479 matches
-
capitolul privitor la cereri. Feedback Feedback-ul este momentul în care se evaluează nivelul de anxietate la începutul și la sfârșitul ședinței și în care pacienților li se cere să facă comentarii în legătură cu ședința. Sedința 4: a face o cerere asertivă Trecerea în revistă a sarcinilor Fiecare participant prezintă complimentul pe care a știut să-l facă și de care este cel mai mândru în intervalul scurs de la ultima ședință. Terapeuții verifică dacă toți participanții au citit capitolul în legătură cu cererile. Informare
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mă întreb cum să evit”. Cea de a treia secvență implică un disconfort emoțional mai redus (de la 5 la 2) și permite, datorită unui număr mai mare de jocuri de rol, Isabellei să învețe să apeleze mai ușor la răspunsurile asertive atunci când primește observații în legătură cu faptul că roșește. Isabelle primește drept consemn să fie atentă, în timpul săptămânii, la aceste manifestări de disconfort și să procedeze în același mod atunci când va începe să roșească. Cincisprezece zile mai târziu, ea povestește în cadrul grupului
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sine sunt practicate, în mai multe reprize, jocuri de rol de tip modelare, Doamna B. observând maniera verbală și non verbală în care actorii controlează situația apoi, în mod progresiv, jucând propriul său rol până când reușește să formuleze un răspuns asertiv care prezintă un nivel de angoasă suficient de diminuat pentru a nu fi paralizant. Sedințele iau sfârșit utilizându-se același scenariu descris mai înainte: sinteză, prescrierea sarcinilor și ritualul de încheiere a ședinței. Terapia individuală Caracteristici generale Obiectivele generale ale
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de criză este păstrată în portofelul său, o alta în pachetul său de țigări. In etapa a doua, Doamna B. enunță împreună cu terapeutul său cuvintele care îi vor permite să-i comunice amantului trebuințele și sentimentele sale într-o manieră asertivă. Terapeutul și pacienta lucrează cu atenție asupra modului în care Doamna B. își va exprima, într-o manieră non-verbală, emoțiile: terapeutul o filmează pe Doamna B., apoi analizează împreună expresiile faciale utilizate. In continuare, Doamna B. își exersează competențele în cadrul
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lucreze cu el. Unul dintre animatorii grupului precizează că, în timpul ultimelor două ședințe, atunci când s-a confruntat cu un refuz, Doamna B. a reușit să-și amâne răspunsul practicând diminuarea emoțiilor cu ajutorul simțului mirosului, și să vorbească într-o manieră asertivă despre iritarea sa unui alt membru al grupului și unuia dintre animatori. M.D. își recapătă speranța în legătură cu demersul său terapeutic. Tratamentele auxiliare Orice tratament susceptibil a contribui la îmbunătățirea situației unui pacient diagnosticat cu TPEL este recomandat de TCD chiar dacă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în terapie comportamentală și cognitivă. Afirmarea de sine în cadrul terapiei individuale poate fi practicată de toți terapeuții formați pentru a utiliza aceste metode. Mai mulți autori descriu un al patrulea comportament, cel al "manipulatorului", care utilizează un stil pasiv sau asertiv pentru a-și atinge scopul, fără a-l respecta pe celălalt. Boisvert și Beaudry, 1984. Duse la extrem, unele modele educative îl privează pe subiect de posibilitatea de a-și exprima propriile drepturi. Teama de a jena, de a deranja
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
obținute și de dificultățile întâlnite (două până la patru ședințe). Se procedează la fel pentru tema referitoare la critici. Modelul este acela al terapeutului, al celorlalți membri ai grupului sau al persoanelor din anturaj pe care pacientul le percepe ca fiind asertive. Tehnicile de afirmare de sine se aplică și în cadrul grupurilor de "perfecționare", destinate pacienților care au lucrat deja bazele acestui domeniu, dar suferă și de un deficit de stimă de sine. Bibliografia prezintă câteva dintre acestea. O bună metodă pentru
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
și prin factori individuali, și anume prin dezvoltarea unor tipuri de personalități specifice societăților complexe postindustriale și urbanizate, caracterizate prin sisteme de inegalități sociale și de relații de putere asemănătoare. Mergând mai departe, Inkeles atribuie noilor tipuri de personalități autonome, asertive chiar și puterea de a interveni la nivel macropolitic, ajungând până la răsturnarea sistemelor autoritare. Întorcându-ne la modelul propus de Kornai, vom sublinia faptul că În viziunea acestuia sistemul economic centralizat și planificat, redistribuția bunurilor realizată după alte principii decât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Muncile casnice în satul românesc actual. Studii de caz, Editura Polirom, Iași, 2002. Concluzia finală a analizei empirice întreprinse de V. Marinescu este una radicală: „societatea românească este o societate profund «patriarhală»”. Sancțiunea este pe cât de radicală, pe atât de asertivă: parcă am fi prinși într-un blocaj social fără ieșire, în care femeile au un destin al supunerii fataliste, iar bărbații unul al afirmării neîngrădite. Am îndoieli serioase că o perspectivă „sensibilă la gen” generează neapărat o astfel de concluzie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
trei mari coordonate: În raport cu puterile vestice (NATO), În raport cu statele Pactului de la Varșovia și În raport cu statele nealiniate. Politica de securitate, așa cum a fost ea articulată În perioada regimului comunist, a fost, În realitate, un compozit de factori: reacționară, defensivă, dar și asertivă. Astfel că, securitatea și integritatea teritorială a României În această perioadă sunt garantate de hegemonul la a cărui politică se aliniase statul român, URSS. Intrată sub „umbrela” de securitate nucleară a URSS, România se găsea astfel Într-o zonă gri
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
perioadă a fost caracterizată de continuitate mai degrabă decât de o transformare radicală În raport cu perioada de Început a secolului XX: relația strategică cu Moscova trebuia menținută, Însă acest lucru nu Însemna că România nu putea să implementeze o politică externă asertivă a propriilor interese naționale. Îndeosebi regimul național-comunist ceaușist a fost creditat pentru perioadele de distanțare diplomatică (dar rareori politică!) față de Moscova. Implicațiile relației sinuoase dintre București și Moscova, mai ales Începând cu anii ’60, s-a datorat faptului că poziția
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
român ca valoare de schimb sau „valută” de schimb În politica externă și În relațiile cu ceilalți actori. Strategia de securitate din 2001, ca și cele din 1991, 1994 și 1997 eșuează În a construi un plan de politică externă asertivă care să se bazeze mai degrabă pe resursele deținute de statul român, decât pe intenții exprimate pompos și Într-o atmosferă ceremonioasă de către autoritățile de la București, dar care, În final, sunt privite cu scepticism de potențialii parteneri. La o analiză
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
Acțiunile În plan militar ale României În perioada anilor ’90 și la Începutul secolului XXI (participările la diversele misiuni de păstrare a păcii, umanitare și În cadrul coaliției conduse de SUA Împotriva terorismului internațional) sunt, În principal, instrumentele unei politici externe asertive moderate și demonstrative, menită să convingă viitorii parteneri de disponibilitatea statului român de a-și asuma un rol major, În principal ca membru al Alianței Nord-Atlantice. Reforma establishment-ului militar În ansamblul său, sub presiuni externe, este de asemenea o
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
ultimilor zece ani politica de securitate a României a fost mai degrabă una reactivă, defensivă, centrată pe contracararea diferitelor amenințări și riscuri de securitate, odată cu SSN 2006 se produce o nouă schimbare de orientare - Îndreptată mai degrabă către o politică asertivă, ofensivă chiar, bazată pe preîntâmpinarea și prevenirea amenințărilor și riscurilor de securitate: „securitatea fiecărei țări, precum și a comunității internaționale În ansamblu, depinde nu atât de capacitatea de reacție și adaptare, cât mai ales de capacitatea de anticipare și de acțiune
Politica de securitate națională. Concepte, instituții, procese by Luciana Alexandra Ghica, Marian Zulean () [Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
să continue încă cel puțin doi ani cu sesiuni complementare care să fie implementate într-o manieră asemănătoare cu modelul de intervenție inițial. Mai mult, abordările profilactice eficiente sunt cele care îi ajută pe elevi să dea dovadă de abilități asertive în fața presiunilor sociale, care îi învață norme antidrog și le prezintă trăsăturile personale și sociale dezirabile (Johnson, Amatetti, Funkhoser, Johnson, 1988, pp. 578-586;). Aceste abordări accentuează educarea abilităților și nu se focalizează pe prezentarea informațiilor referitoare la consecințele abuzului de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
și Avocatul, către cel dorit și așteptat, conștient că riscă astfel o replică acidă, dacă nu și o sudalmă, pentru plagiat, din partea Poetului. Auzi, măi, Fratele meu, fără obscenități din astea improvizate, calomnioase și ridicole! intervine prompt Dănuț. La urma-urmei, asertiv vorbind, ce mama-dracu', versurile deochiate sunt o treabă finuță, apanajul deictic al meu, al meu și numai al meu! Păi, nu m-am putut reține! chicotește Fratele. Pe viitor, am să te rog s-o faci! Mi-ajunge un tâmpit
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
sunt, cu punctele lor tari și punctele lor slabe); conflictele dintre elevi sunt rare și au un grad de agresivitate scăzut și sunt manevrate Înspre rezultate pozitive de către profesor/Învățător (elevii Învață să extragă din conflicte rezultatele pozitive, să comunice asertiv și nu pasiv, agresiv); elevii Își cunosc calitățile și știu să le/se pună În valoare și știu că fiecare dintre ei este valoros și că fiecare poate face ceva cât mai bine dacă se străduiește și este ajutat (ei
UTILIZAREA POVEŞTILOR TERAPEUTICE ÎN ACTIVITĂȚI EDUCATIVE PENTRU O MAI BUNĂ INCLUZIUNE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
paraverbală și nonverbală); formarea deprinderii de codificare/descifrare a mesajelor utilizând limbajul nonverbal; recunoașterea barierelor din comunicarea interpersonală; conștientizarea regulilor minimale incluse În comunicarea eficientă; optimizarea comunicării părinte-copil prin formarea de abilități de comunicare (mesaje tip EU, ascultarea activă, comportament asertiv). Descrierea activităților proiectului Activitățile constau În cursuri de formare pentru părinți pe tematica comunicării interpersonale eficiente. Fiecare activitate are următoarea structură: energizer pe tematica comunicării; exercițiu de intercunoaștere; recapitulare informații din sesiunea anterioară (Începând cu a doua Întâlnire); prezentare - dezbatere
PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
-
reciprocă, compasiune; • ascultarea atentă a celuilalt; ascultarea empatică reciprocă; • reacția amânată, cumpătată; • dorința și capacitatea de dăruire; • inițiativă pentru dezvoltarea relației, pentru depășirea impasurilor; • a ști că putem spune întotdeauna ce avem de spus (cu diplomație, cu grijă pentru partener, asertiv); • timp dăruit/oferit partenerului. Prin problemele și căutările ei, cartea de față și-a propus să aducă în prim-plan: a. importanța relațiilor interpersonale pentru prosperitatea și împlinirea/fericirea vieții noastre personale; b. prioritara preocupare pentru menținerea sănătății și frumuseții
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
orice preț să provoace (și prin aceasta să se pună în evidență). Mai complexă, teoria lui R. Brinkman și R. Kirschner (1994, apud Stoica-Constantin, 2004) definește comportamentul individual pe două dimensiuni (relevante pentru modul de interacțiune cu ceilalți): a. dimensiunea asertivă 13; b. dimensiunea referitoare la centrarea pe un anumit scop. În situații conflictuale, tendința noastră obișnuită se accentuează, deplasându-se spre polul cel mai apropiat. De exemplu, putem deveni mai asertivi decât de obicei (mai precis, tindem să-i dominăm
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
relevante pentru modul de interacțiune cu ceilalți): a. dimensiunea asertivă 13; b. dimensiunea referitoare la centrarea pe un anumit scop. În situații conflictuale, tendința noastră obișnuită se accentuează, deplasându-se spre polul cel mai apropiat. De exemplu, putem deveni mai asertivi decât de obicei (mai precis, tindem să-i dominăm pe ceilalți, să devenim mai autoritari, mai agresivi, mai impulsivi, mai violenți chiar, fără a mai ține seama de partener) sau mai nonasertivi (adică: mai docili, mai supuși, mai pasivi, mai
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
oameni pusă mereu pe confruntare, care găsește mereu pe cineva vinovat. El este mereu furios, nerăbdător și agresiv, are un temperament coleric, nestăpânit. Centrată pe sarcină, această categorie de oameni își simte amenințată intenția de îndeplinire a acesteia. Este puternic asertivă, explozivă, dominatoare. Ne atacă direct, țintit, dacă ne vede ca pe un obstacol în calea lor. Cu toate acestea, pare a nu fi nimic personal, ei vizând doar îndeplinirea rapidă și eficientă a sarcinii. De aceea, ținînd seama de aceste
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
din anturaj ("perfizii prietenoși"). Față de acești oameni sunt nerecomandabile: • retragerea, a atitudine defensivă; • sentimentul de jenă, de revoltă sau de umilință, care ne face să intrăm în defensivă. În același timp, este recomandabil: • să arătăm o curiozitate amuzantă; • să fim asertivi, să punem întrebări directe, centrate pe detalii; • să încercăm să ne dăm seama dacă aluziile acestora sunt tachinări prietenoase, inofensive sau remarce răutăcioase, menite să ne pună într-o lumină proastă; • să pregătim o relație firescă pe viitor, făcându-i
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
înseamnă a suferi o umilință. Ei mai cred că destinul și datoria lor sunt acelea de a domina, manipula și controla. Fiind centrați pe sarcină, "atoateștiutorii" se simt adeseori amenințați în intenția lor de a se achita de ea. Puternic asertivi, competenți și informați, ei au tendința de a monopoliza și de a controla lucrurile și oamenii. De aceea, sunt nerecomandabile: • tendința de a riposta, contestându-i autoritatea sau competența în domeniu; • tendința de a abandona, de a accepta reproșurile și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Centrată pe relație, această categorie de oameni dorește să atragă atenția asupra sa. Aceste persoane știu cât să afle despre un subiect astfel încât să facă față unei conversații. Puternic centrate pe oameni, ele fac aceasta pentru a dobândi aprecierea. Accentuat asertivi, carismatici, dominatori, "atoateștiutorii închipuiți" sunt indivizii formelor fără fond. Vorbesc cu foarte mare siguranță despre lucruri pe care le știu doar pe jumătate. Ei îi păcălesc și îi cuceresc foarte ușor și repede pe cei mai naivi, mai creduli, fermecați
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]