3,232 matches
-
Australia TOAMNĂ Spuneam să gândesc mijlocul și pământul deschis către copaci; intuiția pe care pășește ziua, cărarea de dincolo de cuprins. Spuneam să ajung apă curgătoare în mersul privitor al țestoaselor. Vedeam așa, câte o provocare în fiecare frunză adunată de pe asfalt. ANTREPRENORIAT Uite: în următoarea perioadă de timp muntele va răsări sub prigoana marilor, Vântul își va schimba direcția, iar iarbă va pleca în bejanie spre Antipozi. Se vor ivi viețuitoarele din înaltul pădurilor, trenurile își vor extinde limitările și vor
PROLEGOMENE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 by http://confluente.ro/mihaela_cristescu_1431847448.html [Corola-blog/BlogPost/344082_a_345411]
-
să-i fie stavili... De aceea și-a ferit din cale chiar și munții. A uitat însă de el și de semeni - hopuri vii, presărate pe potecă, de la capătul începutului până la cel al sfârșitului. Mereu drumul vieții, acum spoleit cu asfalt - ingredientul iluziei... Nu vă împotriviți Drumarului căilor noastre!... Referință Bibliografică: DRUMUL / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 442, Anul II, 17 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
DRUMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 by http://confluente.ro/Drumul_gheorghe_parlea_1332007556.html [Corola-blog/BlogPost/348352_a_349681]
-
ghicesc ce poartă în minte și dintr-o dată becul de la avarie m-a iluminat. Bunicul! Îi stă gândul la bunicul! Datorită celor auzite mintea proiecta deja scenarii din cele mai felurite. Apele umflate ale Coiscăi ieșind din matcă și răscolind asfaltul, inundând curtea și odăile casei bătrânești. Vedeam cum mobila e luată de apă, pereții se crăpau, soba plesnea iar...bunicul adormit stătea în locul unde apa năvălea săpându-i mormântul. Iar noi a doua zi găseam casa în ruine. Am înghițit
PARABOLĂ TÂRZIE de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Parabola_tarzie_alexandru_craciun_1383508810.html [Corola-blog/BlogPost/372067_a_373396]
-
mică distanță, întâlnești sediul administrației locale, iar apoi biserica ortodoxă, cu două turnuri. Puțin mai departe - pe partea dreaptă - ascunsă privirilor de gospodăriile care mărginesc șoseaua, se înalță silueta înegrită de vreme a unei mici bisericuțe de lemn. Panglica de asfalt își continua drumul către est, șerpuind printre casele arătoase care o însoțesc până la podul de fier de la limita localității. Înainte vreme, podul era principala cale de acces rutier spre Gherla-Dej. Azi este aproape părasit. Puținii trecători care îl mai folosesc
CĂLĂTOR ÎN TIMP de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1445227211.html [Corola-blog/BlogPost/368334_a_369663]
-
-șefă la o firmă privată de construcții din Bușteni), pe trecerea de pietoni din fața firmei am fost lovită de o mașină. Am fost aruncată la circa patru-cinci metri lateral dreapta de pe capota automobilului și m-am izbit cu capul de asfalt. Bănuiam ce va urma. De aceea am fost extrem de atent la relatarea ei. - Am plecat din trup, continuă Maria, am ajuns în fața Ființei de Lumină dincolo de tunelul de care mi-ai povestit, iar acesta m-a întrebat succint, destul de rece
VIAŢA ESTE O REALITATE. MOARTEA, UN SIMPLU MIT ! (PARTEA A OPTA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1456525023.html [Corola-blog/BlogPost/367684_a_369013]
-
Malciu Publicat în: Ediția nr. 376 din 11 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Alte câteva secunde lungi de tăcere. Omul era nehotărât. Pe față i se citeau îndoiala, neîncrederea și teama. Își făcea calcule și strângea ritmic maxilarele, privind încruntat asfaltul ce începea deja să se încingă, deși nu trecuse decât cu puțin peste orele 9,30. După ce a dat din brațe agitat și a mai scuipat pe jos de câteva ori, părea că a luat o decizie. A privit chiorâș
CAP. I / 2 de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Urme_de_dragoste_cap_i_2_marian_malciu_1326303197.html [Corola-blog/BlogPost/361917_a_363246]
-
ta la apus între noi marea își sapă nesărat abis este un regal de simțuri în urbe inima orașului se frânge în curbe picioarele mele au surzit amuțesc de m-ai creat din lut pygmalion te iubesc mă întind pe asfaltul astenic cu mâinile ude absorb cetaceic rutina pliată cartezian în buzunarul tău stâng/doct de mine/ este roșu la semafor ... toate trec...e-o foame de tine nu pot iubi vertical pe pași numărați apologii afazii cu trei stații înainte
REGAL URBAN de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/angi_cristea_1415991019.html [Corola-blog/BlogPost/376605_a_377934]
-
Publicat în: Ediția nr. 1617 din 05 iunie 2015 Toate Articolele Autorului CÂMPIA... Căldura a-nghițit orice urmă de zgomot Și greierele stă la umbră de troscot... Lăcuste verzi mai saltă prin mohoru-nalt Și... nu mi-e dor de al metropolei asfalt... În zbor de-albine... blând aerul vibrează... Cu galben spicul tabloul colorează... A adormit în soare câmpia-ntinsă Și, c-aș dori un loc urban, nu sunt convinsă... Străjuiesc pe drumul lung... mii de-albăstrele... Din depărtări...aud ca-n
CÂMPIA... de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 by http://confluente.ro/gheorghita_durlan_1433454201.html [Corola-blog/BlogPost/374602_a_375931]
-
s-a zbătut să scape, în van a cerut ajutor, nimeni nu l-a ajutat, a fost înghesuit în mașină, educatorul s-a urcat lângă el, iar Gorila care era la volan, a plecat în viteză cu roțile scrâșnind pe asfalt. Mihai era bucuros că îl recuperase pe Gilă, acum urma să trimită pe Crina cu copilul la unchiul Florea. Lucrase cu spor, câștigase un proces de divorț în recurs, onorariul fusese pe măsura averii foștilor soți, iar alt dosar în
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XI de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1489044534.html [Corola-blog/BlogPost/385347_a_386676]
-
să mănânc o plăcintă cu cartofi, brânză sau varză cumparată din piață :). Locurile faine ce puteau fi vizitate în oraș, fără a merge sute de mile în alte direcții, cum e în America. Aici în oraș sunt doar betoane și asfalt, români putrezi de bogați sau putrezi de ilegali, casele lor de babe, mexicani, milioane de mașini și soare cât încape. Dacă vrei să vezi ceva relevant trebuie să nu fii “bugetar” - adică să ai cât îți trebuie să nu duci
EDUCAŢIA ESTE CEL MAI IMPORTANT LUCRU ÎN AMERICA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 265 din 22 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Educatia_este_cel_mai_important_lucru_in_america_.html [Corola-blog/BlogPost/348112_a_349441]
-
nevoie de o abordare graduală. Gratificarea termenului scurt, cu care ne-a obișnuit consumerismul sălbatic, nu este o soluție. Când m-am decis să alerg primul semimaraton montan aveam deja la activ câteva maratoane cu bicicleta și un semimaraton pe asfalt, chiar dacă împinse pe mulți ani, fără o consistență clară. În plus, am pus în practică o strategie de pregătire bazată pe elemente de cross-training pentru o pregătire adecvată a corpului, lucru pe care l-am învățat în timp, de multe
„E în primul rând o luptă mentală cu rutina pe care creierul tău de corporatist a învățat-o în fiecare zi”. Cum am alergat un semimaraton montan by https://republica.ro/ze-in-primul-rand-o-lupta-mentala-cu-rutina-pe-care-creierul-tau-de-corporatist-a-invatat-o-in-fiecare [Corola-blog/BlogPost/338543_a_339872]
-
vadă albul întoarcerii din pântecul nopții, o culoare a inițierii, de fapt o non-culoare în simbolul unei lumi: „Apoi șovăi alb pe alb/privind cum ninge/ m-ar durea urmele/ pe care le-aș lăsa în zăpadă/ m-ar frige asfaltul înghețat/ te-aș căuta/ dar timpul tot scade/ a rămas fără haine cel puțin azi/ în oglinda mea”( Răspuns). Timpul, acea măsură a tuturor lucrurilor apare obsedant, uneori sub semn de întrebare, ca în poemul Trezirea, fără „rădăcinile misterelor/ și
ELISABETA IOSIF ÎNTRE ALB ŞI NEGRU -CRONICĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1394990201.html [Corola-blog/BlogPost/353560_a_354889]
-
oile rătăcite pe calea cea dreaptă”, pentru el aceasta înfăptuindu-se zidind mănăstiri -„Cu ajutorul lui Dumnezeu și cu sprijinul vostru voi mai face o manastire..., iar voi ca politicieni ce sunteți faceți ce-ați învățat: vopsiți drumurile și șoselele cu asfalt la preț de autostradă, zugrăviți pereții blocurilor cu laude deșarte...”( p.137) Oare ce tensiune ar putea da unei povestiri și cât de iute ar ascuți conflictele și contura personajele prezența, la vedere, a sabiei destinului! Pe de altă parte
Mihai Fotache: Hermeneutica posibilului imposibil. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/mihai-fotache-hermeneutica-posibilului-imposibil-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339354_a_340683]
-
atmosfera dezolantă a orașului dar nu observă nimic din zbuciumul crengilor golașe ale teilor care se caută ca niște frați, împreunându-și mâinile rebegite, ci doar scanează viermuiala dezordonată a oamenilor sau mișcarea silențioasă ori scrâșnită a pneurilor mașinilor pe asfaltul umed. Din când în când tresare la zgomotul înfundat al hurducăturilor tramvaielor pe șinele negre, lucioase de umezeala toamnei. Văzduhul miroase amar a frunze și iarbă aflate în descompunere,a burniță și vreme rea. Tânărul nostru are tenul șaten, fața
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
în urma lor, iar un vibrocompactor îl compactează în straturi subțiri. Lucrările se desfășoară pe drumul principal al localității, apoi acțiunea este extinsă pe ulițele secundare, astfel încât niciuna să nu rămână nemodernizată. După câteva săptămâni o mașinărie ciudată începe să toarne asfaltul. Pătru Valdescu se angajă la firma de drumuri și poduri și e fericit când se întoarce seara acasă de la lucru și-și îmbrățișează soția cu patimă. Într-o vineri seara când sosi de la serviciu îi zise Elenei: - Draga mea, sunt
IX. UN MUSAFIR CIUDAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1415171822.html [Corola-blog/BlogPost/384104_a_385433]
-
Baaadul literar”. Iată cum este alcătuit primul paragraf care ne poate duce ușor în eroare: “Vântul zănatec fugărea norii de leșie, storcându-i ca pe niște bureți uriași , pântecoși, de apa mărilor și oceanelor. Picurii reci cădeau vijelios, sfârâind pe asfaltul încins, iar ploaia își cernea zbaterea ei volburată, primenind orașul”. Ca un cititor care nu se lasă păcălit de apa de ploaie, purced la lectură, și lesne pătrund în text pentru că de aici încolo ritmul povestirii devine alert, curat, dialogul
“PASE ÎN DOI” de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1453103887.html [Corola-blog/BlogPost/340092_a_341421]
-
de vreun fel. La brațul stâng, pe care a căzut, este posibil să existe ceva, mai sigur, o luxație. A căzut pe cot. Doamne ferește să nu fie gravă contuzia de la frunte. A sângerat puțin. Cred că s-a lovit de asfalt când a căzut. Sper totuși că șocul nu a fost puternic. Intern este posibil să fie ceva, dar asta se va vedea la spital, după ce va fi examinat la tomograf... Aș vrea să-l transport de îndată. - Vă mulțumesc mult
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1426757789.html [Corola-blog/BlogPost/370244_a_371573]
-
rece, îl întrebă, făcând semn cu capul către ea. - George, cine este ființa asta? - Mamă, ființa asta, cum o numești tu, este doamna Petrescu, soția mea. Doamna Eleonora Petrescu făcu ochii mari, bulbucați, se albi toată și căzu direct pe asfaltul care fusese stropit cu câteva minute mai înainte. - Lasă mamă teatrul, te rog, ne cunoaștem bine, cum nu-ți convine ceva cum leșini. Vreau să te rog să nu mă mai șantajezi. Voi fi alături de tine și de familia mea
HAYFA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Hayfa_florentina_craciun_1335769886.html [Corola-blog/BlogPost/359233_a_360562]
-
Poeme > Pitoresc > STÂLPUL Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 525 din 08 iunie 2012 Toate Articolele Autorului autor foto: Victoria Anghelache cuvintele nu se aud. nu mai suport să stai între umbra mea și stâlp. am rămas. pe asfalt ni se văd umbrele. vorbim undeva, între bordură și vis. poate pleci, poate vii... nu mai știu nimic. pe stradă nu sunt mașini. nu se aude zgomotul roților. stâlpul ne prinde cuvintele și le va păstra până la noapte. tu și
STÂLPUL de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 525 din 08 iunie 2012 by http://confluente.ro/Stalpul_anne_marie_bejliu_1339158217.html [Corola-blog/BlogPost/356222_a_357551]
-
curte. Și familia Gârbacea, numai, una luxoasă, înăuntru. Sunt blocuri peste blocuri, hoteluri peste hoteluri, înalte și noi. Brașovul a crescut ca o caracatiță. La Poiană, urca un autobuz decapotabil, cu un nivel. Pe un drum de pietriș. Apoi, de asfalt. Marca Skoda. Acum, urcă mașini și autobuze de incomparabilă firmă. Nu am plătit nimic. Nici nu aveam de unde. A achitat tot, ministrul meu de finanțe. A dat și o sticlă din cel mai bun vin. Și cozonac. A mai adus
Scrisoare din Brașov. Impresii de călătorie, de Liviu Florian Jianu by http://revistaderecenzii.ro/scrisoare-din-brasov-impresii-de-calatorie-de-liviu-florian-jianu/ [Corola-blog/BlogPost/339263_a_340592]
-
fi un bai, recuperarea ar fi garantată de „însoțitori” și „purtătări de mesaj” ce se îmblăciază și flexibilizează după calitatea doritorului, cu garantarea reușitei de sută la sută și poate chiar cu decernarea unor înscrisuri la vedere, pe ziduri, bănci, asfalt și alte locuri publice. Viitorilor absolvenți negarantându-li-se (încă) un loc de muncă sigur, iar repartițiile de conjunctură făcându-se pe daibogeală... În ce-ai putea încadra, o apreciere formulată (chiar dacă ruptă din context) de genul „erecția monumentală a
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_iii_.html [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
vis, Adie iz de paradis, Păcate vechi, de jar nestins, De plumb și fier. Ce e cu tine? Ce păcat... Ascuns în umbră, ferecat, Sufletul tău de poame dulci, Alungă clipe dragi și lungi... În toamnă cor de nibelungi Peste asfalt. Se-asează bruma peste vii Iar Eminescu nu-i... Să știi Vechi catedrale au apus, Covor de frunze nepătruns, Mit alegoric și confuz... Ani mii și mii. Știi, iar e seară... Și din nou Peste-al trecutului ecou Coboară umbre largi
TOAMNĂ-N OCTOMBRIE de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/mugurel_puscas_1443899048.html [Corola-blog/BlogPost/344395_a_345724]
-
planetara, bucșa, pragul sunt mâna, piciorul, capul. Ele tind să se rupă (poc!) când dai într-o groapă. De aceea, în fiecare primăvară, când îmi scot Vespa de la iernat, plec într-o obligatorie expediție de (re)cartografiere a gropilor din asfalt. Merg încet pe rutele pe care le frecventez cel mai mult și scriu în blocnotesul minții coordonatele și adâncimea fiecărei fose noi din carnea asfaltului. Am o listă lungă de capace de canal care mereu par a surclasa orice inginer
Am mers cu mașina care se conduce singură și am nimerit în gropile din mintea mea by https://republica.ro/am-mers-cu-masina-care-se-conduce-singura-si-am-nimerit-in-gropile-din-mintea-mea [Corola-blog/BlogPost/338466_a_339795]
-
scot Vespa de la iernat, plec într-o obligatorie expediție de (re)cartografiere a gropilor din asfalt. Merg încet pe rutele pe care le frecventez cel mai mult și scriu în blocnotesul minții coordonatele și adâncimea fiecărei fose noi din carnea asfaltului. Am o listă lungă de capace de canal care mereu par a surclasa orice inginer de la noi prin complexitatea construcției la nivel. E un exercițiu care nu îmi garantează, dar îmi dă mai multe șanse să prind toamna. Exercițiul vine
Am mers cu mașina care se conduce singură și am nimerit în gropile din mintea mea by https://republica.ro/am-mers-cu-masina-care-se-conduce-singura-si-am-nimerit-in-gropile-din-mintea-mea [Corola-blog/BlogPost/338466_a_339795]
-
mori, Doamne, nici eu nu mor, ne refugiem în Labrador. Stoluri de ciori se mai rotesc, pare cam vesel, dar e grotesc. Copacul se zbate, e un incendiu, gâfâie frica, șoptești mereu thank you. De-acu unde mergem? Cât ține asfaltul? Nu mai sunt nimeni, dar sunt totuși altul. Pădure de aer, explozie totală, doar Turnavitu-i cu socoteală. BORIS MARIAN .
TIGRUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Tigrul_boris_mehr_1364878964.html [Corola-blog/BlogPost/350292_a_351621]