752 matches
-
Cetate vor exista 156 de clădiri particulare, al căror preț de cumpărare a fost de 555 872 de florini. Acestea aveau, însă, ipoteci în sumă de 324 789 de florini. Licitații În 1782, domeniul Foeni a fost cumpărat de negustorul aromân Constantin Naum Popovici, zis și Mocioni, cu 70 000 de florini. În ianuarie același an, se fac publice prețurile de strigare ale licitației pentru domeniile camerale bănățene. Iată câteva dintre acestea: Topolovăț - 27 174 de florini, Șuștra- 18 826, Sânnicolau
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
era Titu Liviu Maiorescu) s-a născut la Craiova, la 15 februarie 1840. Mama lui Titu Maiorescu, n. Maria Popazu, este sora cărturarului episcop al Caransebeșului, Ioan Popazu. Familia Popazu era de la Vălenii de Munte și, se pare, de origine aromână. Tatăl său, Ioan Maiorescu, fiu de țăran transilvănean din Bucerdea Grânoasă, se numea de fapt Trifu, dar își luase numele de Maiorescu pentru a sublinia înrudirea cu Petru Maior. Teolog prin formație (cu studii la Blaj, Pesta, Viena), Ioan Maiorescu
LECȚIA LUI MAIORESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382820_a_384149]
-
biblioteci și la fonduri mai speciale unde sunt multe odoare românești, a ajuns, cu toată recomandarea patriarhală de la Constantinopol, cu oarecare greutate. În schimb la mănăstirea Iviron s-a bucurat de o cercetare neîngrădită deoarece starețul și secretarul erau macedoneni, aromâni. Athosul e condus de Sfânta Comunitate alcătuită din patru stareți aleși pe rând din cele 20 mănăstiri cu statut de lavre mari. Vin astfel la rând grecii, rușii, sârbii, bulgarii. Românii nu vin niciodată la conducere din cauza delăsării românilor: nimeni
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
bradului, a molidului este bor pe care noi îl comparăm cu scitul abra „cer“, magh. bör „piele“. Chiar numele i.e. al pielii e *pel -dedus de noi din ciuvaș pelet „cer“ (Sevortian, Etim. slovar', passim), de aici denumirea plutei. La aromâni copaciu are sensul de „stejar“, cuvânt pe care noi îl deducem din i.e. *steg „a acoperi, a proteja“, cf. scr. stagh ,,a acoperi“, țig. staghi „căciulă“, ce se compară și cu iukaghir kudzu ,,cer“. Să mai adăugăm sem. tinna ,,smochin
ETIMOLOGIA CUVÂNTULUI COPAC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367530_a_368859]
-
mai târziu și statele românești, de sine stătătoare”. Până aici, bine. Însă, mai departe... „atât cel muntean, cât și cel moldovean s-au dezvoltat dinspre nord spre sud, adică dinspre Transilvania...până la sud de Dunăre, unde s-au format dialectele aromân, meglenoromân și istro-român...” Ce să zic? Adică, după ce s-au „latinizat”, dacii din Transilvania au dat năvală în regiunile menționate, unde au învățat populațiile „cucerite” limba „daco-latină”. Istoria nu consemnează întocmai acest fenomen, sau, mă rog, s-a-ntâmplat pe
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
trecerea timpului în ele se pot regăsi ,,numai răsunete ale miturilor păgâne din vechime”6. În legătură cu colindele, mai trebuie precizat faptul că aceleași motive folclorice circulă de secole în nordul Dunării, dar și în sudul ei, la populațiile române și aromâne 7. Funcția colindelor a fost supusă procesului general de evoluție a folclorului, funcția rituală din vechime devenind treptat un fapt îndătinat, o tradiție, un obicei, această schimbare având consecințe în ceea ce privește conținutul lor8,9. Astfel, colindele au ajuns să reflecte problemele
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
nu i-a dat nici cele mai elementare date despre frații săi din Transnistria, Transcarpatia, Pocuția, Bucovina de Nord, Basarabia de Nord, Herța, Basarabia de Sud, Cadrilater, Timocul sârbesc și bulgăresc, Banatul de Vest, Ungaria de est, despre frații săi aromâni, meglenoromâni și istroromâni. Americanii sunt niște nesuferiți superficiali. Ca bun român, continuă să cauți soluții de a mai face români verzi din încă câțiva unguri și nu îți pune problema celor 12 milioane de români din afara României ce nu au
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
frumoasă”. În anul 2013, încă neîncheiat la momentul alcătuirii acestor șiruri de cuvinte despre Ioana Sandu, evenimentele artistice în act, ale cîntăreței rezervând surprize până la pragul dintre ani, au apărut așteptatele „Șlagăre internaționale”, cîntate în rusă, greacă, spaniolă, franceză, italiană, aromână, turcă, arabă și română - așteptate, îndeosebi pentru că sunt cântece cu regulile convenționale ale valorii, chiar dacă uneori vin pe drumul mai familiar sufletesc, de simplitate și sentimentalism, pe care se alunecă ușor la simplist și lamentare, ocazii de degradare față de care
IOANA SANDU, ADMIRAŢIA ŞI IUBIREA CARE OCOLESC LABORATOARELE PSEUDOMUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344546_a_345875]
-
SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI Autor: Cristian Petru Bălan Publicat în: Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului STERIE DIAMANDI (22 aug. 1898-12 iunie 1981) a fost cel mai mare scriitor aromân din țară. S-a născut în Grecia, într-o familie de aromâni, la Mețova-Aminciu, de la poalele Pindului, în provincia Epir, unde erau mulți macedoromâni. L-am cunoscut bine și cu mândrie mi-a spus că era fiul lui Vasile Diamandi-Aminceanu
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
cunoscut alte ipostaze ale vieții decât doar munca și lupta continuă, autotul însuși având parte de un trecut zbuciumat, plin de privațiuni și de dureri purificatorii. *** Pe la finele anului 1980, un prieten al meu, scriitorul Hristu Cândroveanu, un alt maestru aromân al publicisticii din acele timpuri, mi-a facilitat cunoașterea și apropierea de Sterie Diamandi. Drept urmare, l-am vizitat acasă, i-am luat un interviu, l-am filmat (pe o peliculă de 6 mm, film-mut, căci încă nu apăruseră aparatele video
AM AVUT NOROCUL SĂ-L CUNOSC PE CEL MAI MARE CRISTOLOG ROMÂN: STERIE DIAMANDI de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364758_a_366087]
-
biblioteci și la fonduri mai speciale unde sunt multe odoare românești, a ajuns, cu toată recomandarea patriarhală de la Constantinopol, cu oarecare greutate. În schimb la mănăstirea Iviron s-a bucurat de o cercetare neîngrădită deoarece starețul și secretarul erau macedoneni, aromâni. Athosul e condus de Sfânta Comunitate alcătuită din patru stareți aleși pe rând din cele 20 mănăstiri cu statut de lavre mari. Vin astfel la rând grecii, rușii, sârbii, bulgarii. Românii nu vin niciodată la conducere din cauza delăsării românilor: nimeni
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
Of, Doamne, Dumnezeule cel Viu Pre moarte uneori călcând viețaș Al temnițelor minții sub chipiu Și șepci de ofițeri și-agenți borfași,... Of, Doamne, Dumnezeule cel Surd Și Orb și Mut la cazne de sărman Că-i sârb, român sau aromân ori curd, Ești crud creștin și aspru musulman... Of, Doamne, Doamne cât pot să te iubesc Cu ura pea buzelor iubiri Pentru al nostru neam neromânesc Ce nu e doar harem de amintiri... Of, Doamne, of, cum plâng să nu
OF, DOAMNE...! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346650_a_347979]
-
de la Politehnica din București, care ne-a invitat de mai multe ori la el acasă), comandantul legionar Vasile Iasinschi și mulți, mulți alții de care nu-mi mai amintesc...”. Tot la Paris se întâlnește cu nume de seamă ale diasporei aromâne, cu care, 30 de ani mai târziu, va pune bazele primului Congres Internațional de Limbă și Cultură Aromână. Dar în această perioadă are loc un incident care-i lasă un gust amar: „Ora 25”, romanul de succes al scriitorului român
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
Iasinschi și mulți, mulți alții de care nu-mi mai amintesc...”. Tot la Paris se întâlnește cu nume de seamă ale diasporei aromâne, cu care, 30 de ani mai târziu, va pune bazele primului Congres Internațional de Limbă și Cultură Aromână. Dar în această perioadă are loc un incident care-i lasă un gust amar: „Ora 25”, romanul de succes al scriitorului român Virgil Gheorghiu a fost lansat și la Nancy. Cei patru studenți „forestieri” români - pentru că la câteva săptămâni după ce
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
Pleacă la Paris unde avea foarte mulți prieteni și apoi la Viena, la fratele său, Tașcu, pe care nu-l văzuse de 16 ani, din 1941, când acesta părăsise România, cu destinația Germania. La Pariseste întâmpinat cu bucurie de către comunitatea aromână. Doarme în prima noapte la prietenul său, Demostene Nacu, unde o cunoaște pe Florica Varduli, cumnata acestuia, venită la Paris să-și ajute sora care avea doi copii mici. Nu se gândește la căsătorie, dar pe parcursul șederii la Paris prietenii
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
Forget the doctoral studies! - uită de studiile doctorale, i-a spus decanul. Nu se putea despărți de Montreal, de comunitatea românească de-acolo, unde avea foarte mulți prieteni. S-ar fi simțit complet dezrădăcinat pentru că între prietenii săi români și aromâni avea sentimentul acela de „acasă” și nu-și mai dorea o nouă desprindere de cei cu care se simțea „acasă”... Dumitru Sinu îmi povestise de toate întâlnirile și petrecerile lor, pentru că era un grup bine închegat, în care prietenia făcuse
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
nu se înșală, este pentru prima dată când cineva care a primit diploma de membru de onoare a vorbit și despre altceva decât despre silvicultură” - Tiberiu Cunia vorbise prea puțin despre silvicultură, ci atinsese în special problema culturii și limbii aromâne, care va constitui preocuparea sa de bază în anii ce vor urma. FAO și experiența birmaneză În ceea ce privește activitatea profesorului Cunia în cadrul Food and Agriculture Organization (FAO) - ramură a Națiunilor Unite, care asigură asistență și ajutoare, printre altele, în domeniul agriculturii
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
este lipsită nici de activități extraprofesionale, vizitând o mare parte a Germaniei și făcând câteva incursiuni în Franța. În plus, aici i se va accentua dorința de a contribui nemijlocit alături de confrații săi, la conservarea și păstrarea culturii și limbii aromâne. Participă la primul Congres Internațional de Limbă și Cultură Aromânească, organizat la Universitatea Manheim de către profesorul Vasile Barba, un alt intelectual de marcă, cu care va colabora foarte mult în anii ce urmează, în domeniul ligvistic. La întoarcerea în Statele Unite
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
mele, m-am consacrat unei alte activități, diferite, într-un domeniu cu totul nou, devenind lingvist amator (nu autodidact, cum spun eu, pentru că nu am studiat deloc lingvistica și legile ei). De mult timp mă preocupa ideea că neamul nostru aromân e pe cale de dispariție. Răspândit în cinci țări balcanice, cu părți din neam complet izolate - contactele fiind extrem de rare între aromânii dintr-o țară și alta -, prigoniți în ființa lor națională, fără școli, căci ele au fost închise - o parte
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
lor națională, fără școli, căci ele au fost închise - o parte după războiul balcanic din 1912-1913 și restul după ultimul război mondial din perioada 1939-1945 - fără o limbă literară, fără cărți, fără activități culturale la radio sau televiziune, existența poporului aromân, ca etnie separată, era într-o stare precară, menită unei dispariții rapide” - motivează Tiberiu Cunia aplecarea sa spre lingvistică. Câțiva întelectuali de origine aromână aflați în străinătate sunt din ce în ce mai preocupați de situația precară în care se găsea cultura și limba
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
1939-1945 - fără o limbă literară, fără cărți, fără activități culturale la radio sau televiziune, existența poporului aromân, ca etnie separată, era într-o stare precară, menită unei dispariții rapide” - motivează Tiberiu Cunia aplecarea sa spre lingvistică. Câțiva întelectuali de origine aromână aflați în străinătate sunt din ce în ce mai preocupați de situația precară în care se găsea cultura și limba etniei din care proveneau și, începând din 1976-1978 când s-au reîntâlnit, după 30 de ani, în România, au pus bazele unei inițative a
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
în care se găsea cultura și limba etniei din care proveneau și, începând din 1976-1978 când s-au reîntâlnit, după 30 de ani, în România, au pus bazele unei inițative a cărei țintă era menținerea și conservarea culturii și limbii aromâne. Mai târziu, Tiberiu Cunia se afla la Freiburg, grație premiului von Humboldt și, împreună cu Vasile Barba, inițiază și organizează cursuri de limbă aromână, la universitatea din Freiburg, pe care le frecventau tineri aromâni aduși din Balcani. Profesorul Vasile Barba, „motorul
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
în România, au pus bazele unei inițative a cărei țintă era menținerea și conservarea culturii și limbii aromâne. Mai târziu, Tiberiu Cunia se afla la Freiburg, grație premiului von Humboldt și, împreună cu Vasile Barba, inițiază și organizează cursuri de limbă aromână, la universitatea din Freiburg, pe care le frecventau tineri aromâni aduși din Balcani. Profesorul Vasile Barba, „motorul’ angrenajului ce se formase din acest inimos grup de intelectuali aromâni, organizează în 1985 primul Congres Internațional de Cultură și Limbă Aromână, în
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
era menținerea și conservarea culturii și limbii aromâne. Mai târziu, Tiberiu Cunia se afla la Freiburg, grație premiului von Humboldt și, împreună cu Vasile Barba, inițiază și organizează cursuri de limbă aromână, la universitatea din Freiburg, pe care le frecventau tineri aromâni aduși din Balcani. Profesorul Vasile Barba, „motorul’ angrenajului ce se formase din acest inimos grup de intelectuali aromâni, organizează în 1985 primul Congres Internațional de Cultură și Limbă Aromână, în Germania, la universitatea din Manheim. Un al doilea congres este
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
von Humboldt și, împreună cu Vasile Barba, inițiază și organizează cursuri de limbă aromână, la universitatea din Freiburg, pe care le frecventau tineri aromâni aduși din Balcani. Profesorul Vasile Barba, „motorul’ angrenajului ce se formase din acest inimos grup de intelectuali aromâni, organizează în 1985 primul Congres Internațional de Cultură și Limbă Aromână, în Germania, la universitatea din Manheim. Un al doilea congres este organizat la Bridgeport, Connecticut, în Statele Unite, în 1986, de către Tiberiu Cunia și profesorul Aurel Ciufecu. Împreună cu Vasile Barba
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]