161 matches
-
de apă din partea logopedului, iar subiectul reproduce această poziție prin imitație în oglindă. Articularea consoanei g se realizează dificil la fel ca și consoana omonimă c, dar dificultarea în plus este legată de producerea și sincronizarea vibrațiilor laringiene cu explozia articulatorie. Sunetul g are o frecvență în limbă relativ scăzută î0,89%), ce îl situează printre ultimele sunete, urmat doar de fonemele: ge, gi, ghe, ghi, h, a căror frecvențe se încadrează între 0,88—0,18%. Din aceste motive sunetul
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
proprioceptiv bun în antrenamentul sonorizării. Deformările de articulare ale fonemului g În majoritatea cazurilor, sunetul g se deformează, dacă nu se insistă să fie menținut și corectat, ori de câte ori logopatul îl pronunță greșit. - Desonorizarea fonemului g este cea mai frecventă deformare articulatorie și se datorează pierderii vibrațiilor corzilor vocale în timpul pronunției. Tulburarea se corectează apelând la metoda „înapoi la cuvântul priomordial”. Logopatul reia activitatea de pronunție a primului cuvânt în care a reușit articularea corectă a fonemului g. Cuvântul este analizat prin
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
antrenarea unui expir scurt și energic. - Deformarea fonemului h în sunetul c se produce prin excesul ocluziv al constricției. Subiectul este pus să expire oral și progresiv se apasă rădăcina limbii până se aude sunetul fricativ prelung h. Antrenamentul motricității articulatorii 1. Exerciții de respirație integrate în gimnastica generală, cu accentuarea expirului oral cu gura larg deschisă și limba retrasă. 2. Exerciții de poziționare a limbii și a mandibulei: - mișcări de ridicare - coborâre a mandibulei; - mișcări de retropulsie a limbii spre
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
prin imitație și mai puțin prin intervenția brutală de deschidere a mandibulei sau comprimare a limbii, ce pot genera reflexe opuse. Vocalizarea este dependentă mai ales de acțiunea fonatorie a laringelui și doar în măsură secundară de poziția celorlalte elemente articulatorii. Utilizarea unei oglinzi ORL de punere în evidență a vibrațiilor corzilor vocale, palparea vibraților în timpul emisiei sau vizionarea unor programe de simulare computerizată sunt instrumente utile în realizarea demutizării pentru vocale. Obținerea vocii de piept are un rol esențial în
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
deschiderea maxilarelor și întinzând buzele în formă ovală se recapătă profilul acustic specific lui o. - Deformarea fonemului o spre sunetul u este produsă prin mutarea rezonanței sonore anterior, micșorarea distanței intermaxilare și acentuarea întinderii și strângerii buzelor anterior. Corectând poziția articulatorie refacem aspectul sonor al fonemului o. Demutizarea vocalei U Fonemul u este vocală închisă, rotunjită și posterioară. Vocala u este derivată din vocala o prin poziția posterioară de rezonanță și rotunjimea buzelor. Diferențele acustice sunt date de o deschidere mai
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cu o. Se poate demutiza vocala ă prin derivare, pronunând un o cu comisurile bucale îndepărtate. Se emite mai ușor vocala ă în asociere silabică cu p sau b: pă, bă. Subiectul trebuie să producă vocalizarea laringeană simultan cu dezocluzia articulatorie a consoanei precedente. Dacă s-a deprins articularea vocalei în combinație silabică, se poate exersa fonemul ă prin pronunțarea cuvintelor: păpădie, pălărie, băț. Se exersează cu articolul nehotărât substantivele de gen feminin care au pe ă în poziție finală: o
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
parcurge cu rezonanță cele două regiuni orale și se percepe cu dosul mâinii ca intensitate și ca temperatură. Curentul de aer este cald la palpare, iar ca intensitate va determina o ușoară fluturare a unei benzi de hârtie. Din poziția articulatorie subiectul încearcă se emită vocala e cunoscută, la deschiderea corespunzătoare emiterii fonemului i, în timp ce recuperaționistul menține dosul limbii ridicat prin apăsare cu indexul sub bărbie, iar cu policele pe menton păstrează distanța intermaxilară. Logopatul după ce a luat cunoștință prin palpare
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
a limbii. Fonemul î odată obținut se exersează prin metoda analitico-sintetică izolat, apoi în cuvinte și propoziții de genul: Cârdul de gâști gâgâie din gât, când vin pe rând la râu. (22, 184, 228) Recuperarea în dislalia vocalelor Antrenamentul motricității articulatorii 1. Exerciții de respirație și vocalizare integrate în gimnastică generală: - respirații cu accentul pe inspirația lentă pe nas sau pe gura rapidă și expirație lentă pe gură, la diferite deschideri ale mandibulei; - exerciții de mobilizare prin suflu expirator a unor
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de piept la surdomuți. Antrenametul special al corecției dislaliei vocalelor Ordinea de corectare a vocalelor este următoarea: a, o, u, e, i, ă, î și apoi se trece la diftongi, triftongi. Criteriile principale sunt legate de progresivitatea și legăturile schemelor articulatorii existente. După însușirea vocalelor separate, se exersează combinațiile silabice deschise și închise îinversate). Deprinderea pronunției și decodificării silabice este importantă în obținerea simțului prozodial. Pauzele intersilabice în pronunția rară ajută la diferențierea unităților articulatorii. Pauzele interverbale sunt esențiale în diferențierea
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
legate de progresivitatea și legăturile schemelor articulatorii existente. După însușirea vocalelor separate, se exersează combinațiile silabice deschise și închise îinversate). Deprinderea pronunției și decodificării silabice este importantă în obținerea simțului prozodial. Pauzele intersilabice în pronunția rară ajută la diferențierea unităților articulatorii. Pauzele interverbale sunt esențiale în diferențierea cuvintelor și succesiunii logice a enunțului propozițional. În final se trece la vorbirea ritmică prin citirea și recitarea de poezii, cu voce tare și înceată. Subiectul este antrenat într-un dialog de povestire, iar
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
lingvistică", care favorizează limbajul și, în general, o abordare "reflectivistă" a problemelor științifice, accepțiunea discursului pentru Laclau și Mouffe este următoarea: "vom numi articulare orice practică stabilind o relație între elemente astfel încât identitatea lor este modificată ca rezultat al practicii articulatorii. Totalitatea structurată rezultând din practica articulatorie o vom numi discurs (subl. în orig.)" (Laclau, Mouffe: 2001, 105; vezi și Vesalon în Gherghina, Mișcoiu: 2010, 191-194). Astfel, discursurile sunt strategii de fragmentare a societăților pentru a re-legitima și re- impune anumite
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
general, o abordare "reflectivistă" a problemelor științifice, accepțiunea discursului pentru Laclau și Mouffe este următoarea: "vom numi articulare orice practică stabilind o relație între elemente astfel încât identitatea lor este modificată ca rezultat al practicii articulatorii. Totalitatea structurată rezultând din practica articulatorie o vom numi discurs (subl. în orig.)" (Laclau, Mouffe: 2001, 105; vezi și Vesalon în Gherghina, Mișcoiu: 2010, 191-194). Astfel, discursurile sunt strategii de fragmentare a societăților pentru a re-legitima și re- impune anumite hegemonii asupra lor. De ce prefer social-constructivismul
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
consoane. O atenție aparte se acordă depășirii dificultăților care apar în intenția de a emite coarticularea diftongilor, triftongilor, hiatului, consoanelor duble, a structurilor consonantice, având în vedere că unul și același sunet are puncte diferențiate de articulare în funcție de structura fono articulatorie a cuvintelor. Este ceea ce Al. Rosetti preciza, că fonemul în sunet este invariantul în variație. Vocabularul limbii române are în vedere latura exterioară, concretizată în foneme și grafeme, cuprinse în silabe și cuvinte, și latura interioară, semantică, semnificativă, adică conceptul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de peste 20% din populația școlară a municipiului Iași s-au stabilit la nivelul claselor și a școlilor măsuri de prevenire a acestor tulburări chiar de la începutul predării citit scrisului. S-au discutat cu cadrele didactice exercițiile plurisenzoriale și de gimnastică articulatorie pentru a se ajunge la o temeinică asociație între foneme și grafeme. Astfel munca învățătorului la clasă, pe baza indicațiilor logopedice a recuperat în mare măsură această tulburare consolidând funcția de reglare perceptiv-vizuală și a reprezentărilor auditive și verbomotrice care
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
semantic și gramatical. Pe baza imitării modelelor de vorbire ale celor care se ocupă de creșterea și educația lor și în general a acelora cu care intră în relații ei își însușesc progresiv limba și tehnica vorbirii. Având însă capacitatea articulatorie restrânsă (aportul verbo-motor fiind în plină formare) posibilități incipiente analitico-sintetice de comparare, generalizare, abstractizare și în general atenția, memorie, voința în curs de dezvoltare, copii nu și pot însuși deodată forme corecte de vorbire ceea ce explică greșelile de pronunțare a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Alteori apare un caracter exploziv al vorbirii, cu grupuri consonantice sau vocalice bruscate, în rafale, timp în care își pierde controlul respirației cât și poziția limbii și buzelor în timpul articulării. Tipic dizartricului pseudobulbar este omogenitatea, stabilitatea și invariabilitatea alterărilor fono articulatorii. La copilul S.D.A. apar și elemente din seria afazie anartrie-apraxie supraadăugate dizartriei căci sunt frânate și uitate posibilitățile de constituire a schemelor motorii ale rostirii, cu prevalența aspectului distonic și dispraxic, aspecte mult mai rezistente la tratament decât cele
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
corectare rapidă și trainică, având în vedere că în acest an, în mod obligatoriu, ar trebui să fie înscris în casa I. Psihoterapia fiind continuată în familie și la grădiniță, se folosește caietul de teme scrise și se indică aspectele articulatorii exercitate în cabinet, indicându-se colaboratorilor chiar și metoda și procedeele folosite. Se insistă chiar de la început asupra dezvoltării auzului fonematic cât și asupra unei articulări corecte, paralel cu gimnastica generală, fono-articulatorie și spirometria. Tot în fața oglinzii s-au condus
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
semantic este limitat, dar afișează curiozitate și interes pentru stăpânirea operativă a noi cuvinte și sensuri. Sintetizând constatările noastre din practica desfășurată se poate conchide următoarele: 1. În dizartrie este tulburată în general motricitatea și în special motricitatea organelor fono articulatorii. 2. Parezele sunt de nivel central și în general nu afectează limbajul propriu-zis, ci numai latura lui instrumentală. 3. Legat de apraxia acestor organe, este specifică deperdiția nazală, aprozodia, sealareea, cât și invariabilitatea alterărilor fonetice. 4. Este absolut necesar a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
diadecochineticii” nu este întotdeauna un caz patologic ci poate fi o urmare a ritmului general fiziologic al logopatului. La cei mai mulți preșcolari se manifestă o deficiență între dezvoltarea excitației, inhibiției musculare, fapt care ne determină să recurgem la gimnastică generală și articulatorie specială (pentru limbă, buze, mușchii ochiului, ai feței). Din exercițiile de educare psihomotoră, fac parte integrantă și exercițiile de desen, modelaj, jocuri de mișcare și jocuri didactice pe care noi le am intercalat cu exerciții de vorbire, în scopul obținerii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sonore, excepție făcând perechea f-v, mai ridicată de 3 ori. Această statistică explică de ce limba română are o mare sonoritate. Cum fonemul este o unitate senzorio-motorie de pronunție, la formarea lui participă atât latura acustică, cât și cea kinestezică articulatorie a sunetelor. În sistemul eferent, rolul principal îl îndeplinesc elementele motrice ale aparatului de emisie, atât în vorbirea sonoră, cât și în limbajul interior prin mișcările ideomotorii ale coardelor vocale, dar și în acele elemente motrice ce asigură mâinii actul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
structura limbajului pe parcursul evoluției sale sunt condiționate de interacțiunea a trei factori: maturație învățare dezvoltare. Odată cu maturizarea motorie și kinestezică generală, aceste vocalizări evocate de emoțiile plăcute, sunt punct de plecare pentru exercitarea performanțelor motorii, care stau la baza proceselor articulatorii, începând cu prima lună de viață. Paralel cu maturizarea senzorială se formează asociații în limbaj reflexologic între ariile auditive și cele motorii, la început parțiale și globale, evoluând către o integrare din ce în ce mai înaltă și către o diferențiere din ce în ce mai fină, esențială
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
consideră a fi elaborat numai când copilul îl stăpânește, atât motric cât și acustic, între cele două loturi fiind strânse raporturi de interdependență. M-a preocupat faptul că, în această primă etapă logopedul execută cu copilul o susținută activitate fono articulatorie, deloc ușoară și agreabilă, datorită unor hipotonii musculare sau unor dezabilități motorii, când copii nu-și coordonează siguri mișcările organelor de articulație: limbă, buze, palat, laringe și când acesta se folosește de sonde și spatule pentru a-l ajuta pe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
siguri mișcările organelor de articulație: limbă, buze, palat, laringe și când acesta se folosește de sonde și spatule pentru a-l ajuta pe copil să găsească punctul de articulare specific particularităților sale anatomice. După un mare număr de exerciții fono articulatorii care se realizează diferențiat în funcție de forma dislaliei și de particularitățile individuale ale organelor fonatorii, se trece la etapa consolidării pronunției corecte adică a integrării sunetului corectat în vorbire când se procedează la automatizarea corectă a sunetului în vorbirea curentă, iar
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
terapeutul n-are voie să se oprească, ci trebuie să citească nestingherit mai departe. Trecerea la cea de-a doua etapă, la vorbirea reflectată, se face lent, și anume vocea profesorului devine din ce în ce mai înceată (slabă) până când acesta imită doar mișcările articulatorii. Copilul vorbește în cele din urmă singur. La cea de-a treia etapă, pronunțarea reflectată a unor povestiri scurte, copiii întâmpină deja greutăți mai mari. Bâlbâitul trebuie obișnuit să suporte întreruperile (disfluențele) și să aștepte cu răbdare până ce își amintește
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
50% din acești subiecți s-au depistat tulburări de limbaj: 76,7% la clasa I și 33,3% la clasa a IV-a. Pentru stabilirea diagnosticului diferențial la subiecții cu tulburări de limbaj a fost examinată atât motricitatea organelor fono articulatorii implicate în emiterea sunetelor, cât și capacitatea fonematică ce constă în „totalitatea deprinderilor de emitere și percepție a sunetelor însușite în decursul practicii cotidiene de comunicare verbală” cum arată M. Guțu (1975). În acest scop, pentru stabilirea capacității fonematice s-
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]