158 matches
-
Convorbiri literare”, unde îi apar, ani la rând, fragmente traduse din Iliada lui Homer. Valoarea activității sale științifice și culturale, recunoscută prin admiterea între membrii Academiei Române (1923), a fost dublată și de o intensă implicare politică și diplomatică în ,,chestiunea aromânească”. Dar din 1948 noile autorități îi retrag toate atribuțiile. I s-a decernat Marele Premiu ,,Năsturel Herescu” al Academiei Române (1913) pentru traducerea epopeii Iliada de Homer. După începutul modest cu poeziile din Gânduri și vise, talentul poetic al lui M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
M. Pippidi, București, 1971; Sofocle, Electra, București, 1910, Oedip rege, București, 1943; Socrate, Sfaturi către Demonicos. Xenofonte, București, 1923; Poeme străine, București, 1928; ed. (Poeme străine antice și moderne), București, 1943; Eschil, Orestia, București, 1942. Repere bibliografice: Tache Papahagi, Antologie aromânească, București, 1922, 265-282; Aderca, Contribuții, I, 157-159, 270-274, II, 22-23,512-513; I. Valerian, Traducerea ,,Odisseei”, ,,Răsăritul”, 1925, 25-29; Lovinescu, Ist.lit.rom.cont., II, 330-332, III, 112-114; H. Blazian, ,,Iliada”, CL, 1928, septembrie-decembrie; Dragomirescu, Scrieri, 220; Th. Capidan, „Bair di cântic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
Basarabia, ca director al liceului din Bolgrad. El își urmează fratele mai mare, Nicolae A. Papahagi, director al Institutului Român din Constantinopol, director al ziarului „Le Courrier des Balkans” și autor al lucrării Les Roumains de Turquie, privitoare la populația aromânească din Macedonia, provincie a Imperiului Otoman. Doi unchi paterni excelează în același domeniu: Valeriu Papahagi, asistent al lui N. Iorga, și Emil-George Papahagi, jurist, filosof, autor al unor Eseuri editate de P. în 1985. Generația tatălui lui P. se remarcă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
că nu le stă în putere să stăvilească ruinarea obștii hărțuite, între etnii vrăjmașe, acolo, în Balcani. Nu pot fi uitate nici poemele de „jale” ale lui C., cele în care deplânge sfâșietor ruina consângenilor lui din Pind, spectacolul satelor aromânești, părăsite mai cu seamă din cauza prigoanei la care a fost supusă populația de către turci în vremuri mai vechi, dar și de națiunile creștine, după ce acestea s-au înstăpânit aici, în urma războaielor balcanice. Expresiv în mod deosebit este din această perspectivă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285983_a_287312]
-
sate... / și sunt de-acuma veri la rând,/ de când doar plâns și dor se-aud...”. Se percep aici ecouri din poezia lui Octavian Goga, nu numai inflexiunile versului, ci chiar câteva vocabule-cheie fiind similare. SCRIERI: [Versuri], în Tache Papahagi, Antologia aromânească, București, 1922, 235-244, UVPA, 236-243. Repere bibliografice: Tache Papahagi, Poeții Z.A. Araia și T. Caciona, București, 1932, V-XXI, 98-129; Hristu Cândroveanu, Tache Caciona, UVPA, 235. Hr.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285983_a_287312]
-
sivdaie, / Ma vrei s-nu-l afl’i astes, cinușă laie.” B. reușește să salveze nu numai versurile proprii, ci și unele compuse de alți deținuți, ce vor alcătui antologia Ofrandă. Poezii din închisori (1963). De reținut și excelentele transpuneri în grai aromânesc după Eminescu, Arghezi, Ion Barbu, Dan Botta și Emil Botta, ca și din poeți occidentali, între care Charles Baudelaire, Paul Verlaine, Rimbaud, Paul Claudel, Apollinaire, precum și din autori chinezi. SCRIERI: Aiud, Madrid, 1961; Pitești - Centru de reeducare studențească, Madrid, 1963
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285531_a_286860]
-
din ambele țări se aflau În colaborare pe plan religios și de sprijin material. În 1933 a apărut prima publicație "Frăția" și s-au tipărit manuale pentru elevi. În perioada dictaturii În Albania au fost Închise toate școlile și bisericile aromânești. După 1990 biserica trece sub jurisdicția celei grecești care a reintrodus conceptul medieval toți vlahii sunt greci. În 1992 s-a Înființat „Asociația Aromânilor din Albania” apoi s-a reconstruit biserica din Corca, s-au acordat burse de studii În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
să ajutăm toți pe Aromânii din Albania care se găsesc În mare pericol de grecizare prin biserici și școli grecești, Mica noastră Societate Aromână din Atena face și ea orice poate În multe direcții. Aprilie 1998... Înainte de 1943 funcționau școli aromânești la Ianina, Grebena, Salonic cu profesori aromâni și români cu strălucitul promotor al școlilor noastre Tachi Primichiri. Vizitând recent liceul la care am Învățat am Întâlnit doar câțiva elevi aromâni; unul dintre ei Costa Avdi originar din comuna Siracu vorbea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
se grăbește să adune argumentele pentru recunoaștere și reînvierea cauzei urgisitului neam al Aromânilor. În zbaterea sa febrilă se agață de speranța că Societatea "Ginta Latină" va valorifica documentele și demersurile adresate forumurilor europene. Materialul este Însoțit de Marșul Limbii Aromânești muzică și text compuse de I. Dodu la Perevole, două scrisori adresate Dlui Miguel Strubell membru al Comunității Europene și Președinte, memoriu către Consiliul Cooperației Politice din Lisabona și Rezoluția cu privire la drepturile Aromânilor. În 10-02-1994 Ianachi Dodu trimite din Velestino
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
grupările armate care erau 100% românești cât și pe căpitanii revoluției - Nicu Ceară, Bucovală, Stati, Vlahavu, Caceaoni, Caraistachi, Andruțu, Caciandoni și alți căpitani și armatoli din Grecia... Dorim celor de Gintă Latină să intervină vârtos În menținerea acestei limbi latine(aromânești). Spre sfârșitul anului 1994 trimite un protest către guvernul de la Atena În care descrie aportul aromânilor În luptele pentru eliberarea Greciei și siluirile la care au fost supuși vlahii de-a lungul secolelor. La Încheierea scrisorii mă roagă să nu
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
este datată 5 - 01 - 1995 prefațând o nouă intervenție către Uniunea Europeană și care se termină cu cuvintele: ...făcându-vă În același timp cunoscut și modul cum ne gândim noi cei de aici din Grecia ca să salvăm de la pieire limba noastră aromânească. Scrisoarea se Încheie astfel: ... simțind că sfârșitul Îmi este aproape puteți publica articolul sub semnătura mea, să afle lumea că Ianachi Dodu prețuiește mai mult cauza aromânilor decât propria viață. În 29 aprilie 1995 primim din partea D-lui George Padioti
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
evul mediu În Bulgaria și că au creat statul româno-bulgar al Asăneșilor. Este posibil să fi coabitat cu fârșeroții care sunt aromânii cei mai de nord. Astfel se explică graiul meglenoromânesc cu influențe atât daco romane nord dunărene cât și aromânești - sud dunărene. Zona Meglen din Grecia a fost mereu răvășită fie de turci spre a obliga populația locală să treacă la mahomedanism fie de greci care Îi sileau să părăsească limba. După războaiele balcanice regiunea intră sub stăpânire grecească și
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
în stil vechi pentru violă și pian, Sonatina pentru pian, Cvartet de coarde nr. 1 în Do Major), Muzicii corale (Mărăcinul pentru cor mixt), Cântece și coruri pentru copii etc. Muzicii vocale (Patru cântece pentru voce și pian, Zece cântece aromânești pentru voce și pian) și cu deosebire Muzicii de film (Grădinile Capitalei, Pădurea Îndrăgostiților, În sat la noi. Nepoții gornistului. Brigada lui Ionuț, Desfășurarea, Muntele Retezat etc.) fac parte din patrimoniul artistic românesc. Majoritatea acestor opusuri au fost interpretate în
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU by AL. I. B?DULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84357_a_85682]
-
cîte "o clipă perfectă" în compania "Profesorului", "maestrului", "magistrului", sau, pur și simplu, "Cher Ami". Matilda Caragiu-Marioțeanu întrezărește un semn al destinului propriu în adjectivul toapsecu din latinescul toxicus,-um în timp ce Al. Rosetti explica trecerea lui x (cs) în ps-ul aromânesc. Doar după o singură discuție, foneticianul ghicise în tînăra studentă pe viitorul specialist în aromânistică și, iată, așa a rămas. Sanda Golopenția îi surprinde unele momente de oboseală, de slăbire a optimismului, dar identifică lesne resorturi salutare: "Timpul, o disciplină
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11994_a_13319]
-
rostit corect, de un vorbitor nativ (de exemplu, Crăciun fericit și un an nou fericit! pe site-ul omniglot.com). Sînt și alte surprize: apare uneori în lista limbilor aromâna, cu glotonimul tradus corect (aromanian, aromunian) sau fantezist (aromanche). Urarea aromânească cel mai des reprodusă (în care am introdus unele diacritice, dar am conservat scrierea sh = ș, ts = ț) este Crăciunu hăriosu shi unu anu nău, bunu! (adjectivul hăriosu sau hâriosu însemnînd "bucuros, vesel, fericit"); altele sunt: Cârciun hârios (Hristolu s-
Urări în mai multe limbi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11035_a_12360]
-
din Kosovo. Noi, aromânii, niciodată nu am negat faptul că fericea mamă a necăjiților a fost și albaneză, dar, din păcate, nu la fel se poate spune despre partea albaneză, care niciodată nu a scos la iveală și originea ei aromânească. Iar când noi le demonstrăm acest lucru, parcă le scoatem ochii. Lor nu le convine că în Albania sunt și alții, nu doar albanezi, vor totul numai pentru ei, iar noi vrem doar adevărul, să fie cunoscut, așa cum este el
Curierul „Ginta latină” by Kostov Pushuticlu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2344]
-
Who's who în România (2002) le prezintă în amănunțime. Toate lucrările sale se îndreptau într-un singur sens: către cercetarea dialectelor și a graiurilor limbii române - dar mai ales, cu o constantă pasiune, către idiomul său nativ, aromâna. Liturghierul aromânesc (1962) a fost cea dintâi lucrare, Dodecalogul aromânilor (1996) și Dicționarul aromân (macedo-vlah) (DIARO), vol I, A-D din 1997 - în curs de elaborare sînt, acum, cele din urmă. Să adăugăm la acestea Compendiul de dialectologie (1975) care dovedește un
Tili by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Imaginative/14934_a_16259]
-
urma, în continuare, Facultatea de Litere din București, unde îi are ca profesori pe Caracostea, Dragomirescu, Iorga sau Take Papahagi. Frumusețea Profirei și în special privirea misterioasă o transformă în... Sfânta de la Corița, model pentru figurile sfinților pictați în bisericuța aromânească de la Corița. Amintiri despre Mircea Eliade Tânăra studioasă și refractară la avansurile sentimentale ale unor Radu Boureanu, Anton Holban sau Zaharia Stancu, se apropie, în această perioadă, de Mircea Eliade, tânărul de o inteligență fascinantă. Cei doi fac cunoștință printr-
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
00 - 24.00 Piața Țărănească, târg în Curtea interioară. Intrarea liberă. 16.30 - 17.30 Recital de camera susținut de Fonetic Quintet, la Sala Oaspeți, în cadrul expoziției ORAVITZAN. Intrarea liberă. 20.00 - 23.00 Muzică tradițională cu Grupul vocal bărbătesc aromânesc Boatsea Pindului și Taraful Ionel Tudorache, în Curtea interioară. Intrarea liberă. 20.00 - 23.00 Bucate tradiționale aromâne pregătite de Ioana Corduneanu și Mihaela Bajdechi, la Clubul Țăranului. De asemenea, Muzeul Național al Țăranului Român, Centrul Cultural Palatele Brâncovenești și
De Noaptea Muzeelor, la MTR se gătește și se cântă aromânește by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/79366_a_80691]
-
la apartenența lor la românitate. Lingvistul german Gustav Weigand a fost primul care i-a numit aromâni și, de atunci, acest termen s-a încetățenit. În prezent se mai poate vorbi sigur de 500-700 de mii de vorbitori ai dialectelor aromânești la sud de Dunăre, împărțite în trei subgrupe distincte: macedo-român (cel mai mare de altfel), meglenoromân (numai în Bulgaria, 15-20 de mii de vorbitori) și dialectul istro-român în Peninsula Istria (azi Croația, circa 2 000 de vorbitori). Despre veridicitatea acestor
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
istro-român în Peninsula Istria (azi Croația, circa 2 000 de vorbitori). Despre veridicitatea acestor cifre este însă greu de făcut o apreciere, deoarece, din motive diferite decât cele demografice, în unele publicații apar alte informații. Cea mai mare grupare dialectală aromânească, cea macedoromână, include graiurile sale în diviziuni reciproc inteligibile: farserot, gramoștean, moscopolean, pindean, muzachear, gopeștean-muloviștean, olimpian etc. O dovadă că cifrele menționate sunt discutabile o reprezintă și o altă accepțiune a numărului de aromâni din Balcani. Potrivit acesteia, în Grecia
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
a vorbi despre chestiunea aromână, scriitorul, ziaristul și editorul Hristu Candroveanu, în același timp președintele Societății de Cultură Macedoromână, își amintește: „Am fost în Albania, cu mulți ani în urmă. Călătorind spre Korçë, ne-am apropiat de Bithkuqi, un sat aromânesc din zonă, pe care am vrut să-l vizităm. Până am ajuns noi acolo, la marginea satului s-a strâns un grup de oameni. După ce am coborât din mașină, eu i-am salutat: Bună dzua, oamini buni! S-a lăsat
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
vorbitori apreciat a fi de 300 000-400 000. În Albania, de exemplu, o singură biserică, cea din Korçë, oficiază slujbe religioase în limba maternă. De altfel, nici în trecut lucrurile nu stăteau cu mult mai bine. Sub stăpânirea otomană, populațiile aromânești nu primesc recunoașterea ca națiune decât foarte târziu (în anul 1905), recunoscându-se astfel în final dreptul la școli românești și la propria biserică. Destinul tragic al aromânilor în această trecută mie de ani îl explică azi nu numai împrăștierea
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
trecută mie de ani îl explică azi nu numai împrăștierea regională, ci și asimilarea și deznaționalizarea prin mediile de informare moderne, precum și dezavantajele sociale ca minoritate nedorită, lipsită de școală, biserică sau publicații (este suficient să amintim că prima Biblie aromânească e tipărită de abia în secolul al XIX-lea). De la Victor Eftimiu la Gheorghe Hagi Conștientizarea românității comune a dat culturii autohtone nume însemnate ale unor români sud-dunăreni: Mihai Nicolescu, Constantin Belimace, Nicolae Batzaria, Pericle Papahagi, Gheorghe C. Roja, Emanoil
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
în timpul vieții nici măcar un premiu, nici o distincție pentru arta lui? După ce luminile s-au stins, dinspre scena rămasă în întuneric, s-a auzit de-odată vocea vibrantă, de o incredibilă și neașteptată tristețe a lui Toma care, în limba maternă, aromânească, recita Aușlu cârvânar ( Bătrînul conducător de caravane) plângîndu-se de... bătrânețe...
Posteritatea unui mare actor by Sanda Aronescu () [Corola-journal/Journalistic/13718_a_15043]