KorAP: Find »[drukola/base=arterial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...886 >

22,132 matches

Corola-journal/Journalistic/247_a_553

intensitatea efortului prestat. Tensiunea arterială are o medie de 158/81,6 mmHg. Frecvența cardiacă crește în interiorul setul II progresiv (119, 131, 134 bătăi/minut - media 128 bătăi/minut), lucru explicabil prin alternarea efortului brațe-abdomen. În setul I, media tensiunii arteriale (TA) este de 155,66/86,83 mmHg, în timp ce frecvența cardiacă are o medie de 117,66 bătăi/minut. Se observă o creștere normală a valorilor, în concordanță cu efortul prestat. Adaptarea subiectului este bună. După setul III, se înregistrează

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
plecarea, care este la 2’30’’; setul III - pauza include plecarea, care este la1’30’’. Concluzii 1. În timpul efortului cu haltera are loc blocarea toracelui și creșterea bruscă a presiunii intratoracice, scade volumul sistolic, secundar întoarcerii venoase dificile, creșterea presiunii arteriale se realizează pe baza creșterii frecvenței cardiace și a vasoconstricției periferice (Cordun, 1999). 2. Antrenamentul specific cu haltera nu solicită în primul rând funcția de pompare a miocardului în regim continuu, de aceea vor fi evitate ruperile de ritm. Eforul

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_553]
Corola-journal/Journalistic/247_a_569

Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurențiu Ticală Cuvinte cheie: prag anaerob, steady-state, tensiune arterială, frecvență cardiacă Rezumat Creșterea duratei și calității vieții reprezintă un obiectiv major al societății moderne, la realizarea căruia participa, în egală măsură, profesori de educație fizică și sport, medici și kinetoterapeuți, cât și individul însuși, prin autoeducație. În acest context

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
3 și este înlocuită prin elemente necontractile (țesut conjunctiv și gras), crește surplusul ponderal, implicit scade mult forță musculară (Dragan, 2002). Din punct de vedere funcțional, datorită reducerii elasticității vasculare și scăderii diametrului vaselor, rezistența periferica vasculara crește, iar presiunea arterială medie are tendința de creștere și de apropiere de valorile maxime. Ipoteza Pot fi prestate eforturi de forță în regim de anduranța (lungă III), de intensitate submaximală (prag anaerob) de către persoane de vârsta adultă stadiul ÎI. Scopul • testarea răspunsului cardio-vascular

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
Material și metode Metodă utilizată a fost studiul de caz; prelucrarea datelor s-a efectuat prin metoda statistico-matematică, rezultatele au fost prezentate grafic. Pentru evaluarea funcțională s-a folosit examenul dispozitiv Holter pe o perioadă de 48 ore, măsurarea tensiunii arteriale și frecventei cardiace pre, intră și postefort, determinarea VO 2 max cu pulstester-ul Polar S625X. Subiecți Subiectul supus cercetării a fost DR, fost sportiv de performanță (rugbyst): înălțime - 1.72 m, greutate - 76 kg, vârsta - 54 ani. Persoană în cauză

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
vârsta - 54 ani. Persoană în cauză practică în mod constant fitness de întreținere. Rezultate. Etapele cercetării 1. Evaluarea inițială Examenul clinic efectuat evidențiază prezența unei tahicardii sinusale de repaus. Se decide monitorizarea subiectului, timp de 48 de ore, în privința tensiunii arteriale (24 ore), a frecventei cardiace (24 ore) și electrocardiogramei prin aplicarea unui Holter, pentru a depista eventualele contraindicații legate de efectuarea unui efort fizic greu. Se măsoară VO 2 max de repaus pentru stabilirea pragului anaerob la care va lucra

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
bună pentru acest stadiu de vârstă. 2. Programul Programul pe baza căruia a fost efectuată cercetarea s-a desfășurat pe durata a 3 zile consecutive . În zilele 1 și 3 am măsurat și evaluat numai revenirea organismului după efort (tensiunea arterială și frecvența cardiacă) în minutele 1, 3, 5, 9, 14 ; în ziua a doua valorile tensiunii arteriale și frecventei cardiace au fost determinate în interiorul fiecărui set, după fiecare repetare . S-a lucrat cu o haltera de 18 kg, cu care

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
a desfășurat pe durata a 3 zile consecutive . În zilele 1 și 3 am măsurat și evaluat numai revenirea organismului după efort (tensiunea arterială și frecvența cardiacă) în minutele 1, 3, 5, 9, 14 ; în ziua a doua valorile tensiunii arteriale și frecventei cardiace au fost determinate în interiorul fiecărui set, după fiecare repetare . S-a lucrat cu o haltera de 18 kg, cu care s-au efectuat 3 seturi de exerciții distincte (brațe, abdomen) și un set pentru trenul inferior, fără

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
62 mm la ora 16:29 pe canalul 1. d) Rezultatele analizei de ritm: în timpul înregistrării au fost 0 pauze mai lungi de 2,4 sec. 0,19% din timpul monitorizat (0 ore și 2 min) s a detectat fibrilație arterială. Se constată: valori mai crescute ale tensiunii arteriale diastolice; tensiunea arterială medie / 24 ore = 128/80 mmHg (media pe durata zilei = 136/85 și pe durata nopții = 115/73 mmHg); frecvență cardiacă medie = 96 bătăi / minut (minimă 60 bătăi / minut

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
1. d) Rezultatele analizei de ritm: în timpul înregistrării au fost 0 pauze mai lungi de 2,4 sec. 0,19% din timpul monitorizat (0 ore și 2 min) s a detectat fibrilație arterială. Se constată: valori mai crescute ale tensiunii arteriale diastolice; tensiunea arterială medie / 24 ore = 128/80 mmHg (media pe durata zilei = 136/85 și pe durata nopții = 115/73 mmHg); frecvență cardiacă medie = 96 bătăi / minut (minimă 60 bătăi / minut la ora 23:50 și maximă 139 bătăi

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
analizei de ritm: în timpul înregistrării au fost 0 pauze mai lungi de 2,4 sec. 0,19% din timpul monitorizat (0 ore și 2 min) s a detectat fibrilație arterială. Se constată: valori mai crescute ale tensiunii arteriale diastolice; tensiunea arterială medie / 24 ore = 128/80 mmHg (media pe durata zilei = 136/85 și pe durata nopții = 115/73 mmHg); frecvență cardiacă medie = 96 bătăi / minut (minimă 60 bătăi / minut la ora 23:50 și maximă 139 bătăi / minut la ora

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
cardiacă medie = 96 bătăi / minut (minimă 60 bătăi / minut la ora 23:50 și maximă 139 bătăi / minut la ora 17:05). Rezultatele nu contraindica efectuarea programului de fitness. Discuții a) Ziua 1 Valorile inițiale ale parametrilor funcționali măsurați (tensiunea arterială și frecvența cardiacă) s-au încadrat în limitele normalului, exceptând frecvență cardiacă de repaus (96 bătăi/minut - tahicardie sinusală cunoscută de subiect). Imediat după încetarea efortului, se constată cele mai mari valori ale tensiunii arteriale sistolice (TAS) și diastolice (TAD

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
ale parametrilor funcționali măsurați (tensiunea arterială și frecvența cardiacă) s-au încadrat în limitele normalului, exceptând frecvență cardiacă de repaus (96 bătăi/minut - tahicardie sinusală cunoscută de subiect). Imediat după încetarea efortului, se constată cele mai mari valori ale tensiunii arteriale sistolice (TAS) și diastolice (TAD) 163/104 mmHg, în timp ce frecvență cardiacă înregistrează o creștere cu 12 bătăi/minut. Dacă TAS este crescută în limite normale după efortul prestat, TAD înregistrează creșteri semnificative, sugerând că adaptarea inițială s-a realizat cu

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
FC) de 108 bătăi/minut se încadrează în limitele normalului după efortul prestat. Determinările ulterioare, realizate în minutele 3, 5, 9, 14 evidențiază o revenire foarte bună a parametrilor urmăriți. Astfel, TAS înregistrează o medie de 135,75 mmHg. Tensiunea arterială diastolica scade ușor în primă fază, ca urmare a vasodilatației periferice, apoi crește datorită vasoconstricției. Media TAD a înregistrat o valoare de 73,75 mmHg. Frecvență cardiacă a avut o medie de 111bătăi/minut, ceea ce reprezintă o valoare bună pentru

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
efort cu pauze scurte, până când s-a instalat oboseală, iar în setul ÎI s-a continuat lucrul cu brațele. Neadaptarea la efortul cumulat s-a manifestat numai la prima serie de repetări, după aceea TAS a început să scadă. Tensiunea arterială diastolica variază în limite normale pentru intensitatea efortului prestat. Tensiunea arterială are o medie de 158/81,6 mmHg. Frecvență cardiacă crește în interiorul setul ÎI progresiv (119, 131, 134 bătăi/minut - media 128 bătăi/minut), lucru explicabil prin alternarea efortului

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
setul ÎI s-a continuat lucrul cu brațele. Neadaptarea la efortul cumulat s-a manifestat numai la prima serie de repetări, după aceea TAS a început să scadă. Tensiunea arterială diastolica variază în limite normale pentru intensitatea efortului prestat. Tensiunea arterială are o medie de 158/81,6 mmHg. Frecvență cardiacă crește în interiorul setul ÎI progresiv (119, 131, 134 bătăi/minut - media 128 bătăi/minut), lucru explicabil prin alternarea efortului brate-abdomen. În setul I, media tensiunii arteriale (TA) este de 155

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
intensitatea efortului prestat. Tensiunea arterială are o medie de 158/81,6 mmHg. Frecvență cardiacă crește în interiorul setul ÎI progresiv (119, 131, 134 bătăi/minut - media 128 bătăi/minut), lucru explicabil prin alternarea efortului brate-abdomen. În setul I, media tensiunii arteriale (TA) este de 155,66/86,83 mmHg, în timp ce frecvență cardiacă are o medie de 117,66 bătăi/minut. Se observă o creștere normală a valorilor, în concordanță cu efortul prestat. Adaptarea subiectului este bună. După setul III, se înregistrează

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
plecarea, care este la 2’30’’; setul III - pauză include plecarea, care este la1’30’’. Concluzii 1. În timpul efortului cu haltera are loc blocarea toracelui și creșterea bruscă a presiunii intratoracice, scade volumul sistolic, secundar întoarcerii venoase dificile, creșterea presiunii arteriale se realizează pe baza creșterii frecventei cardiace și a vasoconstricției periferice (Cordun, 1999). 2. Antrenamentul specific cu haltera nu solicită în primul rând funcția de pompare a miocardului în regim continuu, de aceea vor fi evitate ruperile de ritm. Eforul

STUDIU PRIVIND ADAPTAREA LA EFORT LA VÂRSTA ADULTĂ, STADIUL II. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gheorghe Marinescu, Mariana Cordun, Valeria Bălan, Laurentiu Ticală (2009) [Corola-journal/Journalistic/247_a_569]
Corola-journal/Journalistic/24994_a_26319

De exemplu cacaoa este bogată într-o clasă de antioxidanți numiți flavonoide, care sunt legați de un numar de beneficii de sănătate. Cercetătorii investighează și alți compuși din ciocolată neagră, care ar putea crește sensibilitatea la insulină, ar scădea tesiunea arterială și ar îmbunătăți starea psihică. În acest studiu cercetătorii au privit efectele consumului de 40 g de ciocolată neagră în fiecare zi pentru două săptămâni măsurând hormonii de stres din sânge și urină, la 30 de adulți. Jumătate din cantitatea

STUDIU: Ciocolata neagră reduce stresul. Vezi şi alte beneficii (2011) [Corola-journal/Journalistic/24994_a_26319]
Corola-journal/Journalistic/2531_a_3856

poate spune, deci, că moralitatea e doar o reacție chimică.” Considerațiile savantului s-ar cuveni să ne pună pe gânduri. Simplificând foarte tare, una dintre ideile sale e că moralitatea se poate îmbunătăți cu medicamente, ca beteșugurile trupești obișnuite, tensiunea arterială sau nivelul colesterolului. Monumente europene în pericol În același număr al Dilemei vechi am mai citit și articolul lui Vintilă Mihăilescu intitulat Povestea de succes a celor 60 de biserici de lemn, care pornește de la anunțul, făcut duminică, 4 mai

Ochiul magic by Cronicar (2014) [Corola-journal/Journalistic/2531_a_3856]
Corola-journal/Journalistic/21838_a_23163

Crișan Andreescu Mitul potrivit căruia comsumul de sare trebuie limitat, pentru protejarea sănătății, ar putea fi greșit. Celălalt studiu, despre efectele tensiunii arteriale, arată că persoanele cu o dietă ce include un consum moderat de sare nu au avut niciun beneficiu legat de starea de sănătate după ce au redus aportul de sare în organism, comparativ cu efectele observate asupra persoanele a căror dietă presupunea

MIT infirmat de trei noi studii: De ce este periculos să mâncăm prea puţină sare by Crişan Andreescu (2014) [Corola-journal/Journalistic/21838_a_23163]
arată că există un nivel optim al consumului și că mai puțin nu este în mod obligatoriu mai sănătos", a declarat, pentru Reuters, doctorul Andrew Mente de la McMaster University din Hamilton, Ontario, Canada, principalul autor al studiului legat de tensiunea arterială. Pe de altă parte, un al treilea studiu efectuat de o echipă internațională susține teoria clasică potrivit căreia există o legătură directă între un cosum redus de sare și o mai bună stare de sănătate și nu a găsit nicio

MIT infirmat de trei noi studii: De ce este periculos să mâncăm prea puţină sare by Crişan Andreescu (2014) [Corola-journal/Journalistic/21838_a_23163]
dovadă că un nivel foarte scăzut al sodiului în organism ar fi periculos. Însă un lucru este susținut de concluziile tuturor celor trei cercetări: sarea, în cantități mari, face rău. Nivelul crescut de sare în alimentație contribuie la creșterea tensiunii arteriale, infarct, probleme ale rinichilor, atacuri cerebrale și disfuncționalități cardiace. Toate cele trei studii au fost publicate în ediția din 14 august a New England Journal of Medicine. La nivel mondial, aportul zilnic de sodiu în organism este între trei și

MIT infirmat de trei noi studii: De ce este periculos să mâncăm prea puţină sare by Crişan Andreescu (2014) [Corola-journal/Journalistic/21838_a_23163]
Corola-blog/Other/19706_a_21031

Clientul — (oftând) Asta e. Vreau să comand două pizza, Specialul All-Meat. Telefonista - Nu cred că este o idee prea bună, domnule. Clientul - Cum adică? Este vreo problemă cu pizza cu carne? Telefonista - Domnule, analizele dvs. medicale arată că aveți tensiunea arterială crescută și un colesterol destul de mare. Conform dosarului medical, compania de asigurări nu va permite alegerea pizzei cu carne. Clientul - Ceee ? Și atunci ce-mi recomanzi? Telefonista - Ați putea încerca Pizza cu Soia care are procentul de grăsimi foarte scăzut

Viitorul nu suna bine by Simona Tache (2009) [Corola-blog/Other/19706_a_21031]
Corola-journal/Journalistic/280905_a_282234

mâncăm? Iată opinia doamnei conf. univ. dr. Elena Ardeleanu, medic primar cardiolog, șefa Discipli- nei „Medicina Familiei“-U. M.F. „Victor Babeș“: „Sarea (NaCl) ajută la transportul substanțelor nutritive spre celule, contribuie la echilibrul fluidelor în organism și la menținerea tensiunii arteriale. Astfel, 0,5 gr de sodiu sunt de-ajuns, cantitate existentă în două felii de pâine și o cană cu lapte, ceea ce echivalează cu o linguriță de sare. Nu puține persoane consumă, însă, cantități de 10 ori mai mari, obiceiul

Agenda2003-15-03-c (2003) [Corola-journal/Journalistic/280905_a_282234]