întrânsa se săvârșește slujba lui Dumnezeu. Putem dară ca să venim a crede, după starea zidurilor însemnate, că o fatalitate se ține de dânsele necurmat, fiind fundat pe prețul sângelui". Arnăutul de care se vorbește se numea Maiorul Gheorghe Leondarie, iar fratele său, haiducul, Haralamb, în amintirea căruia s-a dat hramul acestei biserici Sfântul Haralambie"</citation>, ce se prăznuie ște la 10 februarie. Adevărul din această legendă este întărit și
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Banda lui Jianu, Capra, Ursul, Calul, Semănatul. Plugul cel mare este un obicei specific satelor din Oncești și de aceea vom zăbovi mai mult asupra lui. Acest alai sau ceată care ajunge până la 15 persoane se compune din următoarele personaje: arnăut, turc, fată, babă, moșneag, jidan, jidancă, țigan, țigancă, băiat de țigan, fată de țigan, bulibașă, țiganca bulibașei și 2-3 lăutari. Astăzi se prezintă într-o stare redusă ca amploare și supus multor modificări. Întregul alai era condus de către arnăut și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
personaje: arnăut, turc, fată, babă, moșneag, jidan, jidancă, țigan, țigancă, băiat de țigan, fată de țigan, bulibașă, țiganca bulibașei și 2-3 lăutari. Astăzi se prezintă într-o stare redusă ca amploare și supus multor modificări. Întregul alai era condus de către arnăut și turc. Prezența acestora ne îndreptățește să credem că avem de a face cu un obicei care își are rădăcinile în evul mediu moldav, mai precis în epoca fanariotă (1711-1821). Atunci armata țării fusese desființată, fiind înlocuită cu o gardă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
turc. Prezența acestora ne îndreptățește să credem că avem de a face cu un obicei care își are rădăcinile în evul mediu moldav, mai precis în epoca fanariotă (1711-1821). Atunci armata țării fusese desființată, fiind înlocuită cu o gardă de arnăuți. Prezența turcului, alături de arnăut, ne confirmă faptul că ne aflăm sub administrația otomană, când rolul turcilor în administrarea Moldovei crescuse. Oglindind o realitate istorică a Moldovei medievale, obiceiul cuprinde pe reprezentanții etniilor care trăiau în țară la acea vreme: turci
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
îndreptățește să credem că avem de a face cu un obicei care își are rădăcinile în evul mediu moldav, mai precis în epoca fanariotă (1711-1821). Atunci armata țării fusese desființată, fiind înlocuită cu o gardă de arnăuți. Prezența turcului, alături de arnăut, ne confirmă faptul că ne aflăm sub administrația otomană, când rolul turcilor în administrarea Moldovei crescuse. Oglindind o realitate istorică a Moldovei medievale, obiceiul cuprinde pe reprezentanții etniilor care trăiau în țară la acea vreme: turci, țigani, evrei. Plugul cuprindea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
țară la acea vreme: turci, țigani, evrei. Plugul cuprindea pe reprezentanții pe sexe ai diferitelor generații: fete tinere și babe în travesti, flăcăi maturi, părinți și moșnegi. Din punct de vedere al criteriului estetic, constatăm: o parte frumoasă reprezentată de arnăut, turc și fată, iar pe de altă parte se află urâții, reprezentați de babă, moșneag, țigan și jidani. Personajele, deși sunt reprezentative, au foarte puțin text de spus, altele deloc. Mimica și gestica lor exprimă activități specifice etniilor pe care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
pericole, știind că distanța dintre Varna și Constantinopol era destul de mică. O dată ajuns la Varna, am aflat că o serie de vase turcești urmau să plece spre Constantinopol și m-am Îmbarcat pe unul dintre acestea 62. În afară de cei șaptesprezece arnăuți (soldați turci de origine albaneză), la bord se afla și o franțuzoaică cochetă din Iași, cu care am conversat În limba moldovenească. Ne-am depărtat de țărm la căderea serii, În compania unei flotile turcești care număra douăzeci de vase
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ajungând În Apollonia, un oraș mult apreciat În trecut de greci, dar acum lipsit de importanță și care poartă În prezent numele de Sissopolis, localitate unde vasul nostru a fost adus pentru reparații. Mi-am regăsit aici tovarășii de călătorie, arnăuții, care se instalaseră Într-o cafenea Încăpătoare unde Își ardeau efectiv picioarele Înghețate la un foc de cărbuni. Deși În urma avertismentelor mele se opriseră, era prea târziu; ulterior am aflat că mulți dintre ei decedaseră la Constantinopol din cauza gangrenei. Era
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
precedate de prepozițiile cu, fără și locuțiunile prepoziționale pe baza lui cu, când funcția de complement sociativ are dezvoltare propozițională: „Dar, firește, s-a știut îndată în toată mahalaua că „biata” Acrivița lui Hagi Cănuță a ajuns de-o bate arnăutul - la masă! față cu musafirii - după ce-o înșeală cu care-i iese înainte!...” (I.L. Caragiale, IV, 302) Când relația de dependență se exprimă prin prepozițiile cu și fără sau prin pronume relative precedate de aceste prepoziții, identitatea specifică a
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aibă în pază sufletul, să-l ierte și să-l odihnescă. L-a Pus la respect pe Ludovic, bătându-l în mai multe războaie, i-a alungat pe tătari consolidând dinastia, punând temelie statului. Dar iată, trâmbiți zvonesc, gărzile de arnăuți dau onorul, alaiul intră în cetate, scânteind în razele soarelui de amiază. E larmă și multă veselie la palat, la reședința cu aer bizantin, primiți sunt oaspeții dragi prinți și ducese. Sună în tumult eterul carpatin și clopotele bat sus
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
o povestire de aventuri, relatată de Ienache coropcarul ("negustor ambulant"), într-o vreme când iernile sunt blânde și lumea "bicisnică", iar coropcarul își ducea marfa în vârful muntelui. În timp ce se tocmea în târg, la Iași, Ienache văzu o ceată de arnăuți ducând un om legat. Tânărul era Todiriță Cătană, "Un răzeș nebun și nemernic din ținutul Vasluiului" care-și ridicase ochii asupra surorii vornicului Bobeică. Supărat, vornicul și-a trimis sora la Mănăstirea Agapia, "să-și plângă greșeala tinereții", iar pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
spinare, când un om dintr-o căruță ușoară oprește si-l poftește să meargă cu el. Era Todiriță Cătană, care-l recunoscuse pe Ienache drept unul din boierii care râdeau de el când umbla legat. Voinicul îl sfătui să spună arnăuților că Toderiță Cătană fugise de frica poterei spre Timișești. La Hanu Ancuței, eroul împreună cu Ancuța pun la cale un plan de răpire a Varvarei, care urma să fie dusă la mănăstire. Costea Căruntu a ajuns cu arnăuții, și cu Varvara
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]