1,035 matches
-
patrioților albanezi din România și alte țări balcanice, unde la 5 noiembrie 1912 s-a hotărât proclamarea independenței Albaniei. La întâlnire, a participat bătrânul înțelept, marele patriot Ismail Qemali, care de la București, însoțit de alți patrioți albanezi, între care și aromâni, a plecat la Viena, și, prin Triest, a sosit la Vlora unde a ridicat steagul independenței Albaniei, el devenind primul prim-ministru al Albaniei. Hotelul Continental din București găzduiește, în prezent, o placă memorială consacrată acestui eveniment pusă de primul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
fost colaborator al pandurului Tudor Vladimirescu. În România, au funcționat numeroase asociații patriotice albaneze, școli de pregătire a cadrelor didactice, care urmau să predea limba albaneză în țară. În România, au fost tipărite primele cărți în albaneză. Părintele Haralamb Balamaci, aromân, a fost hirotonisit la mănăstirea Curtea de Argeș și apoi a slujit la biserica aromână de la Korcea (Albania), unde a deschis și prima școală de limba română din Albania, în anul 1882. Cu 5 ani mai târziu, a luat ființă și prima
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
1994-1995 Șeful Misiunii Economice și Consulare a României la Skopje; Însărcinat cu afaceri în Macedonia, după ce au fost stabilite relațiile diplomatice româno-macedoniene, stadiu pentru care a militat. A sprijinit, în manifestarea pe diferite planuri ale vieții sociale, politice și economice, aromânii din Macedonia ; 1996-1999 Ministru-consilier la Ambasada Română din Varșovia ; a încercat să asigure dimensiunile cuvenite raporturilor româno-polone în baza experienței acumulate; a propus și susținut înființarea consulatelor onorifice de la Gdansk, Wroclaw, Poznan și Katowice; 1 septembrie 1999 ieșire la pensie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în privința păstrării identității lor etnice, lingvistice, culturale și religioase, reintegrării în circuitul valorilor științifice și culturale naționale a creației personalităților de seamă din rândul diasporei. În acest scop, a răspuns preocupărilor Ministerului Afacerilor Externe pentru menținerea unui dialog permanent cu aromânii și comunitățile românești din Albania, Bulgaria, Iugoslavia, Ucraina, Ungaria, prin realizarea de vizite și întâlniri periodice, în țară și în străinătate, cu reprezentanții asociațiilor acestora, cu oficialități, oameni de știință, cultură și artă, ziariști, preoți și enoriași ai bisericilor ortodoxe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de știință, cultură și artă, ziariști, preoți și enoriași ai bisericilor ortodoxe române din țările menționate. A reprezentat ministerul la unele manifestări semnificative organizate de comunitățile și asociațiile românești și aromâne, printre care: reuniunea de constituire a Asociației Culturale a Aromânilor din Albania (Tirana, 1993); lucrările simpozionului "Războiul de Eliberare ruso-turc 1877-1878 și reuniunea Vidin", organizat de Asociația Vlahilor din Bulgaria (Vidin și Smârdan, 26-27 februarie 1994); "Zilele de Teatru ale românilor din Voivodina" (Nicolinț, 1-6 mai 1994); Jubileul societății de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Aseme nea nume de familie, terminate În litera a și care nu coincid cu vreun substantiv comun și nici cu vreun nume de botez, se Întîlnesc mai cu seamă În Ardeal (Goga, Blaga, Moga, Bologa, Potra, Mera, Boca) și la aromâni (Șaguna, Varghida, Capșa, Beza), provenind, afirmă specialiștii În structuri lingvistice vechi, printre care de această dată nu mă număr, din fondul tracic. Numele sînt Într-adevăr complet autoreferențiale, nu au nici o semnificație În afara identităților pe care le desemnează. Blaga, Boca
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
veche, muzică, dansuri și bucate bine gătite. Iată care este programul evenimentelor: 10.00 - 20.00 Vizitarea expoziției permanente și a expoziției ORAVITZAN, deschisă în sălile Irina Nicolau, Oaspeti și Foaier. Intrarea liberă. 10.00 - 23.00 Expoziție de fotografie Aromânii. Trecutul prezent, la Sala Acvariu. Intrarea liberă. 10.00 - 24.00 Piața Țărănească, târg în Curtea interioară. Intrarea liberă. 16.30 - 17.30 Recital de camera susținut de Fonetic Quintet, la Sala Oaspeți, în cadrul expoziției ORAVITZAN. Intrarea liberă. 20.00
De Noaptea Muzeelor, la MTR se gătește și se cântă aromânește by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79366_a_80691]
-
de familie și a solidarității de grup, devenite pasiune și opțiune de viață: temele aromânești se păstrează constante de la debutul său științific, prin editarea primului Lithurgier aromânesc. Manuscris anonim inedit (Editura Academiei, 1962), până la publicațiile din ultimii ani, de exemplu Aromânii și aromâna în conștiința contemporană (Editura Academiei, 2006). În special în ultimele sale lucrări, descrierea pur științifică, de mare acuratețe, a fost completată de efortul de standardizare și modernizare a aromânei. A publicat (în colaborare cu Nicolae Saramandu) un Manual
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
un dicționar în care cuvintele-titlu din româna literară sunt explicate prin cuvinte aromânești, puse în context, ilustrate în enunțuri și supuse unei atente diferențieri semantice. Matilda Caragiu Marioțeanu a publicat - chiar în paginile României literare, în 1993 -, Un dodecalog al aromânilor sau 12 adevăruri incontestabile, istorice și actuale, asupra aromânilor și asupra limbii lor (text reeditat de mai multe ori), în care, evitând polemici personale sau politice, stabilește un echilibru în delicata dispută asupra statutului de limbă sau dialect al aromânei
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
explicate prin cuvinte aromânești, puse în context, ilustrate în enunțuri și supuse unei atente diferențieri semantice. Matilda Caragiu Marioțeanu a publicat - chiar în paginile României literare, în 1993 -, Un dodecalog al aromânilor sau 12 adevăruri incontestabile, istorice și actuale, asupra aromânilor și asupra limbii lor (text reeditat de mai multe ori), în care, evitând polemici personale sau politice, stabilește un echilibru în delicata dispută asupra statutului de limbă sau dialect al aromânei: ținând cont de trăsăturile comune cu româna actuală, dar
Con[tiința etnolingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7500_a_8825]
-
Cristina Alexandrescu Potrivit tradiției, membrii familiei Becali născuți în aceeași lună cu Everdichia Becali nu au voie să vadă trupul neînsuflețit al acesteia, deoarece riscă să aibă aceeași soartă. vă prezintă câteva dintre obiceiurile de înmormântare la aromâni, culese din cartea "Aspecte istorice din viața aromânilor". - Se crede că dacă în casă se află un copil nebotezat, în timp ce moare cineva, atunci copilul va muri, de aceea copilul va fi dus la un vecin; - Cei ce ajută la îmbăierea
Tradiții și obiceiuri de înmormântare la aromâni. Cum alungi strigoii by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63836_a_65161]
-
familiei Becali născuți în aceeași lună cu Everdichia Becali nu au voie să vadă trupul neînsuflețit al acesteia, deoarece riscă să aibă aceeași soartă. vă prezintă câteva dintre obiceiurile de înmormântare la aromâni, culese din cartea "Aspecte istorice din viața aromânilor". - Se crede că dacă în casă se află un copil nebotezat, în timp ce moare cineva, atunci copilul va muri, de aceea copilul va fi dus la un vecin; - Cei ce ajută la îmbăierea și îmbrăcarea mortului nu vor primi bani pentru
Tradiții și obiceiuri de înmormântare la aromâni. Cum alungi strigoii by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63836_a_65161]
-
protejarea împotriva deochiului și altor boli. Pigmentul folosit era negrul de fum (derivat din cărbune), iar operațiunea era îndeplinită exclusiv de femei. Se pare că negrul de fum avea valențe purificatoare. După cercetătorii greci, aceste tatuaje se realizau numai de aromânii din regiunile Macedonia și Epir. De obicei materialul colorant era amestecat cu alcool, cu această pastă se desena semnul crucii în locul dorit cu un bețișor, apoi se puncta tatuajul cu ajutorul a două ace. Locul era legat cu un material textil
Tatuajele misterioase ale bătrânelor aromânce din Dobrogea. Ce semnifică și de ce îl poartă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63437_a_64762]
-
Prima dată am fost la Hamilton În anul 1985 (!) si de mai multe ori de-a lungul anilor. Ultima dată am fost acolo În anul 2007, cu bunul și regretatul meu prieten Claude Matasa și cu Tiberiu Cunia (sau Cunea aromân, profesor universitar american, cel care a pus la punct scrierea “cuniformă”). Se vor fi perindat În cursul anilor oameni de orientări politice diferite, Însă nici unul dintre ei cu teama de a-și exprima ideile Într-o țară a libertății ca
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
tari, Încununați Cu creste de Carpați! Spre Basarabia zburați și duh de țară respirați Din duhul jertfei de martiri Pe altarele Marii Uniri! Spre Vlahi din Tatra În Timoc, În pustă și În orice loc Aceeași limbă ei vorbind Până la aromâni În Pind. și să rămânem veșnic frați Bând apa vie din Carpați Aici, la Sfinxul din Bucegi Unde-am avut preoți și regi. și o Credință am avut Din veac de mare Început, Iar nimănui nu am făcut rău Crezând
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
în amănunțime. Toate lucrările sale se îndreptau într-un singur sens: către cercetarea dialectelor și a graiurilor limbii române - dar mai ales, cu o constantă pasiune, către idiomul său nativ, aromâna. Liturghierul aromânesc (1962) a fost cea dintâi lucrare, Dodecalogul aromânilor (1996) și Dicționarul aromân (macedo-vlah) (DIARO), vol I, A-D din 1997 - în curs de elaborare sînt, acum, cele din urmă. Să adăugăm la acestea Compendiul de dialectologie (1975) care dovedește un remarcabil spirit de sinteză științifică, tot astfel cum
Tili by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14934_a_16259]
-
păstorii din Munții Pindului. Aceasta este, astăzi, Matilda Caragiu Marioțeanu - într-o luminoasă vârstă matură. Numele Caragiu, prin Toma, prin Geta, prin ea însăși, a intrat de mult în domeniul public românesc. Trei copii au avut Athina și Niko Caragiu, aromâni din Humpiștea grecească - și toți trei și-au înscris numele în cultura țării noastre. După Pericle și Tache Papahagi, Matilda Caragiu Marioțeanu reprezintă, azi, un centru de referință majoră în lingvistica românească privitoare la aromâni. După cum arată în prefața, introducerea
Tili by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14934_a_16259]
-
avut Athina și Niko Caragiu, aromâni din Humpiștea grecească - și toți trei și-au înscris numele în cultura țării noastre. După Pericle și Tache Papahagi, Matilda Caragiu Marioțeanu reprezintă, azi, un centru de referință majoră în lingvistica românească privitoare la aromâni. După cum arată în prefața, introducerea și postfața (istorică) a Dicționarului său aromân, autoarea a scris "despre aromână și despre Aromâni", pentru români, pentru aromâni. A fost scriata Matildei noastre, prietenei noastre, să unească romanitatea greco-balcanică cu cea din Țara Românească
Tili by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14934_a_16259]
-
După Pericle și Tache Papahagi, Matilda Caragiu Marioțeanu reprezintă, azi, un centru de referință majoră în lingvistica românească privitoare la aromâni. După cum arată în prefața, introducerea și postfața (istorică) a Dicționarului său aromân, autoarea a scris "despre aromână și despre Aromâni", pentru români, pentru aromâni. A fost scriata Matildei noastre, prietenei noastre, să unească romanitatea greco-balcanică cu cea din Țara Românească nord-dunăreană într-un singur nume emblematic: CARAGIU. Și să adune în el dragoste, suferință, onoruri culturale, academice. Și, întreagă, prețuirea
Tili by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14934_a_16259]
-
Papahagi, Matilda Caragiu Marioțeanu reprezintă, azi, un centru de referință majoră în lingvistica românească privitoare la aromâni. După cum arată în prefața, introducerea și postfața (istorică) a Dicționarului său aromân, autoarea a scris "despre aromână și despre Aromâni", pentru români, pentru aromâni. A fost scriata Matildei noastre, prietenei noastre, să unească romanitatea greco-balcanică cu cea din Țara Românească nord-dunăreană într-un singur nume emblematic: CARAGIU. Și să adune în el dragoste, suferință, onoruri culturale, academice. Și, întreagă, prețuirea noastră, plină de afecțiune
Tili by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14934_a_16259]
-
tari, încununați Cu creste de Carpați ! Spre Basarabia zburați și duh de țară respirați Din duhul jertfei de martiri Pe-altarele Marii Uniri! Spre Vlahi din Tatra în Timoc, în pustă și în orice loc Aceeași limbă ei vorbind Până la aromâni, în Pind... și să rămânem veșnic frați Bând apa vie din Carpați, Aici, la Sfinxul din Bucegi, Unde-am avut preoți și regi. și o Credință am avut Din veac de mare început; Iar nimănui n-am făcut rău, Crezând
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
limbă.” (Nichita Stănescu) Limba română, sărbătorită la maturitate, are o istorie îndelungată. O limbă romanică, vorbită în principal în România și Republica Moldova, are patru dialecte care se disting: 1) daco român, vorbit în România și Republica Moldova precum și în diaspora; 2) aromân, sau macedo-român, vorbit în comunitățile din Grecia, Albania, Bulgaria, Kosovo, Serbia; 3) meglenoromân, un dialect aproape dispărut din nordul Greciei, și 4) istro-român, de asemenea aproape dispărut, vorbit în peninsula Istria din Croația. Limba română, singura limbă romanică din Europa de Est
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
purtat și supranumele de BLACHUS. ...Laurentius Toppeltinus (Töppelt) (1641-1670), erudit sas din Mediaș, în lucrarea Origines et occasus Transylvanorum, spune că în limba sașilor, românii sunt numiți BLAHI (d’BLACH nostra lingua Dacica). /...numele de BLAH este cunoscut și la aromânii din Balcani, chiar mai târziu când întâlnim numele de familie BLAHAVA, la 1825, de o vechime importantă, acesta fiind compus din BLAH + AVA (tata). /...în Cehia un mare filolog contemporan cu Nicolae Iorga purta numele de Ion BLAHOSLAV. Avem, așadar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Sinaia, inscripțiile tracilor care nu pot fi Înțelese În greacă sau latină și mai ales din limba vie care se mai păstrează Încă În comunitățile izolate din România, dar și din zonele Învecinate: Timoc, Maramureșul ucrainian, Bucovina, Basarabia, sau la aromânii din Pind, Albania, Macedonia, la istroromânii din Croația sau romanșii din Alpi. În cvasiunanimitate, lingviștii plasează limba română În grupa limbilor „indo-europene” centum, ca urmașă a latinei vulgare, adică populare, mai mult presupusă decât cunoscută, Într-o perpetuare a unei
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
cu ecouri în România, povestite cu talent mai ales de Oltea Ștefănescu - este vorba de una dintre cele mai frumoase narațiuni ale cărții. Nu toate interviurile se cimentează în jurul poveștii (Ileana Verziu-Pogăceanu - despre deportarea la Găinești, Sultana Caramihai - despre prigoana aromânilor, familia Aschembrener - despre deportarea în Urali, Lidia Toher, exilată în Anglia, Nicolae Voiculescu - despre exilul german, Marianne Helene Faber - despre prigoana sașilor, Silvia Hilde Gheorghian, Maria Georgeta Teodorescu - despre deportarea din Cadrilater, Harry Kuller - despre destinul evreilor, Cătălina Nagy - despre
Stigmate exemplare by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4036_a_5361]