208 matches
-
1940), publicația lui Constantin Papanace, unde va fi și redactor. Poezii a trimis la reviste din străinătate, precum „Zborlu a nostru” din Germania și „Fenix” din Macedonia iugoslavă. După 1990 a colaborat la „Deșteptarea”, „Dimândarea”, „Cuvântul românesc”. A transpus în aromână din versurile lui Mihai Eminescu, Lucian Blaga ș.a., a îngrijit o antologie de poezie aromână în trei volume (2001), panoramând perioada clasică (de la Zicu Araia la Petru Vulcan), modernă și contemporană. Prima carte al lui Z., Căntitsi tră armănami - Cântece
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290723_a_292052]
-
autumnal, samarineanul cântă de „dor și jale”, atent la ritmuri și chiar la muzicalitatea rostirii. Își împărtășește mâhnirile, iar alteori revolta, în versuri ce mărturisesc hotărât influența lui G. Coșbuc, din a cărui lirică a și încercat unele echivalențe în aromână (Moartea lui Fulger, Nunta Zamfirei, El Zorab, Noi vrem pământ). În același grai, folosindu-se de o traducere a lui H. G. Lecca, a transpuns poemul Enoh Arden al lui Alfred Tennyson. Creionând, cu stângăcii și asperități, pasteluri în care încearcă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285412_a_286741]
-
un sat din județul Sălaj, unde a avut loc un pogrom naționalist în 1940), extras, probabil dintr-un nume ca Ipolit sau Ipate. O variantă grafică din documente Epotești poate sugera baza antroponimică Ep(u), înrudită cu numele de botez aromîne Epă sau Epu, hipocoristic al lui Epatie. Tot același tipar formativ stă și la baza numelor satelor din vecinătate, Călinești (< călinești < călinesc < Călin + esc) și Joldești (< joldești < joldesc < Joldea + -esc), de unde provin părinții poetului. Satul lui Ion Creangă, prietenul lui
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
tuturor populațiilor înconjurătoare. Cît privește varianta rumîn, pe care unii o consideră singura autentică, populară (romîn fiind rezultatul intervenției etimologizante a Școlii Ardelene și a curentului latinist), trebuie menționat că în graiurile daco-romîne de est și în dialectul fărșerot al aromînei a circulat mereu forma romîn, așa cum a demonstrat V. Arvinte. Putem spune că oamenii de cultură în realitate, nu au „refăcut“ forma, apropiind-o de etimonul latin, ci au ales și au impus varianta dialectală cea mai apropiată de forma
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
vară primară" au fost moștenite prin condensare și cu sensul generalizat din nou, în formele drom. văr, vară, arom., mrom. ver, veară; noțiunea mai restrânsă se exprimă în dacoromână prin sintagma văr primar, văr prim sau văr bun. În schimb, aromâna a moștenit atât lat. consobrinus,-a, în forma cusurin,-ă și cu sensul general "văr, vară", cât și sintagma consobrinus verus "văr primar", în forma necondensată cusurin ver "idem" (concurată de cusurin bun și de prot cusurin "idem", în care
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
, Vanghea (10.XI.1950, Doliani, Macedonia), poetă și prozatoare. După absolvirea liceului la Stip, urmează Facultatea de Economie la Skopje, unde locuiește și azi. S.-M. scrie în grai aromân, ca și în slavo-macedoneană. În aromână i-au apărut mai multe culegeri, între care Lilice (1988), titlu ce trimite la ideea că poezie înseamnă evanescență, fluiditate, delicatețe florală. Poemele de aici, ca și din alte plachete, le-a publicat mai întâi în revista „Zborlu a nostru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289928_a_291257]
-
Octavian Goga, George Coșbuc, Lucian Blaga, Adrian Maniu, Ion Minulescu, Ion Barbu, Tudor Arghezi, G. Topîrceanu, George Lesnea, Vasile Militaru, Vasile Bumbac, I. Valerian, I.U. Soricu, Mircea Dem. Rădulescu. Versuri mai semnează Athanasie A. Sarmanioti și G. Perdix (în aromână), Dimitrie Rachici, Gh. Delavrani. Dureroasa experiență a închisorii sau a exilului și dorul de țară constituie laitmotivul multor povestiri tipărite în V.: Sterie Diamandi, Jertfa de sânge, Neculai Totu, Majadahonda, N. Batzaria ș.a. Se reproduc texte din patrimoniul clasic, autorii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290468_a_291797]
-
Este vorba de viața grupurilor etnice care dispar cu timpul fie prin convergență cu limba literară-matcă, fie prin asimilare, când subiecții acestora trăiesc între străini, cum este cazul aromânilor. Astfel, fiica autoarei, care nu s-a născut - cum spune în aromână C. (aici în transpunere liberă) - „nici în munții Gramostei / nici la Samarina în Pind, nici la Hrupiște / nici la Perivole [...]/ și n-a băut apă din ghiumi” și nici n-a mâncat „pita tu sinie, coaptă sub țest”, „n-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
doar idiomul din localitatea natală. Talentul învinge însă aceste tendințe de provincializare, mai cu seamă în sonete, G. fiind unul dintre sonetiștii remarcabili din scrisul aromân, alături de Nida Boga și Atanasie Nasta. Lirica lui, mai totdeauna în dublă expresie (în aromână, dar și în limba română comună, unde reușita e mai mare), exprimă aspirația continuă spre împlinire - împlinirea însemnând la el și perseverenta șlefuire a stihului, închinat de obicei iubitei sau iubirii. Socotind iubirea un sentiment divin, el este probabil cel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287383_a_288712]
-
continuă spre împlinire - împlinirea însemnând la el și perseverenta șlefuire a stihului, închinat de obicei iubitei sau iubirii. Socotind iubirea un sentiment divin, el este probabil cel mai profund poet erotic în grai aromân. A îngrijit și expresive transpuneri în aromână din Mihai Eminescu, Ion Barbu și Lucian Blaga. SCRIERI: Sonete, Syracuse (SUA), 1990. Repere bibliografice: Costa Guli, UVPA, 412-413; Atanasie Nasta, Ecou de cântec aromânesc, București, 1985, 112; Cândroveanu, Aromânii, 131-133. Hr.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287383_a_288712]
-
țări. Distribuția mondială a vorbitorilor de limbă română după țara în care locuiesc (Sunt luați în calcul numai vorbitorii nativi) Sursa: Enciclopedia online WIKIPEDIA, accesibilă la adresa: http://ro.wikipedia.org/wiki/ Limba româna, cu cele patru dialecte ale sale dacoromâna, aromâna, meglenoromâna și istroromâna este continuatoarea latinei vorbite în părțile răsăritene ale fostului Imperiu Roman. Împreună cu dalmata (azi, dispărută) și cu dialectele italiene centrale și meridionale, româna face parte din grupul apeninobalcanic al limbilor romanice 65. Graiurile sau subdialectele limbii române
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Italiei mai subzistă retrase graiurile reto romane (cele mai apropiate de limba română și care formează o veritabilă punte spre italiană și franceză). Factorul slav a avut ca rezultat dispersarea romanității orientale și, implicit, apariția unor dialecte distincte: daco româna, aromâna, megleno româna și istro româna. Din cauza absenței unor refugii naturale generoase, așa cum se găseau în nordul Dunării, comunitățile latinofone din sud au fost nevoite să se retragă în zone extrem de izolate (Munții Pindului, mlaștinile de pe coasta adriatică). Și nu a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
dialectale (structura dialectului, influențe, lexic, onomastică etc.), de obicei reproduse din volume sau din presă. M. publică, de asemenea, portrete, culegeri de folclor dialectal, corespondență inedită (a unor personalități politice îndeosebi), note, știri, informații. Literatura este aproape în exclusivitate în aromână. Colaborează cu versuri Victor Eftimiu, Vasile Muși, George Murnu, R.M. Nicolau, Petre Florescu, Gabriel Drăgan, Nicolae Dobre. Lui Tudor Arghezi i se tipărește o proză poetică intitulată Târla. Se publică un scurt fragment, transpus în aromână, din Amintiri din copilărie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287941_a_289270]
-
aproape în exclusivitate în aromână. Colaborează cu versuri Victor Eftimiu, Vasile Muși, George Murnu, R.M. Nicolau, Petre Florescu, Gabriel Drăgan, Nicolae Dobre. Lui Tudor Arghezi i se tipărește o proză poetică intitulată Târla. Se publică un scurt fragment, transpus în aromână, din Amintiri din copilărie de Ion Creangă, precum și două texte (sub titlul Orientale) de I.L. Caragiale. În sumar mai intră studii și articole de Dimitrie Gusti, Ion Goskin (Despre literatura macedoromână), Gr. L. Trancu-Iași și sunt reproduse două fragmente din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287941_a_289270]
-
de tineri aromâni din Albania care și-au încheiat studiile universitare în țara noastră ca bursieri ai statului român medici, stomatologi, economiști, filologi, muzicieni etc., se află la studii în România alți cca. 500 de tineri albanezi de origine română/aromână. Acordarea de burse continuă. Numai pentru anul universitar 2007/2008, au primit burse de studii, masterat și doctorat aproape 100 tineri din Albania. În acest fel, România a ajutat și ajută, dezinteresat, la pregătirea de specialiști necesari dezvoltării economice, culturale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
fost cândva romanitatea balcanică. Româna mai cuprinde — pe lângă limba română propriu-zisă, denumită de lingviști și „dacoromână“ — Încă trei dialecte: istroromâna, aproape dispărută, vorbită În câteva sate din peninsula Istria; meglenoromâna, cu vreo 15000 de vorbitori la nord de Salonic; și aromâna sau macedoromâna, care grupează un număr sensibil mai mare, poate vreo 400000.<endnote id="11"/> Asemănarea acestor dialecte cu limba română, incontestabilă pentru lingviști, e mai puțin evidentă În vorbirea curentă; vorbind fiecare În graiul lui, un român și un
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
va fi fără de folos atât pentru cei de aceeași origine, cât și pentru străini și învățați”. Gramatica... își are importanța ei, ca una dintre cele mai timpurii ale limbii române. Și mai importantă este însă prin paginile literare redactate în aromână, pe care autorul le-a inserat la sfârșitul lucrării și le-a numit „fabule, ică părăminthe și isturii alepte” [fabule sau basme și povestiri alese]. În fond, este vorba de niște parabole scrise în manieră evident eseistică, absolut surprinzătoare pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285793_a_287122]
-
lor de vânători nomazi, care nu au nevoie să numere nimic. Cuvântul românesc nepot desemnează simultan două realități: „copilul copilului meu” și „copilul fratelui meu/surorii mele”, redate în engleză, de pildă, prin lexeme diferite: grandson, respectiv nephew, iar în aromână există doi termeni diferiți pentru unchi (lále - unchi; táta máre - unchiul cel mai în vârstă din partea tatălui) sau pentru mătușă (tétă - mătușă; máma máre - mătușa cea mai în vârstă, din partea tatălui), în timp ce un termen special, bagianac, desemnează rudenia stabilită între
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
al acestei specii. Volumul cuprinde, clasificate în ordinea alfabetică a obiectelor „cimilite”, 1960 de tipuri de ghicitori românești, însoțite de 756 de variante, precum și de un mare număr (352) de variante europene, culese îndeosebi din aria culturală și lingvistică romanică: aromâne, italiene, languedociene, valone, bretone, bearneze, catalane, dar și alsaciene, flamande, rusești, morave, maghiare, engleze, scoțiene, olandeze și norvegiene. Textele sunt adnotate, autorul indicând uneori valorile polisemantice ale ghicitorilor. Deși evaluări critice mai recente i-au obiectat lui G. amestecarea textelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
fundamentale la cunoașterea folclorului aromân: Din literatura poporană a aromânilor (1900) și Basme aromâne (1905). În prima, bogatul sumar cuprinde folclorul copiilor, medicină populară, ghicitori, proverbe, colinde, obiceiuri (paparude, Lăzărelul, Sânziene), lirică de dragoste, bocete, toate textele fiind date în aromână și dacoromână. Capitolele sunt precedate de scurte comentarii, de referințe la contribuții românești și străine pe aceeași temă; la jocurile copiilor sunt amintite studiile lui Karl Groos și Edward Tylor, la medicina populară sunt menționați Thuchmann, Solomon Reinach, iar dintre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288672_a_290001]
-
mari daune poporului român. Un membru de Onoare al Societății Ginta Latină, distins scriitor la Atena, deplânge această realitate nutrind speranța unei schimbări pe pământul poporului care a instituit pentru prima data în lume structuri democratice. Bulgaria recunoaște existența minorității aromâne ca populație autohtonă cu care a conviețuit și conlucrat, după datele scrise, încă de pe timpul imperiului româno-bulgar al Asănaștilor. În statistica oficială din 1994 sunt înregistrați 2500 aromâni în realitate însă cifra depășește 10.000. Ei se află grupați în
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
luat ființă Asociația Aromânilor „Unirea” care cu sprijinul guvernului român a cumpărat în centrul Sofiei imobile și terenuri pe care au fost zidite Biserica Ortodoxă Română și Liceul român. Deoarece la acest liceu se studiau limbi străine, pe lângă româna și aromâna (latina, greaca, italiana, franceza, rusa) era frecventat și de mulți elevi bulgari. După 1948 au fost desființate Institutul Român, Grădinița de copii, școala primară, liceul și bogata bibliotecă donația Academiei Române. Asociația Aromânilor din Bulgaria s-a adresat după 1990 guvernului
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
în Dalmația este semnalată în anul 1181, vlahii sunt amintiți în sec. al XV-lea ca având o limbă proprie lor similară limbii române. Dialectul istro-român conține termeni care amintesc substratul balcanic preroman, străromâna, legături cu daco româna, meglena și aromâna. În epoca de mijloc a feudalismului idiomul istrian romanic era vorbit în Dalmația, Raguzza, insula Veglia. Contribuția la cunoașterea istroromânei și a acestui grup etnic este de ajuns de largă datorită multor cercetători streini dar într-o măsură și mai
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Lunjinish di ninga balta" (Traducere de Dumitru Garofil) S-a discutat nu o dată despre faptul că poezia lui Mihai Eminescu își pierde mult din farmecul muzicalității și din exprimarea ideilor de profunzime prin transpunerea într-o altă limbă. Iată că aromâna este în măsură să-i redea cu fidelitate muzicalitatea. E drept, într-o română mai de vechime, ca să nu spun încă tributară mult rudimentelor din care s-a dezvoltat. E însă o limbă frumoasă prin tocmai arhaitatea ei fonetică și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
simple discursuri versificate, dar simțite, oricum, dezvoltate cu mult afect, cele semnate de poeții aromâni Nida Boga, Clarisa Cavachi, Constantin Colimitra, Sirma Guci, Kira Manțu, Zahu Pană, D. Pariza, George Perdichi, Aura Pașa, Ionel Zeana ș.a. Sunt prezente, tălmăcite în aromână, și poezii de Vasile Voiculescu, Dimitrie Anghel, Lucian Blaga, St.O. Iosif, Victor Eftimiu, Teohar Mihadaș, Radu Cârneci. E, în totul, o antologie ce se reține ca o contribuție semnificativă în demersul de a face cunoscută creația lui Eminescu în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]