233 matches
-
însumi, pentru că vreau să devin mai bun și pentru că nu există nimeni care să mă poată ajuta în treaba aceasta în afară de tine... Această dorință de a fi mai bun am avut-o totdeauna, dar își cam pierduse în ultimul timp ascuțimea și nu mai urmăream decât anumite abilități, anumite succese de suprafață. Începusem a neglija fondul și dădeam întâietate aparențelor... Nu o știam, poate, dar o simțeam și lucrul acesta îmi făcea rău. Tu însă mi-ai vorbit... și vorba ta
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
instruiți în străinătate; „căci inteligențele dezvoltate prin o educație egală și inimele deopotrivă simțitoare se apropiau, și pe ruinele căsătoriilor silite formau nouă, libere și trainice legături“. Diferențele de receptivitate la nou se vădesc în aceeași vreme, cu o mare ascuțime, în conflictele dintre maturi și tineri. Destinul oricărui copil, spunea G. Călinescu comentând Amintirile lui Creangă, este „de a face bucuria și supărarea părinților și de a o lua și el pe-ncetul pe același drum pe care l-au
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
fraza reprodusă în prefața lui Heliade. După 1830, când în existența Principatelor Române se deschide o eră de schimbări radicale, implicând și revizuirea statutului lor european, argumentelor în favoarea alfabetului latin li se adaugă o motivație nouă, menită a le spori ascuțimea și convergența; este vorba de argumentul politic. Greutatea reală a acestuia se deduce mai ales din mărturii ulterioare, scoase de sub pecetea tainei. „Buchile vechi - scrie Heliade în prefața ediției a II-a a Curierului de ambe sexe (1862) - [...] ajunseseră a
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
un zmeu al memoriei, o bibliotecă și o arhivă ambulante, dar nu și o minte prea grozavă ; o butadă ardelenească zicea despre el că „avea minte multă dară nu tătă bună”. De aici reiese pentru nu puțină lume că între ascuțimea inteligenței și întinderea ținerii de minte ar fi un raport invers proporțional. Montaigne se vaită, în mai mult de un loc din Essais, că memoria nu-l prea ajută. E doar o cochetărie. Să nu-l credem sută la sută
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Însă principala intenție a biografului e să demonstreze cultura marelui povestitor, argumentele venind în urma descoperirii unei lăzi conținând cărți adnotate ce îi aparținuseră. Creangă apare interesat de mai toate ipostazele importante ale cunoașterii, dornic să învețe limbi străine, cu o ascuțime a minții ce nu s-ar fi putut manifesta fără suportul unor solide și destul de întinse cunoștințe. Numeroase alte aspecte ale biografiei (de la Neamul lui Creangă la Creangă intim), dar mai cu seamă valoarea operei, a cărei descriere o întreprinde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
unde numai moartea l-a împiedicat să ajungă. Calul său alb ar fi mâncat orz din pristolul dela Roma. Dumnezeu nu a îngăduit; și ca să nu se plinească amenințarea celui mai semeț și mai tare dintre Domnii Lumii, a pus ascuțime și tărie în mintea și brațul celui mai neînsemnat prințișor dela marginea Creștinătății. Turcii intră în Europa, la Galipoli, în 1356 Nicopoli 1396 Grecii Ion Huniade Scanderbeg George Castrioto Papa Pius + 1464 Ion Corvin voevod al Ardealului 1441 bate pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Alphonse Daudet (Tartarin în Alpi, 1956, Minunatele isprăvi ale lui Tartarin din Tarascon, 1956), Branislav Nușici (Anii de școală, 1957). Ca publicist, B. are un condei teribil de spornic. Îndeosebi la „Curentul”, el scrie într-o cadență neobosită, comentând cu ascuțime și cu un soi de posăceală hâtră felurite întâmplări, unele triste, altele înveselitoare. Fire nostalgică, oftează adesea după vremurile „blagoslovite” de odinioară, așa cum, hoinar nelecuit „prin ăi coclauri”, îl încearcă păreri de rău după „dulcea isihie a drumeției de altădată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
deplină în Partidul Comunist. Avem încredere în superbul viitor al omenirii asupra căruia singur determinant este azi socialismul. Homer al secolului nostru, gătește-ți lira pentru cântecă“ (Tribuna, 16 noiembrie 1957) MIRCEA Dumitru, Directorul Filarmonicii de Stat, Cluj-Napoca „ Intuind cu ascuțime esența uriașului proces de creație, generat și condus cu măiestrie de către partid, Nicolae Ceaușescu, secretarul general al partidului, i-a sintetizat orientarea modalitățile și scopul, i-a dat o nouă conștiință de sine, adecvată realităților noastre, în dinamică transformare, o
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
asta, atunci sunt cu cugetul Împăcat. Tokichiro Îl privi atent. Apoi, Înclină capul Într-un mod care arăta consmițământul: — Mare figură ești, Inuchiyo. Când Îți pui mintea la ceva, nu te joci, nu? Nu, dumneata ești cel ager. Ai dovedit ascuțime când l-ai citit pe Yamabuchi Ukon și ai mai și... — Nu, nu mai spune nimic. Când Tokichiro era cît pe ce să-i pună mâna la gură, Inuchiyo bătu vesel din palme, râzând. — S-o lăsăm În seama imaginației
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
si Calul sau cu semeție necheza; el bătălia o simți 405 În depărtări. Și năpustindu-se-ndărăt, roșu de mînie, Tatăl cel Puternic Își apucắ strălucitoarea cată de cioban, cu nestemate și cu aur smăltuita; o învîrți în jurul Capului, cu ascuțime răsunînd în cer; Soarele cu zgomot de război Se prăvăli; Munții fugiră; ei căutară dedesubt lăcaș. Vala rămase în pustiuri de-ntunecată-nsingurare, nici Soare și nici Luna [nu erau] 410 În vremea nopții sau a zilei să o mîngîie; trudea în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
urmată de trei respirații profunde, cu mintea concentrată asupra părții inferioară a abdomenului. Acest exercițiu trebuie să se facă cel puțin de două ori pe zi, o dată dimineața și o dată seara. El poate avea efecte miraculoase - păstrează limpezimea vederii și ascuțimea minții și previne miopia și oboseala ochilor. Valoarea și importanța lui au crescut mult, dat fiind contactul nostru frecvent și, uneori, forțat cu terminalele electronice. Rotiți de mai multe ori ochii În toate direcțiile după fiecare oră de lucru sau
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
zice că spaima nu lipsește nici ca realitate și nici ca intenție din compunerea ei. În orice caz, numai trecerea pe lângă cearta de stiluri arhitectonice pe care o susține pe acoperiș catedrala Sf. Antoniu din Padova trezește un sentiment asemănător. Ascuțimile ei gotice în același spațiu arhitectural cu volume bizantine polemizează tăcut între ele; rigoarea și simplitatea alături de boltitura masiv maurescă se desfid reciproc; și fiece unitate, cu detaliile proprii, se înalță și stă un timp singuratică, deși vecină cu celelalte
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
aproape resimțite și aparent mai tulburătoare), într-un plan circular de progresivă adâncime și de o forță care nu contravine lirismului ce-i este propriu, ci, dimpotrivă îl subliniază; ritmul gabrielesc, menit să întrețină neliniștile puternice, provocate de violență, prin ascuțimi unghiulare și diagonale, în dimensiunea eroicului epico-dramatic. Aceste ritmuri, prin transcriere în imagine grafică, se pot vizualiza ca figuri geometrice (...) triunghiul, dreptunghiul, rombul și hexagonul, a căror semnificație simbolică, magică și mistică am precizat-o". Ne vom referi, bineînțeles, și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
pânze îmi încântau privirea și trăirile sufletului. Plăcere ce mi-a fost parcă și mai mult reînnoită și sporită când am văzut, că cele două testimonii, inedite, li se datoresc lui Victor Eftimiu și Păstorel, cărora de mult le prețuiesc ascuțimea spiritului și farmecul cu care ne-o comunică. Și chiar dacă ele sunt exprimate în registre total diferite, caracteristice pentru ei, ele ne transmit o egală afecțiune și căldură pentru marele lor prieten. Cel dintâi e un text plin de poezie
Trei prieteni Victor Eftimiu, Al. O. Teodoreanu și Theodor Pallady by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/7316_a_8641]
-
ca Pirgu, deci un ins "simpatic", ce mai încoace și-ncolo. Jiquidi , dimpotrivă, este un cinic sumbru, antipatic cu intenție (cu adresă), arțăgos, murdar și fizicește, proferator de insulte, de sarcasme, un decrepit histrionic. Atunci prin ce atrage?Atrage prin ascuțimea inteligenței, desigur, dar și prin ceva ce cumpănitul, raționalul Callimachi, crede că este forța bătrânului nebun de a-i proiecta pe ceilalți în irealitate, alterându-le simțul realității. Să ascultăm mărturisirea prințului: "... eu nu mă descurc în niciun fel cu
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
înainte de-a numi localurile preferate ale echinoxiștilor, crede nimerit a face o incursiune în istoricul cafelei, căreia Jules Michelet îi închina, în Istoria Franței, "un somptuos elogiu", socotind-o "o licoare sobră, adînc cerebrală" și... "antierotică, substitutind atracției sexuale ascuțimea minții", licoare ce devenise "excitantul spiritual" al epocii luminilor: "Clujul anilor '60: în centru existau vreo cinci cafenele, numite oficial cofetării, mai toate celebre și avînd nume Ťconspirativeť: Croco, Verde, Arizona. Tradiția lor nu coboară însă din veacul lui Diderot
Un "cronicar" al Echinoxului (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12373_a_13698]
-
de rapsodul Hammad al-Rawya. "Poemele suspendate" (al-mu' allaqat) erau acelea care câștigau concursurile de poezie intertribale și se atârnau apoi pe zidurile Kaabei lui Ismael. Poezia a fost arta cea mai iubită și cultivată, a arabilor preislamici; ca să-ți dovedești "ascuțimea spiritului" nu era nevoie de nici un material, ci doar de talent și de memorie. Temele preferate erau iubirea, dorul de persoana iubită (bărbat sau femeie) care pleacă undeva cu cortul în timp ce îndrăgostitul este la vânătoare, în deșert, proverbele, descrierea animalelor
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
cvasinecunoscuți. Într-o parte Gheorghe Grigurcu pozează în critic fioros, în cealaltă, în bonom exeget descriptiv. Firește, au dreptate cei care îi reproșează această inconsecvență, dar este la fel de adevărat că pentru un duel este nevoie de un adversar pe măsură. Ascuțimea criticii în cazurile Marin Sorescu și Nichita Stănescu reprezintă o recunoaștere implicită a valorii acestora. Nu mă pot abține, în final, să nu citez foarte nuanțatul tablou pe care Gheorghe Grigurcu îl face fostului său coleg Paul Goma. Cred că
Confesiuni incomode by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8212_a_9537]
-
recunoaștem, destul de greu de recitit - de dulceag și melancolic, cum e, de obicei, filosofia tocmită pe metafore. O poveste (aproape incredibilă, firește, cu tempo-ul ei, de la idilă piano la recviem) de lume senină, în care nici măcar drama n-are ascuțimea cu care să rupă din tablou fie și cîteva petale de floare. Lume brodată ca o ie. între cărțile züricheze, vechi, statornicite în firidele lor închise cu sticlă, păzite cucernic de doamne cu tabieturi, am găsit-o potrivită. O credulă
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]
-
care nu a surâs penelului lui Velázquez - expresia este apatică, aproape acră, aproape melancolică. În craniul acesta mic a încăput o extraordinară forță spirituală”. Iar Dámaso Alonso, comentând și el portretul, ajungea la concluzia că „Totul în el indică inteligență, ascuțime de spirit, forță, precizie, dispreț”. În același sens, Fernando Lázaro Carreter, în studiul său „Pentru o etopee a lui Góngora”, releva corespondențele dintre formele de comportament („disprețul”, „marea putere de seducție personală”, „necesitatea de a ieși în evidență”, „dorința de
Góngora la o dublă aniversare by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4442_a_5767]
-
noastre, motiv pentru care O lume pe dos e o carte delicată. Paul Miron e un vorbitor voluptuos, avînd o lingus factiosus cu predilecție pentru verdictele estetice. N-are emfază lăudăroasă, ci doar o bunătate funciară care adesea îi vatămă ascuțimea judecăților. Cronologic vorbind, n-are tulburări de perspectivă și nici ezitări de intuiție, înfățișînd istoria fără sfieli conjucturale, căci știe foarte bine că trecutul e un monstru pentru îmblînzirea căruia e nevoie de un singur remediu: spunerea adevărului. Defectul cărții
Mecena de pe Dreisam by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5853_a_7178]
-
apa, sare/ Avem fiecare/ Măsură și mișcare/ Minune e oricare/ Ochiul, ochi de are. Cel de-al doilea, o idee mai izbutit, crucificat, după modelul celui dintâi, între Mulți văd lumea/ Mare, mare mare (sus), Puțini pricep/ Adânca ghicitoare (jos), Ascuțimea minții/ Ne dă mângâiere și Prin răbdare/ Căpătăm putere (de-a stânga și de-a dreapta). La mijloc, poemul: Din el iese ori se ascunde/ N-are frunze are rude/ De vorbim nu ne aude/ Cântă dacă nu se pierde/ E
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13885_a_15210]
-
plină delicată, ușor neclară și poteca lăsată în mare, ca o chemare, crai nou și tainele Nilului, lună ștearsă și diformă, stîlcită de creștere și de urîciunea oamenilor de aici, de aiurea, de pe pămînt. Iar am zărit-o. Își rotunjește ascuțimile. M-a însoțit, mereu, și la Festivalul Enescu. Ecourile s-au stins de mult. Emoția, însă, nu se evaporă așa repede. Mai ales dacă este întreținută în cercul mic de prieteni, în gașca restrînsă a celor cu abonamente pe talonul
Sindromul Zacharias by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11238_a_12563]
-
mele, în acest album,/ Pe orele mele nearătate." (Album) Cîte-o pereche de versuri pare scăpată din forja, născătoare de porțelanuri, a lui Arghezi: "Lângă coapsa ta aerul beat/ S'a oprit și a îngenunchiat." (Oră) Alte imagini, fără să aibă ascuțimea care zgîndăre și răstoarnă lumi poeticești, au prospețimea, rară, a întîlnirilor neașteptate: "Dar eu mohorăsc peisajul,/ Pământul cu flăcări îl junghii./ Da, totul e nou, dar degetele/ Au rămas lângă vechile unghii." (Nou) Reconfortant, dacă ne gîndim la nerecunoscuta unghie
Cîntecele inocenței by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7825_a_9150]
-
a speranței și dezamăgirii pe de o parte, analiza, limpezimea, aerul profesoral pe de alta. 23.2.1974, Paris. Green face o impresie de oarecare naivitate și alintare, dar are noblețe spirituală. Noblețea sa, spiritul de observație al lui Sperber, ascuțimea gândirii lui Cioran, iată care ar fi combinația ideală. 28.2.1974. La prânz, la Institutul Cultural: Julien Green, Raymond Aron, Manšs Sperber, E. M. Cioran, Peter Handke. Contradicțiile dintre Cioran și Green sunt vizibile și în exterior. Green face impresia
Wolfgang Kraus despre Emil Cioran () [Corola-journal/Journalistic/7297_a_8622]