117 matches
-
eforturi și idei, apelând la Rumianțev, Obreskov, Panin, Potemkin, Cernîșev, moștenitorul tronului (Pavel) și la țarină, revendicând un statut ca al Curlandei sau Raguzei, fără imixtiuni otomane, iar Mihai Cantacuzino postula din nou independența sub protecția Rusiei, Austriei și Prusiei. Arzul locuitorilor Moldovei, în frunte cu mitropolitul și boierii, din 30 august 1774, trimis la Poartă prin împuterniciții Cuza și Chirica, cuprindea principalele idei vehiculate în epocă, cunoscute marilor Puteri, și apoi incluse parțial sau subînțeles în tratatul de la Kuciuk Kainardji
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în țară sub nici un pretext etc. Cuza și Chirica duceau cu ei și alte cereri. S-a luat hotărârea „ca să se pornească la Țarigrad dimpreună cu boierii moldoveni, cu boierii munteni toți la un loc” (sub. ns.). Este adevărat că arzul din 30 august este posterior încheierii tratatului de la Kuciuk Kainardji (nu și ratificării din partea otomană), dar revendicările pe care le conținea au avut o largă și persistentă difuziune anterioară, vizând acum hatișeriful care urma să fie elaborat pentru Moldova și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
contemporan? nu mai este v?zut? că rupt? de un trecut regretat (de c?tre tradi?ionali?ți) sau recuzat (de saint-simonieni); schimb?rile s�nt relativizate, fiindc? s�nt considerate �n dimensiunea lor istoric? lung?. �ntreb?rile cele mai arz?toare privesc mai pu?în trecutul c�ț prezentul viu discutat cu ajutorul argumentelor mai mult filosofice sau politice dec�ț (?tiin?ifice( � �n sensul �n care pozitivi?ții au popularizat acest termen. Democra?ie ?i Revolu?ie la Tocqueville De la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
membrii diferitelor straturi ale societ??îi pentru acapararea bog??iilor nou create. �Dac? egalitatea condi?iilor d? tuturor cet??enilor c�teva resurse, ea �mpiedic? pe vreunul dintre ei s? aib? resurse foarte mari; La popoarele democratice ambi?ia este arz?toare ?i conținu?, dar ea nu ?inte?te �n mod obi?nuit foarte sus; via?a se scurge simplu �n timp ce oamenii jinduiesc cu ardoare dup? mici obiecte aflate la �ndem�n?�. [De la d�mocratie en Am�rique, op.cit.
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Morin, 1967), anchetele socio-demografice (INED, 1950; Girard ?i Stoetzel, 1954; Girard, 1961, 1964; Touraine ?i Ragazzi, 1961), analiza comportamentelor politice (Dogan ?i Narbonne, 1955; Fauvet ?i Mendras, 1954; R�mond, 1965) etc., care exprim? interesul sociologilor francezi pentru chestiunile sociale arz?toare ale momentului, a?a cum s�nt ?i: exodul rural, evolu?ia familiei, func?ionarea democra?iei. Grijă pentru �?tiin?ificitate� este o tr?s?tur? marcant? a cercet?rîi sociologice �n anii ?aizeci. Că o reac?ie contra
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
În stihurile destrăbălatului boier un rafinat mazochism: ca să trăiască bucuriile iubirii, trebuie să ardă, să sufere ca un rob. „Suferind cu mulțămită” este condiția lui ideală de existență, focul fiind elementul nutritiv cel mai favorabil sentimentului: „În flacăra care mă arz În loc de Ghinuri și necaz Găsesc tot mîngîiere, Dulceață și plăcere.” Intrarea În foc este o decizie individuală. Plăcerea nu vine din afară, plăcerea este opera curajului de a te jerfi pe rug. Alecu este mîndru de hotărîrea lui de a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
rază Îmi place să mă arză! În focu-ți cînd mă prigonesc, Atunci Îmi pare că trăiesc! Atunci mă știu cu viață, Altminteri sînt de gheață”... Îndrăgostitul urmează neabătut o lege morală. Ea s-ar putea rezuma cu acest vers: „Să arz trăind, să mor arzînd”. Etica lui Alecu prevede transformarea chinului Într-o virtute. S-a văzut și din versurile citate Înainte că cea mai aleasă mîndrie a lui este să se lase cuprins de flăcări. Iar voluptatea supremă este să
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
care are, ca vestibul, durerea. Nu este posibil accesul la marele festin fără a trece prin vestibulul În care ard toate focurile iadului. Alecu pare mulțumit să Întîrzie În acest limb. Cel puțin așa ne Încredințează el În stihuri: „Mă arz fără măsură ................................... Să-mi pară focul viață, Și moartea o dulceață! ..................................... În piept purtîndu-ți focul să-mi fericesc norocul!” Nu cunoaște sau nu prețuiește treptele de jos ale suferinței erotice: melancolia, tristețea... Alecu stă, mereu, pe treptele de sus ale
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
mult a zăbovi. Ah, apuca-m-or cu viață, ori mai degrab-oi muri? Ce noian de cufundare, ce mormînt Întunecat Este noaptea privegherii pentr-un suflet Întristat. Toate rălele trecute să Întorc și vin la loc, Sporesc cele viitoare, arz și mă frig ca pe foc. Amar mie, că nu trece noaptea asta de durere, Plîng oftez, suspin, mă vaiet, lumina nu-i la vedere.” Conachi este primul nostru poet astenic. Conachi este primul nostru poem astenic. Romanticii vor da
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
să nu se Întindă acolo unde nu-i este permis. „Lucrurile nepotrivite” i-ar putea aduce suferință, iar suferința l-ar băga În mormînt. Erotocrit se hotărăște să fugă, dar Înainte de asta ia chitara și cîntă În stilul lui Ienăchiță: „Arz fără de Încetare, mă usuc și mă topesc, Fără să cunosc pricina de ce atît pătimesc, Plîng, vărs păraie de lacrămi, dar toate-mi sînt În zadar, Că nu pot să-mi stingă focul, cît de puțintel măcar...”. Un Ienăchiță Într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
era foarte ambiguu �n privin? a ?? r? nimii. ??rănii alc? tuiau o clas? cu mentalitate mic? burghez?; marxi? ții f? ceau eforturi serioase că s? atrag? proletariatul rural lipsit de p? m�nt. Trebuia g? sit? o solu? ie pentru problemele arz? toare ale ?? rilor cu populă? ie ?? r? neasc? majoritar? ? i cu zone rurale �n care oamenii tr? iau �n mizerie. Stere ? i al? i ideologi de frunte ai Poporanismului se opuneau industrializ? rîi occidentale. Că ? i grup? rile ruse? ți similare, nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
c�teva s? pt? m�ni dup? �nt�lnirea �n cadrul c? reia rostise cuvintele �Venga Iorga�, Mussolini sus? inea preten? iile revizioniste ale ungurilor �n cel mai categoric mod. Iorga a reac? ionat foarte violent 125, exprim�ndu?? i dorin? a arz? toare a sufletului s? u: �S? nu facem niciodat? nimic �mpotriva Fran? ei ? i s? nu tragem niciodat? �ntr? un soldat italian�126. Nu putem s? nu ne amintim cuvintele lui Goethe: Du meinst zu schieben, aber du wirst geschoben! Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
și cizelator al unei tradiții care îi îndemna pe oameni s] renunțe la pl]cerile trupești în favoarea idealului mai înalt al contemplației. Conform liniei sale de gândire, sexul, înaintea c]derii lui Adam și a Evei, era neîntinat de pasiunea arz]toare, fiind controlat și ținut în frâu de c]tre minte. Odat] cu p]catul originar, a ap]rut dorința sexual] arz]toare și pierderea controlului asupra trupului. Se credea astfel c] toat] dorința sexual] era atins] de r]u
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Conform liniei sale de gândire, sexul, înaintea c]derii lui Adam și a Evei, era neîntinat de pasiunea arz]toare, fiind controlat și ținut în frâu de c]tre minte. Odat] cu p]catul originar, a ap]rut dorința sexual] arz]toare și pierderea controlului asupra trupului. Se credea astfel c] toat] dorința sexual] era atins] de r]u, din cauza sursei sale. Mai mult, se credea c] însuși p]catul originar era transmis din generație în generație prin contactul sexual. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
prozodie. „Dară” are două silabe, putând fi rostite fără un accent, În timp ce „dar” are o singură silabă, trebuind să fie rostită accentuat, ceea ce nu corespunde intențiilor prozodice. În versul „Dar ce frumoasă se făcu...”, „dar” are locul lui bine precizat. „arz-o focul” (ard-o focul) este o expresie pusă În limbajul lui Cătălin, pentru a-i justifica și lui originea terestră. De altfel, În limbajul lui Cătălin apar expresii cu particularități fonetice cum ar fi: „acu-i-acu”, moldovenisme, exprimând stări reflexive
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nespusă, care nu mai stătusă la alt domn, făcând și mare nedreptate țării și săracilor”. Într-o asemenea situație, „au început boierii a să face totuna”, adică s-au unit împotriva domnului, recurgând la mijloacele de luptă practicate în epocă: arzurile la împărăția turcească, fuga peste granițe și solicitarea sprijinului din afară etc., printre cei care acționează acum fiind „Enachi Costandache vornic, Iordache Costache vistieriu, Ilie Costache spatar, Sandul Sturdza paharnic, Arghiri di la Tecuci stolnic [...] și alții păr’ la 18
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
menționați în document ca fiind fugiți peste Nistru la tătari. În același timp, „boierii au găsit cu cale ca să trimită pe un Constantin, logofăt vistiernicului Venin ... să meargă singur la Țarigrad și, când mergi împăratul la geamii, să-i dea” arzul direct în mână sultanului, ceea ce și face. Numai că plângerea rămâne fără rezultatul scontat. „Și, fiindcă se bolnăvise și vistieriul Iordache Costache-Venin, pe care îl aveau toți cap și fiindcă i s-au tâmplat și moarte de au murit”, ceilalți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]