177 matches
-
de o presiune intra-vasculară crescută. Rezistența vasculară a circulației sistemice este crescută în condiții bazale și prin constricția arteriolelor musculare datorită tonusului simpatic. Circulația pulmonară nu prezintă acest mecanism de creștere a rezistenței la curgere prin modificări de calibru arteriolar. Așa cum am văzut, vasele intrași extra alveolare (fig. 81) sunt supuse unor condiții mecanice diferite, astfel încât volumul pulmonar și presiunile din cadrul ansamblului toraco pulmonar influențează în mod deosebit de complex vasele pulmonare, mai ales în condițiile în care presiunea intra-vasculară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
la nivelul capilarelor pulmonare, angiotensina I va fi convertită într-un peptid cu 8 aminoacizi, ce acționează asupra unor receptori membranari numiți AT1 și AT2. Stimularea acestora este asociată cu multiple efecte biologice, dintre care cele mai importante sunt vasoconstricția arteriolară și stimularea secreției de aldosteron. Principala verigă de control a secreției de angiotensină este rata secreției de renină din rinichi. Scăderea presiunii arteriale reduce presiunea glomerulară, ceea ce reduce filtrarea glomerulară, ceea ce modifică caracteristicile osmotice și saline ale fluidului tubular la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
a excepta glomerulii renali și țesutul interstițial. În totalitatea lor aceste leziuni realizează aspectul de „rinichi mielomatos”. Plămânul este modificat prin acumulare de proteine patologice, observându-se un edem gelatinos care umple lumenele alveolare, inhibă septurile interalveolare, pereții capilari și arteriolari. Ficatul este mărit puțin în volum, iar la examenul microscopic se observă infiltrații plasmocitare în regiunile periportale, depuneri de substanțe proteice și aspecte de încărcare grasă. 4.8. FORME CLINICE-STADII DE EVOLUȚIE Clasificarea formelor clinice s-a făcut după diferite
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
ecografie transesofagiană - TEE. Explorarea hemodinamică invazivă prin cateterism cardiac: Încărcarea sistolică de volum a AS produce o undă „v” mare pe curba de presiune a capilarului pulmonar blocat. Se înregistrează presiunile în cavitățile drepte și circulația pulmonară - presiunile și rezistențele arteriolare pulmonare; presiunile în cavitățile inimii stângi, în special presiunea end-diastolică din VS. Ventriculografia stîngă pune în evidență regurgitarea sistolică a materialului de contrast din VS în AS ca urmare a incompetenței valvei mitrale. Ventriculografia stângă permite evaluarea vizuală a severității
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
în scăderea frecvenței cardiace. În disfuncția VS digitala își poate găsi indicația pentru mărirea inotropismului. - Diureticele - sunt utilizate pentru reducerea încărcării centrale de volum, care reduce hipertensiunea venoasă pulmonară și congestia. Sunt indicate mai ales în IM acută. - Vasodilatatoare: cele arteriolare sunt utile prin reducerea rezistenței periferice la debitul aortic, ceea ce mărește debitul cardiac și reduce volumul regurgitant în AS. Reducerea dimensiunilor VS, poate ameliora sau restabili competența valvei mitrale [4]. • Anticoagulantele sunt indicate pentru: - prevenirea embolismului sistemic la IM cu
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92074_a_92569]
-
Gen. Physiol. 113, 229-238. 670 Najibi, S., Cohen, R.A., 1995. Enhanced role of potassium channels in relaxation of hypercholesterolemic rabbit carotid artery to nitric oxide. Am. J. Physiol. 38, H805-H811. 671 Miura, H., Liu, Y., Gutterman, D.D., 1999. Human coronary arteriolar dilation to bradykinin depends on membrane hyperpolarization. Circulation 99, 3132-3138. 672 Amodio, R., Ruvo, C.D., Matteo, V.D., Poggi, A., Santo, A.D., Martelli, N., Lorenzet, R., Rotilio, D., Cacchio, M., Esposito, E., 2003. Caffeic acid phenethyl ester blocks apoptosis induced by
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
vasorelaxarea indusa de CAPE. 715 Najibi, S., Cohen, R.A., 1995. Enhanced role of potassium channels in relaxation of hypercholesterolemic rabbit carotid artery to nitric oxide. Am. J. Physiol. 38, H805-H811. 716 Miura, H., Liu, Y., Gutterman, D.D., 1999. Human coronary arteriolar dilation to bradykinin depends on membrane hyperpolarization. Circulation 99, 3132-3138. 717 Nelson, M.T., Quayle, J.M., 1995. Physiological roles and properties of potassium channels in arterial smooth muscle. Am. J. Physiol. 268, 799-822. 718 Cogolludo, A., Frazziano, G., Briones, A.M., Cobeño
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
în arteriopatiile cronice obliterante. În boala Raynaud sau sindromul Raynaud accesul este declanșat de frig sau de emoții, se poate produce și prin imersia mâinilor, timp de 10-30 de minute în apă la 15-18°C, se manifestă prin paloare (spasm arteriolar) sau cianoză (spasm arteriolar însoțit de dilatație venoasă), urmată de roșeață (dilatarea reactivă arteriolocapilară); -colorație roșie a tegumentelor porțiunii distale a extremităților survine în ischemia severă, persistă și la testul „ischemiei de ridicare Buerger” se datorează hemoragiilor intra și subcutane
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
În boala Raynaud sau sindromul Raynaud accesul este declanșat de frig sau de emoții, se poate produce și prin imersia mâinilor, timp de 10-30 de minute în apă la 15-18°C, se manifestă prin paloare (spasm arteriolar) sau cianoză (spasm arteriolar însoțit de dilatație venoasă), urmată de roșeață (dilatarea reactivă arteriolocapilară); -colorație roșie a tegumentelor porțiunii distale a extremităților survine în ischemia severă, persistă și la testul „ischemiei de ridicare Buerger” se datorează hemoragiilor intra și subcutane; -zone mici neregulate de
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
valorile tensiunii arteriale crescute, influențează dinamica circulatorie (1, 4) . Apele minerale bogate în CO2 stimulează terminațiile nervoase dermice și produc vasodilatație tegumentară. Băile cu ape carbogazoase, pe lângă vasodilatația arteriocapilară tegumentară determină și redistribuirea sângelui în organism, în special în rețeaua arteriolară periferică și în acest fel îmbunătățește perfuzia zonei ischemiate (6). După baie, în contact cu temperatura mai scăzută se produce o vasoconstricție de cel puțin 20-30 de minute, timp în care se eliberează histamină și acetilcolină care produc vasodilatație ce
Tratat de diabet Paulescu by Lavinia Şoavă, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92212_a_92707]
-
și ecocardiografic tipic de DSA. Este însă obligatoriu pentru evaluarea anomaliilor asociate: stenoza pulmonară valvulară, hipertensiune pulmonară, pentru poziția și conexiunile venelor pulmonare, precum și la pacienții vârstnici pentru evaluarea gradului hipertensiunii pulmonare în special prin măsurarea rezistențelor pulmonare totale și arteriolare. TRATAMENT Copiii asimptomatici cu DSA < 8 mm sunt dispensarizați. Nu este necesară profilaxia endocarditei, dacă nu există anomalii valvulare. Mai mult de 75% din aceste DSA se închid spontan înainte de vârsta de 18 luni [7]. În prezența semnelor de insuficiență
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
cu ajutorul informațiilor oferite de aparținători. Se va examina atent fundul de ochi, se va folosi judicios tomografia computerizată cerebrală pentru atenuarea posibilității diagnosticării greșite, pentru a nu iniția un tratament agresiv riscant (37). Examinarea fundului de ochi poate arăta spasm arteriolar focal sau difuz, edem retinian, hemoragii retiniene, exsudate retiniene sau edem papilar. Tabloul clinic pentru ischemie miocardică sau IM, disecție acută de aortă, edem pulmonar acut este descris în alte capitole. Oliguria și/sau hematuria sunt semne ale afectării renale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
există o scădere marcată de presiune de-a lungul arteriolelor hepatice. Această cădere de presiune este ajustată astfel încât există o relație inversă între fluxul arterial hepatic și cel venos portal. Relația respectivă implică activarea simpatică a receptorilor α-adrenergici din sectorul arteriolar hepatic, răspunsuri miogene intrinseci ale mușchiului neted vascular și producerea de către ficat a metaboliților vasodilatatori atunci când debitul sanguin este redus. La nivel hepatic nu există inervație vasodilatatoare, ci numai simpatică vasoconstrictoare (noradrenergică, cu efect bazat pe α adrenoceptorii din mușchiul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
vasodilatației periferice, fapt ce reliefează existența unui important tonus smpatic vasoconstrictor în condiții bazale. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină (ce induce contracția mușchiului neted vascular prin stimularea α adrenoceptorilor), precum și doi co-transmițători majori vasoconstrictori, ATP și neuropeptidul Y (NPY). Constricția arteriolară prin stimulare simpatică este însoțită de constricție venoasă, ce scade capacitanța (complianța) venelor și duce la mobilizarea sângelui din rezervorul venos, de fapt la o creștere a returului venos, rezultând o redistribuire de volum sanguin în favoarea arterelor. Impulsurile simpatice către
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
integrativ al funcției endoteliale și coordonării microcirculației. Celulele endoteliale par a juca un rol central în coordonarea sistemului microcirculator și în favorizarea perfuziei tisulare și a ofertei de oxigen. In unele situații patologice cuplarea celulară inter-endotelială anormală și perturbarea răspunsului arteriolar propagat pot explica afectarea perfuziei tisulare și extracția anormală de oxigen. 14.2.1. Oxidul nitric Dintre factorii relaxanți derivați din endoteliu cel mai cunoscut este oxidul nitric. Oxidul nitric (NO) este o moleculă-semnal cu multiple funcții în diverse țesuturi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng este drenat de sistemul venos superficial spre sinusul coronar și venele cardiace anterioare, iar din restul miocardului direct în cavitățile cardiace, prin sistemul venos profund (vasele arteriosinusoidale și arterioluminale) și venele thebesiene. Anastomozele arteriolare sunt rare și cu diametru intern sub 40 μm, dar numărul și dimensiunile lor cresc în cardiopatia ischemică. Datorită presiunii extravasculare mari în sistolă perfuzia zonei subendocardice a ventriculului stâng se realizează numai în diastolă; poate fi afectată de scurtarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
curgerea în capilare este lentă, nu prezintă fluctuații sistolo-diastolice de presiune și debit, și este separată într-un șir central de hematii și un strat circular periferic de plasmă. Intermitența perfuziei unui anumit capilar este determinată de vasomoția de la nivel arteriolar, care condiționează tonusul sfincterului precapilar. Datorită proceselor de vasomoție are loc o închidere și deschidere ritmică a capilarelor, astfel încât numărul de capilare deschise (irigate) depinde de activitatea țesutului perfuzat, cu o repartiție diferențiată în același organ. Aceste modificări în debitul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
celular nu este limitat de difuzie sau de numărul de capilare deschise. De altfel, în multe țesuturi conținutul de O2 al sângelui este deja scăzut la 80% la intrarea în capilar, ca urmare a difuziei acestuia în țesut la nivel arteriolar. Acest fapt nu reflectă numai deplasarea O2 către destinația mitocondrială, ci și un fenomen de contracurent cu venulele din vecinătatea arteriolelor, precum și consumul de O2 la nivelul peretelui vascular. In consecință, fenomenul de șunt arteriovenos prin difuzia O2 poate deveni
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
fiind relativ constante pot fi incluse în constanta de filtrare a membranei. Aria membranei filtrante fiind necunoscută, se exprimă rata de filtrare raportată la masa tisulară. Indiferent de țesut, coeficientul de filtrare nu este influențat de modificări fiziologice ale presiunii arteriolare sau venoase, ori de variații de pH sau de presiune parțială a oxigenului sau bioxidului de carbon. Condiții patologice în care apar astfel de modificări se însoțesc și de leziuni la nivelul peretelui capilar și astfel se explică asocierea lor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
de o presiune intra-vasculară crescută. Rezistența vasculară a circulației sistemice este crescută în condiții bazale și prin constricția arteriolelor musculare datorită tonusului simpatic. Circulația pulmonară nu prezintă acest mecanism de creștere a rezistenței la curgere prin modificări de calibru arteriolar. Așa cum am văzut, vasele intrași extra alveolare (fig. 81) sunt supuse unor condiții mecanice diferite, astfel încât volumul pulmonar și presiunile din cadrul ansamblului toraco pulmonar influențează în mod deosebit de complex vasele pulmonare, mai ales în condițiile în care presiunea intra-vasculară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
la nivelul capilarelor pulmonare, angiotensina I va fi convertită într-un peptid cu 8 aminoacizi, ce acționează asupra unor receptori membranari numiți AT1 și AT2. Stimularea acestora este asociată cu multiple efecte biologice, dintre care cele mai importante sunt vasoconstricția arteriolară și stimularea secreției de aldosteron. Principala verigă de control a secreției de angiotensină este rata secreției de renină din rinichi. Scăderea presiunii arteriale reduce presiunea glomerulară, ceea ce reduce filtrarea glomerulară, ceea ce modifică caracteristicile osmotice și saline ale fluidului tubular la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
în arteriopatiile cronice obliterante. În boala Raynaud sau sindromul Raynaud, accesul este declanșat de frig sau de emoții, se poate produce și prin imersia mâinilor, timp de 10-30 de minute în apă la 15-18°C, se manifestă prin paloare (spasm arteriolar) sau cianoză (spasm arteriolar însoțit de dilatație venoasă), urmată de roșeață (dilatarea reactivă arteriolocapilară); - colorație roșie a tegumentelor porțiunii distale a extremităților survine în ischemia severă, persistă și la testul „ischemiei de ridicare Buerger” se datorează hemoragiilor intra- și subcutane
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
În boala Raynaud sau sindromul Raynaud, accesul este declanșat de frig sau de emoții, se poate produce și prin imersia mâinilor, timp de 10-30 de minute în apă la 15-18°C, se manifestă prin paloare (spasm arteriolar) sau cianoză (spasm arteriolar însoțit de dilatație venoasă), urmată de roșeață (dilatarea reactivă arteriolocapilară); - colorație roșie a tegumentelor porțiunii distale a extremităților survine în ischemia severă, persistă și la testul „ischemiei de ridicare Buerger” se datorează hemoragiilor intra- și subcutane; - zone mici neregulate de
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
sistemică. Termenul clinic de tensiune arterială se referă la cele două valori extreme sistolică și diastolică, din acest punct de vedere se disting tensiune arterială sistolică corelată cu debitul sistolic ventricular stâng și tensiune arterială diastolică care depinde de rezistența arteriolară periferică. În clinică se determină obișnuit tensiune arterială sistolică și cea diastolică, această măsurătoare fiind obligatorie la orice bolnav, ea făcând parte integrantă din examenul clinic. Valorile tensiunii arteriale se menționează obligatoriu în foaia de observație. Există două metode mari
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, LIVIU MORARU, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92083_a_92578]
-
132]. Patul arteriolo-capilaro-venular aflat sub controlul terminațiilor nervoase vegetative și al mediatorilor biochimici, vasoactivi suferă următoarele modificări interesând calibrul, tonusul, viteza de circulație a sângelui și permeabilitatea parietală: venuloconstrictie inițială, cu durată foarte scurtă (prin reflex de axon); relaxarea sfincterului arteriolar precapilar; scăderea tonusului vasoconstrictor adrenergic (mai puțin important decât vasodilatația activă); vasodilatația activă, Îndeosebi precapilară, urmată de cea venulară; stagnare circulatorie În patul capilar, favorizând marginalizarea celulară, hipoxia locală, reactivitatea plachetar-parietală, acțiunea mediatorilor biochimici cu greutate moleculară mică și a
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]