255 matches
-
religios; - intonarea unui cântec patriotic (Deșteaptă-te române; Limba noastră - Al. Cristea; Țara Mea - D.G. Chiriac; Imnul eroilor -I. Brătianu; Pui de lei -I. Brătianu) - verificarea auzului muzical prin luarea tonului după pian și prin intonarea gamei Do major, a arpegiului și a unor sunete din gamă, - verificarea simțului ritmic. Pentru examenul la proba muzicală nu se vor verifica noțiunile teoretice. Probele orale vor fi apreciate cu calificativul admis/respins. PROBE SCRISE Lucrare scrisă, cu durata de două ore, la Religie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156924_a_158253]
-
religios; - intonarea unui cântec patriotic (Deșteaptă-te române; Limba noastră - Al. Cristea; Țara Mea - D.G. Chiriac; Imnul eroilor -I. Brătianu; Pui de lei -I. Brătianu) - verificarea auzului muzical prin luarea tonului după pian și prin intonarea gamei Do major, a arpegiului și a unor sunete din gamă, - verificarea simțului ritmic. Pentru examenul la proba muzicală nu se vor verifica noțiunile teoretice. Probele orale vor fi apreciate cu calificativul admis/respins. PROBE SCRISE Lucrare scrisă, cu durata de două ore, la Religie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/162394_a_163723]
-
eroilor - I. Brătianu; Pui de lei - I. Brătianu. b) Testarea aptitudinilor muzicale ... Auz muzical: (i) verificarea auzului muzical prin reproducerea de către candidat a unor sunete emise de un instrument muzical; (îi) intonarea gamei Do major, a relativei acesteia și a arpegiului acestora, după tonul dat de profesorul examinator. Memorie muzicală: - reproducerea unui fragment ritmico-melodic, dat de profesorul examinator. Calități vocale: - verificarea ambitusului vocal (întinderea vocii) prin intonarea unei melodii din repertoriul dat, la alegerea candidatului, transpusă pe diferite trepte din gamă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211207_a_212536]
-
religios; - intonarea unui cântec patriotic (Deșteaptă-te române; Limba noastră - Al. Cristea; Țara mea - D.G. Chiriac; Imnul eroilor - I. Brătianu; Pui de lei - I. Brătianu); - verificarea auzului muzical prin luarea tonului după pian și prin intonarea gamei Do major, a arpegiului și a unor sunete din gamă; - verificarea simțului ritmic. Pentru examenul la proba muzicală nu se vor verifica noțiunile teoretice. Probele orale vor fi apreciate cu calificativul admis/respins. Probe scrise Lucrare scrisă, cu durata de două ore, la Religie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/192413_a_193742]
-
Down Beat, pentru a descrie stilul inovator de interpretare al lui John Coltrane. Termenul a fost utilizat pentru prima dată în notele critice de pe coperta albumului Soultrane (1958) Coltrane utiliza în acea perioadă o țesătură muzicală extrem de densă, formată din arpegii și succesiuni de note extreme de rapide, sute de note pornind de la registrele cele mai joase până la cele mai înalte. Seriile erau adesea compuse din câte 5-6 note, mai scurte decât 1/16, sunând ca un glissando. Acest stil de
John Coltrane () [Corola-website/Science/299960_a_301289]
-
utilizat aceste “crâmpeie de sunet” (sheets of sound) pentru a fluidiza acordurile stricte, modurile și armoniile stilului hard-bop. Colaborarea cu Miles Davis i-a dat lui Coltrane posibilitatea și libertatea de a adăuga acorduri și substituții temelor muzicale, ajungând la arpegii formate din trei acorduri simultane, în stilul promovat de Thelonious Monk. Această “three-in-one chord approach” a produs sunete fluide, “aproape verticale din punct de vedere armonic”. Conceptul de sunet vertical (armonic) versus orizontal (melodic) se regăsește în muzica lui George
John Coltrane () [Corola-website/Science/299960_a_301289]
-
de Ștefan Gajo. Tronurile, scaunele și stranele au fost sculptate din lemn de stejar de Traian Novac. Pardoseala este realizată dintr-o combinație de marmură albă de Rușchița și marmură roz. Clopotnița are șase clopote, turnate în 1936, armonizate în arpegiu. În 2011 a fost cuprinsă într-un proiect al municipalității pentru evidențierea patrimoniului arhitectural prin iluminat special pe timpul nopții. În curtea bisericii, amenajată ca un mic parc, se află busturile celor cinci ctitori ai bisericii: Iacob Marian, Ing. Victor Vlad
Biserica ortodoxă din Iosefin (Timișoara) () [Corola-website/Science/312900_a_314229]
-
majoră de 12-bar-blues. Pe înregistrările mai vechi AC/DC, se pot auzi power chorduri (ex.: „T.N.T.” și „It's a Long Way to the Top (If You Wanna Rock 'n' Roll)”). Chitaristul amestecă printe acestea și părți din folkul scoțian, arpegiile executate cu o singură mână sunt un truc popular, acestea apar în melodii ca „Thunderstruck”, „Who Made Who”, „Dirty Deeds Done Dirt Cheap”, „Sin City” sau „Let There Be Rock” (Live). În 1976, AC/DC au înregistrat un aranjament instrumental
Angus Young () [Corola-website/Science/312122_a_313451]
-
fiind instrumental ce se apropie cel mai mult de posibilitățile de nuanțare a vocii umane. Multe fragmente din aceste suite sunt monodice, căci linia melodică, fiind atât de expresivă, se dispensează de armonie („Allemanda” din Partita a II-a), iar arpegiile și pasajele de virtuozitate în mișcare rapidă ne dau impresia de polifonie sau de succesiuni acordice (Preludiul din Partita a III-a). Aceleași probleme pun Suitele pentru violoncel solo (1720), în care valorifică posibilitățile tehnice și expresive ale instrumentului. A
Johann Sebastian Bach () [Corola-website/Science/297666_a_298995]
-
repetiția din piesa "O noapte în Tunisia", ar putea fi numită ostinato, guajeo, riff, sau chiar catalogată ca și acompaniament improvizat. În muzica soul, sfârșitul unei melodii înregistrate conține adesea un display de efecte, cum ar fi scale vocale rapide, arpegii, și pasaje improvizate. Pentru înregistrări, inginerii de sunet fac sa dispară treptat secțiunea acordurilor improvizate, la sfârșitul unui cântec, pentru trecerea la piesa următoare de pe album. Cântăreți Salsoul, cum ar fi Loleatta Holloway au devenit cunoscuți pentru improvizațiile vocale la
Ostinato () [Corola-website/Science/329975_a_331304]
-
instrument de construcție modestă sau cu corzi deteriorate ori de slabă calitate). Sunetele produse au înălțimi bine precizate, impresia asemănătoare cu cea de glissando propriu-zis fiind creată de parcurgerea rapidă a acestora. Înălțimile fac parte dintr-o gamă sau un arpegiu. Notarea se poate face sau nu in extenso, în funcție de instrumentul implicat. Așa cum s-a mai spus, și vocea poate executa astfel de glissandi (care prezintă un grad sporit de dificultate față de glissandi vocali propriu-ziși). Majoritatea instrumentelor muzicale (coarde, suflători, unele
Glissando () [Corola-website/Science/308367_a_309696]
-
vizual, o tehnică similară cu glissandi falși de la instrumentele de claviatură poate fi aplicată la nai. Alți suflători de lemn (clarinet, saxofon) pot crea glissandi falși prin intermediul unor tehnici speciale. Harpa și alămurile pot executa cu ușurință glissandi falși prin arpegii. Mai precis, alămurile (în special cornii francezi) vor străbate armonicele superioare ale pedalei obținute într-o anumită poziție. În aceste cazuri (inclusiv la harpă), se va nota măcar o parte din sunetele obținute, indicându-se eventual "gliss." sau "glissando" deasupra
Glissando () [Corola-website/Science/308367_a_309696]
-
această zonă folclorică se încep cu un preludiu instrumental, numit turcește "taxîm”" bazat de obicei pe melodia ce va fi cântată de voce, dar îmbogățită cu ornamente și pasaje de legătură. Uneori, preludiul poate consta din improvizarea unui șir de arpegii sau a unor rulade, menite să fixeze mai în grabă tonalitatea, decât să creeze atmosfera necesară ascultării baladei. După preludiul introductiv urmează partea vocală, apoi un interludiu instrumental, alcătuit din substanța melodică a primului; acesta este însă, de regulă, mai
Folclorul muzical din Vlașca-Teleorman () [Corola-website/Science/335373_a_336702]
-
arată în felul următor: poartă ochelari cu ramă neagra, eșarfe lungi de culori închise. Este foarte ușor să stereotipezi un puști emo, deși, ironic, nu poți defini muzica emo. Cel mai bun mod de a descrie muzica emo este prin arpegiile ușoare ale chitarelor cu vocalize ușoare la care se dă drumul într-o orchestră de chitare distorsionate și aduse după aceea din nou la partea ușoară. Versurile emo sunt în general foarte poetice și au o arie de la iubirea pierdută
Emo () [Corola-website/Science/308461_a_309790]
-
este identică cu a doua. Acordurile utilizate sunt treptele I și V din două tonalități relative între ele (de exemplu, la minor și Do major; fa minor și Laformula 1 major). Linia melodică are un profil în zig-zag și alternează între arpegii și mers treptat. Cântărețul de manele Romeo Fantastik a lansat o preluare cu text a piesei. Folosind "sample"-uri din înregistrarea anonimă care a lansat Pinguinul pe Internet, DJ Rynno a realizat o versiune electronică a piesei, intitulată „Sticle goale
Dansul pinguinului () [Corola-website/Science/319289_a_320618]
-
a studiat interpretări ale basiștilor Paul McCartney (The Beatles), Danny McCulloch (The Animals), Pete Quaife (The Kinks) și ale claviaturistului Ray Manzarek (The Doors). Din aceste versiuni "cover" și din compozițiile originale ale formației, se remarcă următoarele trăsături: „mers” nesincopat, arpegii, pasaje ascendente diatonice și cromatice, menținerea în general în registrul grav al instrumentului (registrul contrabas), construcție simetrică (uneori în exces) - se remarcă primii "ostinati" („Îmi place muzica”, „Toamna” - cover după „San Franciscan Nights” de The Animals). Tot în „San Franciscan
Corneliu „Bibi” Ionescu () [Corola-website/Science/310264_a_311593]
-
care servesc atmosferei cântecelor. Mare parte din acestea sunt obținute cu un efecte de "delay", contribuind la un sunet ca de clopot, îmbogățit de ecouri. De exemplu, rifful de la uvertura primei piese, „Where the Streets Have No Name” este un arpegiu de șase note, repetat, cu "delay" utilizat pentru repetarea notelor. "Riff"urile de la „I Still Haven't Found What I'm Looking For„ și „With or Without You” folosesc și ele procedeul de "delay", Bono asemuind porțiunea de chitară din
The Joshua Tree () [Corola-website/Science/315881_a_317210]
-
este o vinietă scurtă ce prezintă o confruntare între melodii triste și vesele acompaniate de un perpetuum mobile care sunt apoi eliminate de o muzică diabolică. Această parte scurtă nu se termină în purgatoriu deoarece după o scurtă recapitulare un arpegiu de harpă și lovitură de gong o elimină starea. Este consemnată la pierzanie de o ultimă exprimare macabră a contrabașilor. Scena este acum pregătită pentru particularitățile celui de-al doilea scherzo, ce are un caracter oarecum hărțuit. Există o scriere
Simfonia nr. 10 (Mahler) () [Corola-website/Science/328591_a_329920]
-
de cea mai importantă dezvoltare, culminând cu lucrările lui Johann Sebastian Bach aproape o sută de ani mai târziu. Toccata barocă, începând cu Girolamo Frescobaldi, a crescut în durată, intensitate și virtuozitate față de forma renascentistă. Adesea include pasaje rapide și arpegii ce alternează cu părți fugale și acordice. Uneori toccatele sunt fără tempo și aproape întotdeauna are un caracter de improvizație. Alți compozitori din perioada lui Bach care au compus toccate sunt Johann Pachelbel, Michelangelo Rossi, Johann Jakob Froberger, Jan Pieterszoon
Toccată () [Corola-website/Science/329988_a_331317]
-
apoi și Alic, pe atunci elev într-a opta. Încetul cu încetul, copiii lui Constantin și ai Profirei Osoianu încep a dezlegă tainele muzicii. Seară, în casa nu găseai loc de odihnă: fiecare colțișor era ocupat de muzicanți. Repetau game, arpegii, exerciții, studii. Interpretau frânturi de melodii... În curând noul ansamblu evoluează în primul său concert public, alături de corul satului, pe scena Casei de Cultură. De atunci, orice sărbătoare a satului Horești era de neconceput fără participarea surorilor Osoianu." Au absolvit
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
Sfintei Liturghii, p. 242, s. 3. footnote> Ex. nr. 26: Variațiunea motivului III corespondență în muzica bizantină<footnote Dimitrie Suceveanu - Nu pricep, Curată, gl. III, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 245, s. 4. footnote> După o zonă mediană încărcată cu arpegii rezultate din variațiunile celor trei motive inițiale, către sfârșitul Preludiului linia melodică enesciană pierde din agilitatea instrumentală și începând cu măsura 102 se configurează într-un mers treptat cu salturi intervalice din ce în ce mai rare, amintind de melopeea bizantină. Ex. nr. 27
Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
majoritatea combinațiilor de valori. Al doilea dans este o lucrare unde se întâlnesc majoritatea modurilor de atac de care dispune harpa, atât tradiționale, cât și cele de ultimă oră. Debussy utilizează cu genialitate toate mijloacele pentru o valorifica instrumentul solist: arpegii, game, acorduri, octave, sunete naturale, flajolete, triluri, apogiaturi, bisbigliando, glissandouri, sunete detașate, staccato, legato, tenuto, combină sunetele naturale cu cele armonice ș.a.m.d. Tranziția de la primul la al doilea dans se face printr-un enchainez = legați, înlănțuiți, care arată
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
o perioadă de opt măsuri. Aici, materialul tematic, expus de violoncel și violă, este o melodie în pizzicato, construită pentatonic, pe sunetele: mi - sol - la - si - re, peste care este suprapus stratul ornamental asigurat de cascada sonoră de acorduri și arpegii ascendente și descendente realizate de harpă. Tema a1 este reluată puțin modificat (măsurile 23-36), fiind prezentată simultan în două ipostaze diferite, dar asemănătoare: harpa expune cruzic o variantă augmentată ritmic, în flajolete, fiind dublată de violoncel și contrabas, iar restul
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
este expusă de orchestră, iar harpa realizează o linie ornamentală, iar în perioada a doua (măsurile 101-108) este diferită de prima, având un profil dinamic contrastant. Aici orchestra continuă dezvoltarea tematică pe alte armonii, iar harpa schimbă complet registrul, desfășurând arpegii descendente de septimă. Cupletul C (măsurile109-122) debutează la Le double moins vite (Tempo rubato), într-o mișcare de două ori mai lentă decât tempoul de bază, aducând o muzică contrastantă, complet diferită și fără nici o asemănare cu ce a fost
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]
-
storfă este construită pe elemente din tema a1 augmentate ritmic, expuse de orchestră, în timp ce harpa are mers acordic, constituind o variațiune ritmică a temei orchestrei. În strofa a doua(măsura 154) orchestra cântă o pedală de re, în timp ce harpa desfășoară arpegii largi pe acordul de re minor cu sunete adăugate. Aceste arpegii sunt greu de realizat cu precizie și acuratețe, de aceea au fost căutate variante mai ușoare, prin realizarea sinonimiilor pe sunetele fa diez = sol bemol și si = do bemol
Dans profan (Claude Debussy) () [Corola-website/Science/335532_a_336861]