754 matches
-
atâția interpreți de muzică populară și folclorică, dar nu numai, datorez maestrului Benone Sinulescu faptul de a-mi îndrepta atenția spre Naidin, Lazăr Novak, Emilia Dorobanțu, Nicolae Datcu, Mihaela Gurău și alții, iar azi încondeiez aceste gânduri despre fenomenalul artist aromân din Macedonia, Toše Proeski, tot îndemnat de maestrul Benone Sinulescu care, sunându-mă la telefon într-o zi, mi-a spus să ascult folclor macedonean cu orchestră simfonică și Toše Proeski. Magnifică muzică, interpretată de geniul muzicii balcanice care în
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1437493143.html [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
a avut o coordonată pe toate direcțiile umanului. A trăit atât de puțin, dar a trăit o viață sufletească explicabilă numai în sentimental, în bunătate, iubire, răbdare și generozitate!”, sub aceste culori sufletești îl descrie maestrul Benone Sinulescu pe artistul aromân din Macedonia Toše Proeski.Versurile de mai jos sunt o oglindă sufletească din care se reflectă atât de emoționant sentimentele artistului: „Doamne, ai grijă de ea Ea are ochi ce-mi știu toate tainele, toate suferințele și toate neliniștile. Ea
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1437493143.html [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
și de formidabila forță interpretativă.Vorbea perfect limba italiană, aspect care mi-a atras atenția și mi-a incitat interesul unei conversații. Era foarte mândru de originile sale românești (vlahe). În repertoriul său se gasește și un cântec în dialectul aromân, atât de asemănător limbii noastre, foarte emoționant «Nveastă jiloasă» (Nevastă îndurerată - tristă,cu jale): «Ți-ńi ești înveastă ahât jiloasâ? (Ce-mi ești nevastă cu atâta jale?) Ahât jiloasâ, și cu mare dor? (Cu-atâta jale și cu mare dor?) Ti
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1437493143.html [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
cenaclu și zău că ne-am molipsit... -Aoleu!-zise Cocoș...Cu bulgaru’ nu-i de glumă...Mai ales că-i și țigan pe deasupra... -Hopa, v-ați dat foc la valiză. Anton Pann n-a fost țigan și nici bulgar. Era aromân, na, le-o reteză elanul Elena. -Așa vă trebuie dacă vă puneți cu limbiștii...Când vă spun eu că sunt periculoși...- completă Gigi. -Ei, acuma și cu voi, v-apucă polemica...Te pomeni că suntem naționaliști, rasiști sau mai știu
BATE FIERUL CÂT E CALD (CONTINUARE) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Elena_neacsu_1400181185.html [Corola-blog/BlogPost/350726_a_352055]
-
Biblioteca Metropolitană București găzduiește lansarea cărții „CIPRU, COROLĂ DE LUMINĂ VIE”, apărută la Editura Anamarol, București, decembrie 2012 - prima carte despre insula Afroditei scrisă de către o româncă (după ce, în 1934, Marcu Beza, scriitor și diplomat român în Orientul Mijlociu, de origine aromână, a editat în limba engleză cartea „Tărâmuri biblice: Palestina, Siria, Cipru, Muntele Sinai”). Evenimentul se va desfășura sub patronajul editurii ANAMAROL, București și al Bibliotecii Metropolitane, director Emil Lungeanu care alături de autoarea Georgeta Minodora Resteman vă așteaptă cu drag! Cartea
LANSARE DE CARTE LA BUCUREŞTI – „CIPRU, COROLĂ DE LUMINĂ VIE” DE GEORGETA MINODORA RESTEMAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 by http://confluente.ro/George_roca_lansare_de_carte_george_roca_1363355757.html [Corola-blog/BlogPost/345261_a_346590]
-
copleșit de emoții asemănătoare celor ale regăsirii locurilor natale. Venisem aici prima dată cu fratele Dumitru, la îndemnul părintelui Ioachim din Medgidia, care ne spusese: - Mergeți la Agapia din Deal, acolo este duhovnic și tămăduitor al multor boli părintele Elefterie, aromân, dobrogean de-al nostru, din satul Sinoe, com. Mihai Viteazu, jud. Constanța. De atunci, vin s-o revăd cu inima plină de o chemare tainică a locului, ori de câte ori drumul mă aduce în părțile Moldovei. Drumul „Golgotei” Mă avânt cu toate
AGAPIA – LĂCAŞ AL BINECUVÂNTĂRII ŞI AL DRAGOSTEI CREŞTINE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Agapia_lacas_al_binecuv_stefan_popa_1392989019.html [Corola-blog/BlogPost/362656_a_363985]
-
Europeană a Muzeelor atât expoziția permanentă cât și cele temporare vor fi deschise, cu intrare liberă, în intervalul 10.00-20.00. Iar în curte și la Clubul Țăranului, intre orele 20:00 și 23:00 puteți trăi o experiență autentică aromână. Vă veți bucura de bucate tradiționale aromânești, expoziție de fotografie veche, muzică și dansuri. Tema de acest an a Zilei Internaționale a Muzeelor este Muzeele (memorie+creativitate)=progres social. Program: 10.00 - 20.00 Vizitarea expoziției permanente și a expoziției
Ziua Internațională a Muzeelor și Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul Țăranului Român by http://www.zilesinopti.ro/articole/5277/ziua-internationala-a-muzeelor-si-noaptea-europeana-a-muzeelor-la-muzeul-taranului-roman [Corola-blog/BlogPost/98177_a_99469]
-
HOTĂRÂREA nr. 1.108 din 22 septembrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 3 octombrie 2005. h) organizează concurs pentru nominalizarea profesorilor din învățământul preuniversitar, care predau cursuri de limbă, cultură și civilizație românească destinate etnicilor români (vlahi, aromâni, meglenoromâni, istroromâni), în colaborare cu asociațiile și fundațiile acestora și cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relațiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. ... -------------- Litera h) a art. 3 a fost introdusă de pct. 3 al articolului unic din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218127_a_219456]
-
HOTĂRÂREA nr. 1.108 din 22 septembrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 3 octombrie 2005. h) organizează concurs pentru nominalizarea profesorilor din învățământul preuniversitar, care predau cursuri de limbă, cultură și civilizație românească destinate etnicilor români (vlahi, aromâni, meglenoromâni, istroromâni), în colaborare cu asociațiile și fundațiile acestora și cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relațiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. ... -------------- Litera h) a art. 3 a fost introdusă de pct. 3 al articolului unic din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218124_a_219453]
-
HOTĂRÂREA nr. 1.108 din 22 septembrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 3 octombrie 2005. h) organizează concurs pentru nominalizarea profesorilor din învățământul preuniversitar, care predau cursuri de limbă, cultură și civilizație românească destinate etnicilor români (vlahi, aromâni, meglenoromâni, istroromâni), în colaborare cu asociațiile și fundațiile acestora și cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relațiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. ... -------------- Litera h) a art. 3 a fost introdusă de pct. 3 al articolului unic din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/122831_a_124160]
-
HOTĂRÂREA nr. 1.108 din 22 septembrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 3 octombrie 2005. h) organizează concurs pentru nominalizarea profesorilor din învățământul preuniversitar, care predau cursuri de limbă, cultură și civilizație românească destinate etnicilor români (vlahi, aromâni, meglenoromâni, istroromâni), în colaborare cu asociațiile și fundațiile acestora și cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relațiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. ... -------------- Litera h) a art. 3 a fost introdusă de pct. 3 al articolului unic din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218125_a_219454]
-
încheiate între Institutul Limbii Române și instituții de învățământ superior de peste hotare sau în baza altor acte normative; h) organizează concurs pentru nominalizarea profesorilor din învățământul preuniversitar, care predau cursuri de limbă, cultură și civilizație românească destinate etnicilor români (vlahi, aromâni, meglenoromâni, istroromâni), în colaborare cu asociațiile și fundațiile acestora și cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relațiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe." ... 4. Articolul 6 va avea următorul cuprins: "Art. 6. - (1) Numărul maxim de posturi al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171145_a_172474]
-
HOTĂRÂREA nr. 1.108 din 22 septembrie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 884 din 3 octombrie 2005. h) organizează concurs pentru nominalizarea profesorilor din învățământul preuniversitar, care predau cursuri de limbă, cultură și civilizație românească destinate etnicilor români (vlahi, aromâni, meglenoromâni, istroromâni), în colaborare cu asociațiile și fundațiile acestora și cu sprijinul financiar al Departamentului pentru relațiile cu românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. ... -------------- Litera h) a art. 3 a fost introdusă de pct. 3 al articolului unic din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218126_a_219455]
-
și crime împotriva umanității; a fost condamnat la moarte de Tribunalul Poporului din București (condamnare reconfirmată la recursurile din 2006 și 2008) și a fost executat la 1 iunie 1946 prin împușcare. Gheorghe a fost fiul mai mare unui oier aromân din zona Munților Pindului, Ovanez Alexean, refugiat în Țara Românească de a scăpa de izlamizarea forțată de turci în a doua jumătate al secolului al XIX-lea. Ovanez a ajuns cu turmele de oi în Moldova în zona Panciu, unde
Gheorghe Alexianu () [Corola-website/Science/306171_a_307500]
-
Personajul Noémi ar fi fost inspirat potrivit mai multor biografi - inclusiv Sándor Bródy și Mikszáth - de Ottilia Lukanics, una dintre iubitele scriitorului maghiar de la începutul anilor 1870. Povestea lui Ali Ciorbadji este posibil să fie inspirată de cea a bancherului aromân Gheorghe Sina, originar din Grecia, despre care unele surse afirmă că Poarta Otomană ar fi cerut guvernului habsburgic extrădarea sa în Turcia. Deși credibilitatea poveștii este discutabilă, Jókai s-ar fi inspirat din această legendă în crearea personajului său. În
Omul de aur (roman) () [Corola-website/Science/334780_a_336109]
-
construcția bisericii pe banii proprii. Localitatea a primit un important aport de element românesc transilvan, prin stabilirea la Crihana a mai multor familii de mocani (oieri) de dincolo de Carpați. Numele de familie ale localicilor îndreptățesc ipoteza unui aport de populație aromână de la sud de Dunăre. La 1 ianuarie 1906 satul avea 1227 de locuitori, inclusiv 123 de copii de vârstă școlară 8-11 ani. În școala parohială bisericească învățau 43 de elevi într-o clasă cu suprafața de 69,6 arșini. Prin
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
1901, Ohrid, Macedonia - d. 7 februarie 1982, București) a fost un dramaturg, nuvelist, realizator de proză scurtă și romancier român, foarte popular in perioada interbelică. Fiul lui Vasilie Dimitrie (devenit Dumitrescu) și al Despinei (n. Gero). Familia sa, la origine aromână, se stabilește în Oltenia. Liceul l-a urmat la Caracal și Craiova, bacalaureatul l-a obținut în 1925. Urmează Facultatea de litere și filozofie a Universității din București, absolvită în 1928. O vreme funcționează ca profesor de liceu, va trece
Mihail Drumeș () [Corola-website/Science/298982_a_300311]
-
Sextil Iosif Pușcariu sau, mai scurt, (n. 4 ianuarie 1877, Brașov - d. 5 mai 1948, Bran) a fost un filolog și lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical și teatral, publicist și academician român de origine aromână (macedoromână) (vezi: Hristu Cândroveanu, "Un veac de poezie aromână"). Lingvistul a scris peste 400 de lucrări de o mare valoare științifică, a inițiat și a coordonat "Dicționarul limbii române" (Dicționarul tezaur al Academiei) și "Atlasul lingvistic român". A fondat și
Sextil Pușcariu () [Corola-website/Science/297576_a_298905]
-
mai scurt, (n. 4 ianuarie 1877, Brașov - d. 5 mai 1948, Bran) a fost un filolog și lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical și teatral, publicist și academician român de origine aromână (macedoromână) (vezi: Hristu Cândroveanu, "Un veac de poezie aromână"). Lingvistul a scris peste 400 de lucrări de o mare valoare științifică, a inițiat și a coordonat "Dicționarul limbii române" (Dicționarul tezaur al Academiei) și "Atlasul lingvistic român". A fondat și a condus revista "Dacoromania" și a întemeiat, în toamna
Sextil Pușcariu () [Corola-website/Science/297576_a_298905]
-
veche aratând o predominanță a slavilor la șes, și a romanicilor în zonele peri-montane, deluroase și mai păduroase; țărmurile aveau o populație preponderent grecească. Ulterior, despărțirea proto-românilor de către populațiile slave așezate printre ei, a creat cele patru grupuri lingvistice : daco-român, aromân, meglenoromân și istro-român ; dacoromânii absorbind treptat slavii din nordul Dunării, în timp ce slavii au absorbit treptat majoritatea aromânilor, meglenoromânilor și istroromânilor din sudul Dunării. Așadar, etnogeneza bulgarilor și românilor are rădăcini în parte comune, încă vizibile în limbile actuale și în
Țaratul Vlaho-Bulgar () [Corola-website/Science/309587_a_310916]
-
(sau Bitolia, arom. "Bitule") este un oraș din Republica Macedonia cu o concentrație mare de aromâni. În acest oraș se află cel mai mare cimitir aromân aproape de comuna Bucovo. În funcționează COMUNA ARMÂNEASCĂ „Frats Manachia”, în biserica Sf. Constantin și Elena slujba se ține în limba aromână. Aromânii din Bitola au venit după distrugerea orașului Moscopole din Albania, iar după aceea au mai venit și familii
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
oraș din Republica Macedonia cu o concentrație mare de aromâni. În acest oraș se află cel mai mare cimitir aromân aproape de comuna Bucovo. În funcționează COMUNA ARMÂNEASCĂ „Frats Manachia”, în biserica Sf. Constantin și Elena slujba se ține în limba aromână. Aromânii din Bitola au venit după distrugerea orașului Moscopole din Albania, iar după aceea au mai venit și familii din Gramoste. Ca și în Crushuva aromânii s-au amestecat și au format dialectul de Bitola, care este asemănător celui din
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
orașului Moscopole din Albania, iar după aceea au mai venit și familii din Gramoste. Ca și în Crushuva aromânii s-au amestecat și au format dialectul de Bitola, care este asemănător celui din Crushuva. În Bitola Aromânii au înființat „Liceul Aromân”. Potrivit lui Adrian Room, numele Bitola este derivat din vechiul cuvânt slav "Obitel" (mănăstire sau reședință), deoarece orașul a fost remarcat pentru mănăstirile sale. Când sensul numelui nu a mai fost înțeles, el a pierdut prefixul "O". Numele Buteliu este menționat
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
din 1901 numără 566.000 de slavi, 363.000 de turci și 260.000 de greci din vilaietele Salonic și Manastir.. În 1894, Manastir a fost legat de Selanik cu trenul. Primul film din Balcani a fost înregistrat de către frații aromâni Manakia în Manastir în 1903. În cinstea lor, anual Festivalul Manaki Brothers International Film Camera are loc în Bitola modernă. Congresul Manastir din 1908 care a definit alfabetul modern albanez a avut loc în oraș. Regiunea Bitola a fost un
Bitola () [Corola-website/Science/297488_a_298817]
-
pe când limbile din sudul Dunării prezintă o influență slavă mai slabă și o influență directă traco-iliră și grecească antică târzie. Sigurele Românii populare care se datorează unor migrațiuni atestate sunt grupul Istro-Românilor și Vlahia moravă. Ceilalți, fie ei Români sau Aromâni, sunt atestați de cel puțin un mileniu acolo unde trăiesc și azi. Unii lingviști aromâni din România, cum ar fi Matilda Caragiu-Marioțeanu susțin totuși că aromânii se află într-o criză de identitate întreținută de interferențele politice în domeniul cercetărilor
Istoria aromânilor () [Corola-website/Science/305991_a_307320]