KorAP: Find »[drukola/base=ascetic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...51 >

1,274 matches

Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606

441. 4. Ibidem. 5. Idem, Ascetica și mistica creștină sau teologia vieții spirituale, Cluj, Casa Cărții de Științaă, 1993, p. 65. 6. Idem, Studii de Teologie Dogmatică Ortodoxă, Craiova, Ed. Mitropoliei Olteniei, 1991, p. 312. 7. Ibidem, p. 241. 8. Ascetica și mistica..., op. cit., p. 110. 9. Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, Natură și har în teologia bizantină, în revista < >, an XXVI (1974), nr. 3, p. 416. 10. Ibidem, p. 407. 11. Idem, Criteriile prezenței Sfântului Duh, în revista < >, an XIX

DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
har in teologia bizantina, art. cit., p. 426. 15. Idem, Semnificatia luminii dumnezeisti in spiritualitatea si cultul Bisericii Ortodoxe, art. cit., p. 440. 16. Idem, Studii de Teologie Dogmatica Ortodoxa, op. cit., p. 316. Drd. Stelian Gomboș. Referință Bibliografică: Despre dimensiunea asceticii și misticii în opera Părintelui Dumitru Stăniloae / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 10, Anul I, 10 ianuarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă

DESPRE DIMENSIUNEA ASCETICII ŞI MISTICII ÎN OPERA PĂRINTELUI DUMITRU STĂNILOAE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Ascetica_si_mistica_in_teologia_parintelui_staniloae.html [Corola-blog/BlogPost/372277_a_373606]
Corola-blog/BlogPost/358027_a_359356

auzul cuvintelor”, întruchipând probabil o visată și ideatizată prezență feminină ori poate doar o instanță poetică, parte a realului însuși, semnificând implicit nevoia poetului de interlocutor liric și existențial. Transcriindu-și stările în astfel de metafore, în tăcerea și simplitatea ascetică a odăii, poezia este pentru George Baciu, nimic mai mult, nimic mai puțin decât o hemoragie de suflet, așa cum afirmă în “Poem de sfârșit”: “Un scaun, o masă, un vis,/ o tăcere,/ o hemoragie de suflet,/ un rând pe crucea

RECENZIE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Recenzie_george_baciu_1351623340.html [Corola-blog/BlogPost/358027_a_359356]
Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471

să nu cunoască flexibilitate. Cu o doctrină care viza două puncte centrale ce contraveneau flagrant ideologiei comuniste (credința și neamul), Mișcarea legionară a fost formațiunea politică ce a ocupat locul de frunte în demonologia comunistă. Educați în spirit cazon și ascetic totodată, legionarii au cunoscut prigoane numeroase și sângeroase încă înainte de perioada comunistă. Dictatura carlistă, apoi cea antonesciană au însemnat pentru acestă mișcare ce avea adepți cu precădere din rândurile tineretului, închisori și execuții, unele motivate, altele exagerate dar care au

ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
dar care au fost doar umbre a ceea ce va fi prigoana comunistă. Instaurarea regimului comunist găsea deja în închisori un număr mare de tineri legionari, marea majoritate a acestora înțeleseseră că temnița poate fi receptată și ca spațiu al nevoinței ascetice care duce la purificarea spiritului. Adoptând această perspectivă ei vor evolua din punct de vedere spiritual astfel că vor ajunge la trăiri mistice demne de filele unui pateric. Personalități ca cea a lui Valeriu Gafencu, Anghel (Arsenie) Papacioc, Traian Trifan

ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
celula este chilie, opresorii - victime pentru care trebuie să te rogi căci, oameni, adică făpturi ale lui Dumnezeu fiind, îți sunt frați, chiar dacă te torturează, chiar dacă te ucid; întreaga cohortă de mizerii (foamea, frigul, promiscuitatea fizică) sunt percepute ca rețetă ascetică; în locul urii pe care regimul o cultivă cu asiduitate se naște iubirea, înțelegerea, toleranța; suferința - scară spre ceruri - devine generatoare de sfințenie. Incapabil de creație, comunismul a distrus fără să poată pune nimic în schimb și, în urma acestei constatări a

ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
semnalele de alarmă și sensul ori rostul discursului Mărturisitorului Dan Puric...” În încheiere, vreau să subliniez că mărturisirea de față reprezintă meritul de necontestat al conferențiarului, care demonstrează permanent importanța, rolul, locul și valoarea „Pro Memoriei” istoriei recente, a experienței ascetice și mistice, petrecută în locurile cele mai insuportabile și mai inumane, pentru cunoașterea Ortodoxiei, cu alte cuvinte a Bisericii. Conferința, apologia și mărturisirea de față ne reamintește și ne resubliniază convingerea că fără comuniune, participare și jertfă, creștinismul este o

ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679

al unei astfel de discipline în școlile teologice superioare din întreaga Ortodoxie. Interesul pentru mistica creștină, dar și pentru tradițiile mistice orientale, era un fenomen deja notabil în Europa occidentală. În anul 1919 se înființa la Roma prima catedră de ascetică și mistică la Universitatea Gregoriana, avându-l drept titular pe părintele iezuit Joseph de Guibert († 1942), iar în anul 1923 o catedră similară era creată la Institutul Pontifical Oriental. Până în anul 1927 ea va fi ilustrată de părintele iezuit Marcel

DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
al doilea, patriarh al României între anii 1939-1948), publica în traducere românească textul integral al primei monografii consacrate starețului Paisie Velicikovski de protoiereul rus emigrat Serghie Cetverikov († 1947). Pe baza acestei literaturi, Nichifor Crainic a alcătuit un remarcabil „Curs de ascetică și mistică ortodoxă” pe care l-a ținut începând din anii 1935-1936 (urmat în anii 1936-1937 de un „Curs de mistică germană”) . Despre transfigurare în inima misticii ortodoxe Cursul de ascetică și mistică ortodoxă al lui Nichifor Crainic se prezintă

DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
literaturi, Nichifor Crainic a alcătuit un remarcabil „Curs de ascetică și mistică ortodoxă” pe care l-a ținut începând din anii 1935-1936 (urmat în anii 1936-1937 de un „Curs de mistică germană”) . Despre transfigurare în inima misticii ortodoxe Cursul de ascetică și mistică ortodoxă al lui Nichifor Crainic se prezintă sub forma a 23 de prelegeri organizate după următorul plan: prelegerile 1-4 au rol de prolegomene (Ce este mistica?; Justificarea definiției ortodoxe; Teologia spirituală și metodă; Izvoarele misticii ortodoxe), prelegerile 5-7

DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
și metodă; Izvoarele misticii ortodoxe), prelegerile 5-7 prezintă în detaliu „sistemul dionisian”, celelalte fiind consacrate celor trei faze ale vieții spirituale: 8 prezentare generală, 9-10 purificarea, 11-20 iluminarea și contemplația și 21-23 teologia sau calea unitivă (caracteristicile și interpretarea extazului). Ascetica și mistica primesc o definiție hristocentrică: asceza e moartea, iar mistica e învierea cu Hristos, ambele fiind „știința îndumnezeirii omului” („reversul Întrupării”), „împlinirea vie și încununarea dogmaticii și moralei”, cunoaștere a lui Dumnezeu, prin participare prin asemănare cu El și

DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
Corola-blog/BlogPost/350791_a_352120

încotro-ul” (p. 44). Sau altfel: mergi și fă din însăși calea, țintă, și din însuși mersul, scop. Vorba Fericitului Augustin: „Cântați cum cântă călătorul. El merge și cântă. El cântă și înaintează”. Ca-ntr-un discurs filosofico-teologic de factură ascetică, așa cum întâlnești la părinții pustiei de tip Pateric, poeta vorbește de rafinarea conștiinței prin actul căinței (o trimitere la neliniștea din titlu?), o rafinare a conștiinței până la a deveni un fir de lumină (p. 38). Dacă această căință indică un

SCRIIND CU SUFLETUL ÎN VIS de TEODOR DAMIAN în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Theodor_damian_scriind_cu_sufletul_in_teodor_damian_1357019424.html [Corola-blog/BlogPost/350791_a_352120]
Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738

nu ia sfîrșit niciodată, să se eternizeze în celulele trupului ei care erau sfîșiate ca valurile mării de prora unui vapor și, cînd, în adîncul cel mai sensibil al intimității ei, au explodat galaxiile pline de trufie, care sfidează ordinea ascetică ce inhibă perpetuarea vieții, care nu se poate întîmpla fără a păcătui, a înțeles dintr-o dată că scopul vieții este viața însăși, că asceții păcătuiesc prin gîndul lor pervers de a secătui viața de însăși frumusețea ei interioară, palpitîndă de

PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_26_28_ioan_lila_1337497616.html [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555

răspunsul teologilor ruși la riposta vremii tulburi în care ei și-au desfășurat activitatea. Mai bine zis, impulsivitatea ateistă a născut teologi de seamă și teologie redutabilă. Iată că și crizele își găsesc alinarea lor... Referințe bibliografice: [1] The Byzantine Ascetic and Spiritual Fathers, volume X in The Collected Works of Georges Florovsky, Belmont, MA, 1987, 251 p. [2] Vezi de ex. chiar primul capitol, „Idealul ascetic și Noul Testament (Reflecții asupra Criticii Teologiei Reformei)”, disponibil și în limba română în George

CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Recenzie_ciprian_iulian_toroczkai_tra_stelian_gombos_1339154369.html [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
redutabilă. Iată că și crizele își găsesc alinarea lor... Referințe bibliografice: [1] The Byzantine Ascetic and Spiritual Fathers, volume X in The Collected Works of Georges Florovsky, Belmont, MA, 1987, 251 p. [2] Vezi de ex. chiar primul capitol, „Idealul ascetic și Noul Testament (Reflecții asupra Criticii Teologiei Reformei)”, disponibil și în limba română în George Florovsky, Biserica, Scriptura, Tradiția - Trupul viu al lui Hristos, traducere Florin Carageași Gabriel Mândrilă, Ed. Platytera, București, 2005, p. 68-118. [3] Detalii într-un alt studiu

CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO by http://confluente.ro/Recenzie_ciprian_iulian_toroczkai_tra_stelian_gombos_1339154369.html [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497

Creștine - o abordare istorică, fenomenologică și teologică...» 03 Iunie 2013, am participat în municipiul Drobeta Turnu Severin, la Simpozionul Național « Mehedinți - istorie, cultură și spiritualitate », ediția a VI-a, organizat de către Episcopia Severinului și Strehaiei, cu referatul intitulat: « Despre dimensiunea asceticii și misticii în opera Părintelui Dumitru Stăniloae...» 18 - 20 Iulie 2013, în cadrul zilelor dedicate Patriarhului Miron Cristea, am participat la Toplița, județul Harghita, la un simpozion, în cadrul căruia am prezentat referatul cu titlul: «Vorbirea desire Biserică, Stat și Libertatea religioasă

BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1456480746.html [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630

-o, la vârsta de numai 16 ani, cu Părintele Arsenie Boca. Decretul 410 din 1959, care a dat afară călugării din mânăstiri, l-a oprit, o vreme destul de îndelungată, să devină monah (deși el, în lume fiind, ducea o viață ascetică, de călugăr). S-a resemnat până la 54 de ani, dar s-a mai nevoit încă 34 de ani în monahism, după aceea”. După ce trece în revistă o suită de detalii din biografia profesională a comemoratului (de exemplu: în 1983-84, regretatul

Naşterea în cer a Profesorului Arhimandrit VASILE PRESCURE, Ucenicul Sfântului de la Prislop: Arsenie Boca by http://uzp.org.ro/nasterea-in-cer-a-profesorului-arhimandrit-vasile-prescure-ucenicul-sfantului-de-la-prislop-arsenie-boca/ [Corola-blog/BlogPost/93338_a_94630]
Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620

credinței și concluziile conciliilor. Este fără îndoială că Francisc și-a format o cultură religioasă datorită contactului cu credința populară din zonele pe care le-a frecventat ca laic : Assisi, Foglino, Spoleto. Prin intermediul liturgiei a putut cunoaște modele de viață ascetică. Se știe că modelul unor sfinți devine patrimoniu cultural și bisericile dedicate cinstirii lor, devin locuri unde se formează deprinderi de devoțiuni particulare. Și Francisc a fost influențat în pietatea sa de cultul dedicat sfinților. Legendele populare și așa numitele

RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_francisc_model_paradigmatic_in_urmarea_lui_cristos_recenzie_la_cartea_pr_prof_dr_stefan_acatrinei_sfantul_francisc_si_sfanta_clara_.html [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
Franciscan au trăit această reformă spirituală și liturgică, adoptând și răspândind Breviarul în întreaga Biserică, dovedind astfel legătura existentă între Ordin și Curia Papală. Ca idee centrală a acestor documente este cea potrivit căreia munca are, înainte de toate, o finalitate ascetică : a învinge lenea prin intermediul muncii manuale, pe lângă aceea de a întreține persoana cu propriile puteri, după exemplul Sfântului Paul, care, în pofida faptului că avea din ce să trăiască, prefera să muncească. Considerații similare sunt făcute și în ceea ce privește Testamentul lui Francisc

RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_francisc_model_paradigmatic_in_urmarea_lui_cristos_recenzie_la_cartea_pr_prof_dr_stefan_acatrinei_sfantul_francisc_si_sfanta_clara_.html [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
precis la revelarea lui Dumnezeu în kenoza sa, conform concepției Sfântului Francisc și a Sfintei Clara. Autorul încearcă să scoată la iveală o imagine cât mai autentică, așa cum rezultă din Scrierile celor doi Sfinți. Logica crucii - prototip al oricărui efort ascetic omenesc - este răspunsul omului la iubirea jertfelnică a lui Dumnezeu. Autorul ne conduce în urma crucii lui Cristos și acest itinerar începe în biserica San Damiano, punct decisiv în alegerea Sfântului Francisc. A-ți face din cruce oglindă, așa cum a făcut

RECENZIE LA CARTEA PR.PROF.DR. ŞTEFAN ACATRINEI SFÂNTUL FRANCISC ŞI SFÂNTA CLARA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_francisc_model_paradigmatic_in_urmarea_lui_cristos_recenzie_la_cartea_pr_prof_dr_stefan_acatrinei_sfantul_francisc_si_sfanta_clara_.html [Corola-blog/BlogPost/375291_a_376620]
Corola-blog/BlogPost/354596_a_355925

secondat de Saturn.Iar întâlnirea celor doi este aici, la Geea.... Zamolxis are ca si corespondent astrologic pe Saturn, acest lucru derivând atât din etimologia cuvântului (zal=zeu, mox=moș, bătrân), cât și din filosofia de viață simplă și naturală, ascetica uneori, pe care a predat-o getodacilor. O confirmare a acestei legături spirituale inițiatice între Zamolxis și Vestă (Hestia) o găsim în astrograma natală a României, care este reprezentativă pentru poporul român, trecutul și viitorul lui. (5 februarie 1859). România

VINDECĂM ATUNCI CÂND CUNOAŞTEM de DOR DANAELA în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 by http://confluente.ro/Vindecam_atunci_cand_cunoastem_dor_danaela_1332103610.html [Corola-blog/BlogPost/354596_a_355925]
Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073

sale sonore, adică adevărul pe care îl conține și îl comunică atunci când este rostit. Acest fapt implică o responsabilitate imensă față de cuvintele pe care cineva le adresează semenilor săi ori le spune despre aceștia. De aici nevoia unui permanent exercițiu ascetic al graiului, ceea ce înseamnă activarea permanentă a vigilenței și a prudenței spirituale față de acest dar dumnezeiesc. Creștinul este conștient că Judecata finală va fi deopotrivă o evaluare a tuturor cuvintelor rostite „în deșert” (cf. Matei 12, 36), a celor ce

DESPRE VALOAREA CUVÂNTULUI, A GÂNDIRII ŞI A FĂPTUIRII ÎN ICONOMIA MÂNTUIRII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 95 din 05 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Despre_valoarea_cuvantului_a_gandirii_si_a_faptuirii_in_iconomia_mantuirii.html [Corola-blog/BlogPost/350744_a_352073]
Corola-blog/BlogPost/372739_a_374068

ci închinarea așa cum spune și Sfântul Evagrie Ponticul în cuvintele: "teolog este cel care se roagă și cel care se roagă este teolog." Elementele fundamentale ale Ortodoxiei sunt: Sfintele Slujbe și Sfintele Taine, Sfânta Liturghie și Dumnezeiasca Euharistie, Eclesialitatea, angajarea ascetică și mistică în corabia Bisericii, pentru că viața creștină presupune un efort, o nevoință și existența reperelor dogmatice. Practicarea lor conduce la libertatea Duhului, la dobândirea sfințirii și sfințeniei precum și la întalnirea, sacramentală, mistică, liturgică și euharistică cu Domnul nostru Iisus

2011... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_mitropolitul_serafim_joanta_2011_.html [Corola-blog/BlogPost/372739_a_374068]
Corola-blog/BlogPost/347839_a_349168

făcut pe dascălul Ortodoxiei, Sfântul Maxim Mărturisitorul să afirme că Iisus Hristos vrea cu „fiecare dintre noi să săvârșească taina întrupării sale” (Ambigua). Această stare de jertfă este foarte importantă pentru spiritualitatea ortodoxă, ce nu s-a numit niciodată numai ascetică sau mistică ci în primul rând este bisericească, comunitară, eclesială și evanghelică. Tradiția filocalică este văzută ca o viață în Iisus Hristos, iar treptele de despătimire, iluminare și desăvârșire sunt văzute ca o înnoire, ca o înviere în Iisus Hristos

DESPRE ASUMAREA PERSONALĂ A ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1397636631.html [Corola-blog/BlogPost/347839_a_349168]
Corola-blog/BlogPost/354518_a_355847

Dumnezeu (Cf. Romani 14:17). - Dar aceiași sectari spun că nu-i nevoie să ținem postul toți odată și anume atunci când spun preoții, ci fiecare poate ține postul atunci când vrea și cum vrea. - Ei spun asta pentru că liberalismul vieții lor ascetice nu le permite să postească perioade atât de lungi. Nu mai au nici posturi, nici monahism, nici metanii, ci numai muzică și dansuri. Biserica Ortodoxă este însă una ascetică, după modelul de asceză pe care Însuși Iisus Hristos și Apostolii

DIALOG DUHOVNICESC FOARTE ZIDITOR, DESPRE POSTUL ORTODOX ŞI ÎMPĂRTĂŞIREA COPIILOR, CU PĂRINTELE IEROMONAH DR. PETRU PRUTEANU… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461221440.html [Corola-blog/BlogPost/354518_a_355847]