736 matches
-
că prin Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005, a statuat că acesta presupune "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor". Așadar, conflictul juridic de natură constituțională se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/213063_a_214392]
-
el. Or, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului, deoarece, în caz contrar, și-ar aroga rolul de putere legiuitoare. De asemenea, cu privire la contradicția dintre cele două articole legale criticate, Curtea observă că, așa cum a statuat în mod constant în jurisprudența sa (de exemplu, prin Decizia nr. 486 din 11 decembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194072_a_195401]
-
în vreun fel sau altul substanța art. 9 sau art. 40 din Constituție. Mai mult, se observă că autorii obiecției critică mai degrabă niște pretinse lacune ale legii, or, din moment ce acestea nu au relevanță constituțională, Curtea ar trebui să își aroge competențe ce aparțin legiuitorului pentru ca noua lege să cuprindă și alte soluții legislative existente la un moment dat, ceea ce ar echivala cu încălcarea art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 . Nici neconstituționalitatea art. 224 lit. a) din legea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232507_a_233836]
-
se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege.» Potrivit instanței de contencios constituțional, conflictul juridic de natură constituțională presupune «acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor» ( Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260693_a_262022]
-
nr. 270 din 10 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 15 aprilie 2008, potrivit cărora conflictul juridic de natură constituțională presupune "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor". Totodată, acest tip de conflict nu are în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260693_a_262022]
-
judecății în acest caz. În concluzie, faptul că prefectul județului Suceava nu a omis și nici nu a refuzat să îndeplinească acte care intră în obligația sa și nici nu a întreprins acte sau acțiuni concrete prin care să își aroge puteri, atribuții sau competențe care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, nu poate avea semnificația unui conflict juridic de natură constituțională între autorități publice, așa cum a fost statuat prin Decizia Curții Constituționale nr. 53 din 28 ianuarie 2005 . Cât privește
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260693_a_262022]
-
opinii exprimate în doctrină se reflectă și în jurisprudența în materie a instanței de contencios constituțional. Astfel, Curtea a stabilit că un conflict juridic de natură constituțională presupune acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate ori mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței ori în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor ( Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005
EUR-Lex () [Corola-website/Law/260693_a_262022]
-
voința majorității a fost în sensul respingerii proiectului de lege. Însă acest aspect este unul care vizează în mod exclusiv procedura parlamentară de adoptare a legilor, fără a avea o semnificație de natură constituțională, astfel încât Curtea Constituțională nu își poate aroga competența de a cenzura modul în care Camera Deputaților sau Senatul își pun în aplicare propriile regulamente. În fine, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate ce privește art. II alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 47/2007 este inadmisibilă, întrucât
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218434_a_219763]
-
încalcă nici prevederile Constituției și nici pe cele cuprinse în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, invocate de autorul excepției. Prin soluțiile pe care le dă în cadrul competenței sale de supraveghere a urmăririi penale, procurorul nu-și aroga atribuțiile unei instanțe judecătorești, ci adopta măsuri supuse în totalitate controlului judecătoresc. Ca atare, actele de decizie ale procurorului, la care se referă autorul excepției, nu împiedică liberul acces la justiție al vreunei persoane, nu sunt discriminatorii și nici discreționare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/148049_a_149378]
-
art. 146 lit. e), Curtea apreciază necesară reevaluarea acestei atribuții în sensul circumscrierii noțiunii de "conflict juridic de natură constituțională" numai cu privire la conflictele dintre autoritățile publice care "presupun acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor". O atare concepție este în acord cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233214_a_234543]
-
statului în care domiciliază. Curtea constată că o astfel de afirmație nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituționalitate, ci o simplă opinie a autorului cu privire la o viitoare reglementare legală care să cuprindă această precizare. Or, Curtea Constituțională nu își poate aroga competențe legislative, fără să eludeze prevederile art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Ca o expresie a acestei norme constituționale, art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 stabilește că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/217757_a_219086]
-
Acest mecanism asigură executarea integrală a titlului, acordând totodată statului posibilitatea să identifice resursele financiare necesare achitării acestor sume. Curtea a constatat că nu se poate reține existența niciunei discriminări între debitori, în sensul că statul, ca debitor, și-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil, aceasta însemnând că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261648_a_262977]
-
fals, iar actele falsificate urmează să rămână în circuitul civil, căci, de regulă, nu este nimeni interesat să pornească un proces pentru anularea lor și nici nu pot fi anulate direct de către procuror, întrucât, dacă ar proceda așa, și-ar aroga un drept aparținând instanțelor judecătorești. Pentru aceste considerente opinam că excepția de neconstituționalitate trebuia să fie admisă și să se constate că art. 45 alin. 1 din Codul de procedură civilă este neconstituțional în ceea ce privește limitarea dreptului procurorului de a porni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/141857_a_143186]
-
arbitraj. În cazul în care Donatorul participa voit la asemenea dispute, părțile convin să îi accepte participarea. 19. Interpretarea Acordul va fi guvernat de și interpretat în conformitate cu legile Japoniei. 20. Alte aspecte 20.1. Nici una dintre părți nu își va aroga alte drepturi, nu va dispune în alt mod de drepturile sale sau nu își va delegă obligațiile rezultate din acest acord fără consimțământul prealabil scris al celeilalte părți. 20.2. Beneficiarul și JICS își vor îndeplini obligațiile ce le revin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/128354_a_129683]
-
stabilității economice a statului român. O atare finalitate economică implică, în mod necesar și neechivoc, o reglementare juridică primară, rapidă, unitară și energică. Nu se poate reține existența unei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor și-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești. Se face trimitere sub acest aspect la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie, concluzionându-se că, și în raport cu interpretarea principiului egalității în drepturi dată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267042_a_268371]
-
internațională. În consecință, nu se poate reține încălcarea dispozițiilor constituționale referitoare la adoptarea ordonanțelor de urgenț�� invocate de autorul excepției. 15. Tot astfel, nu se poate reține existența unei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor și-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil, aceasta însemnând că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/267042_a_268371]
-
elemente de oportunitate legislativă. Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea a constatat, prin aceeași decizie, că și acestea sunt neîntemeiate pentru următoarele motive: Nu se poate reține existența niciunei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor și-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil, aceasta însemnând că
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223491_a_224820]
-
efectuează actul copierii unei opere protejate de dreptul de autor și, de altfel, niciun act de copiere. 6. Comisia arbitrală invocă un principiu, pe care îl aplică discriminatoriu, impunând ideea că cineva, în cazul de față organismele colective, își poate aroga drepturi (impunere de penalitate) față de apelantă, care trebuie să și le asume, deși legiuitorul nu le recunoaște în cuprinsul dispozițiilor sale. Este evident că, prin acceptarea penalităților, Comisia arbitrală nu a impus dispozițiile legii, libertatea de negociere, buna-credință și liberul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247342_a_248671]
-
Kaizen - filosofie japoneză care se concentrează pe îmbunătățirea continuă în toate aspectele vieții Nu pot să îmi arog titlul de inventator, poate doar titlul de aplicant în România. "Invenția Kaizen" datează încă din anii 600, când a apărut în Prima Constituție a Japoniei. Acest concept figura încă de atunci, ca valoare a poporului japonez. De aproape 50 de
Julien Bratu, interviu. Director general Institut Kaizen România, despre rețeta succesului în toate aspectele vieții by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/104138_a_105430]
-
Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești. II. Motive: Curtea Constituțională a stabilit, în jurisprudența sa, că un conflict juridic de natură constituțională presupune acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor (Decizia nr. 53/2005, publicată în Monitorul
Klaus Iohannis, cererea către CCR de soluționare a conflictului juridic by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102599_a_103891]
-
dep ășirea acestui obiect de reglementare. În consecință, prin adoptarea ordonanței de urgență, al cărei conținut se îndepărtează atât de la necesitatea unei reacții prompte, în vederea apărării unui interes public, cât și de la argumentele prezentate în preambul, Guvernul a acționat abuziv, arogându-și competențe pe care Constituția nu i le conferă. Delegarea legislativă este o soluție de excepție la care Constituția recurge pentru rezolvarea unor situații care se abat de la obișnuit sau comun și care au un caracter obiectiv, în sensul că
Klaus Iohannis, cererea către CCR de soluționare a conflictului juridic by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102599_a_103891]
-
implicit, legalitatea adoptării ordonanței de urgență a Guvernului. O astfel de conduită echivalează cu o încălcare gravă a principiului separației puterilor în stat (...), deoarece Ministerul Public nu doar că își depășește atribuțiile prevăzute de Constituție și de lege, dar își arogă atribuții ce aparțin puterii legislative sau Curții Constituționale", se precizează în motivare. " Declanșarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiției, ridicarea de acte, audierea unui număr mare de funcționari publici, secretari de stat și
CCR, motivarea deciziei despre conflictul Guvern-DNA by Diana Popescu () [Corola-website/Journalistic/102540_a_103832]
-
Constituțională cu un conflict juridic de natură constituțională, pentru a se evita astfel un blocaj fără precedent al CSM. "Conflictul juridic de natură constituțională dintre autorități publice presupune "acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor", a statuat Curtea Constituțională. "Este evident că
UNJR, scrisoare pentru Iohannis. De ce îi solicită să sesizeze CCR by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101175_a_102467]
-
există "conflict juridic de natură constituțională" în înțelesul dat acestei sintagme prin Decizia Curții Constituționale nr. 53 din 28 ianuarie 2005 , întrucât în cererea formulată "nu se fac referiri la acte sau acțiuni prin care Președintele României să-și fi arogat puteri, atribuții sau competențe care, potrivit Constituției, nu îi aparțin Președintelui, ci Parlamentului. Totodată, nu suntem nici în prezența unei situații în care Președintele României ar fi trebuit să își exercite o atribuție și nu și-a exercitat-o". Exercitarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]
-
și nerespectarea deciziilor Curții Constituționale nr. 1.133 din 27 noiembrie 2007 și nr. 53 din 28 ianuarie 2005. Consideră că în cauza de față avem de a face "cu o depășire evidentă a competențelor Președintelui României, care și-a arogat competențe care, potrivit Constituției, aparțin Parlamentului", iar "refuzul Ministerului Public de a solicita cererea de urmărire penală Parlamentului echivalează cu omisiunea de a îndeplini anumite acte cerute în mod imperativ prin textul Constituției". Astfel, din analiza textului din Constituție menționat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196884_a_198213]