310 matches
-
hranei precum și pentru procurarea uniformei grănicerești numită și „mundir”. Mărimea sesiei a variat de-a lungul timpului de la doar „10 gălete de semănătură” în 1777, respectiv la cca. până la în 1851, anul desființării graniței. Autoritățile s-au implicat în răspândirea asolamentului trienal în agricultura locală începând din anul 1777, drept pentru care s-a extins cultura porumbului, a cartofului și pomăritul. Muncile agricole și cele gospodărești se desfășurau după calendare impuse de autorități „la comandă”, respectiv: „slobosul” la cules, al adusului
Istoria comunei Racovița () [Corola-website/Science/309473_a_310802]
-
Marghita erau cele mai frecventate, iar ei duceau aici îndeosebi vite, porci, fructe și vin în schimbul cerealelor. Analizând diverse aspecte ale formelor tradiționale de agricultură din Sălaj la nivelul anului 1820, Șișeștean (1999) constată următoarele: în Marin se practica un asolament bienal, fâneața era cosită o singură dată pe an, iar producția de grâu obținută era de 3,5 ori mai mare decât cea însămânțată. Tabelele de impunere a satului Marin din perioada 1818-1848 arată numărul foarte variabil al familiilor iobage
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
cultivat, crescând și procentul de potasiu din sol. Cultivau terenurile până la epuizarea solului, și atunci, așezarea era abandonată. Ca metode de îngrășare, depuneau resturile vegetale sau bălegarul. Au impus probabil rotația culturilor, cultivând un teren și lăsând altul în pârloagă( asolamentul bienal), ce are drept consecință sedentarizarea. Nu au fost atestate însă irigațiile. La recoltare, smulgeau su adunau snopii, fie cu ajutorul secerilor primitive. Procesul de domesticire a fost lent și complex (aprox. 6500 i.en.-Carcea Gura Baciului). Animalele supuse procesului
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
sistemelor de agricultură durabilă, inclusiv ecologice; perfecționarea tehnologiilor de cultivare a culturilor de câmp sub aspectul reducerii cheltuielilor din surse energetice nerenovabile și derivatelor lor (îngrășăminte minerale, în deosebi de azot, pesticide etc.) . Se realizează experiențe de lungă durată pe asolamente, culturi permanente, diferite sisteme de lucrare, fertilizare și irigare a solului în asolament. Cercetările efectuate de savanții institului au demonstrat experiențe polifactoriale posibilitatea reală de tranziție la un sistem nou de agricultură ecologică în Republica Moldova . Institutul colaborează în crearea soiurilor
ICCC „Selecția” () [Corola-website/Science/323234_a_324563]
-
câmp sub aspectul reducerii cheltuielilor din surse energetice nerenovabile și derivatelor lor (îngrășăminte minerale, în deosebi de azot, pesticide etc.) . Se realizează experiențe de lungă durată pe asolamente, culturi permanente, diferite sisteme de lucrare, fertilizare și irigare a solului în asolament. Cercetările efectuate de savanții institului au demonstrat experiențe polifactoriale posibilitatea reală de tranziție la un sistem nou de agricultură ecologică în Republica Moldova . Institutul colaborează în crearea soiurilor (hibrizilor) și în perfecționarea tehnologiilor de cultivare cu o serie de instituții științifice
ICCC „Selecția” () [Corola-website/Science/323234_a_324563]
-
de gât. Caii sunt potcoviți și apare scărița de să, având efecte avantajoase pe plan militar. Suprafețele de teren erau lucrate mai rapid și mai ușor. Muncile agricole se pot face acum mai ușor, astfel, producțiile au crescut. Apare sistemul asolamentului trienal, prin care terenul întreii comunități rurale era împărțit în trei, dintre care o parte era semănată cu cereale de toamnă-grâu, secară, o parte cu cereale de primăvară, folosite pentru hrănirea animalelor-orz, ovăz, mei, iar a treia parte era lăsată
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
sau lemn, a cărui întrebuințare a determinat apariția aratului în fâșii prelungi și alungirea câmpurilor de cultură. Apare potcoava și noi metode de înhămare a animalelor de povară și se răspândesc treptat noi procedee de cultură, ca arăturile multiple și asolamentul bienal sau trienal, ceea ce a dus la creșterea randamentelor cerealiere. Se va extinde de asemenea folosirea gunoiului de grajd pentru fertilizarea ogoarelor, dar mai ales a grădinilor. Acestea vor atrage după sine împărțirea bunurilor dintr-o obște, ducând la bunuri
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
natural, randamentul scăzând treptat, ceea ce genera crize agricole și foamete. În alte zone, pentru a se evita epuizarea potențialului natural al solului, suprafață de pământ se cultivă în mod regulat, fiind abandonată după o anumită perioada, alte terenuri fiind cultivate. Asolamentul bienal, utilizat din antichitate, presupunea un ciclu prin care terenul era împărțit în două părți, una fiind cultivată, cealaltă era lăsată în pârloagă, iar după un an, prima era lăsată în pârloagă, și a două cultivată. Asolamentul trienal, apărut în
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
terenuri fiind cultivate. Asolamentul bienal, utilizat din antichitate, presupunea un ciclu prin care terenul era împărțit în două părți, una fiind cultivată, cealaltă era lăsată în pârloagă, iar după un an, prima era lăsată în pârloagă, și a două cultivată. Asolamentul trienal, apărut în Evul Mediu, presupunea ca terenul să fie împărțit în trei părți, pe una fiind cultivată cerealele de primăvară, pe a două cereale de toamna, iar cea de-a treia era lăsată în pârloagă. Un ciclu complet dura
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
în Evul Mediu, presupunea ca terenul să fie împărțit în trei părți, pe una fiind cultivată cerealele de primăvară, pe a două cereale de toamna, iar cea de-a treia era lăsată în pârloagă. Un ciclu complet dura trei ani. Asolamentul trienal era mai avantajos prin facilitarea refacerii potențialului natural al solului, cât și prin diminuarea riscurilor de criză agricolă prin cultivarea simultană a cerealelor de primăvară cu cerealele de toamna. Producțiile erau mai mari, animalele domestice fiind hrănite cu cerealele
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
de primăvară cu cerealele de toamna. Producțiile erau mai mari, animalele domestice fiind hrănite cu cerealele de primăvară, iar oamenii hrănindu-se cu cerealele de toamna. În Țările de Jos, Italia și Anglia au fost utilizate și forme complexe de asolament, cu cicluri de 4-6 ani. Modul de utilizare a solului era diferit de la o regiune la altă, și de la an la altul în funcție de vreme și de prezența ori absența dăunătorilor. Cultivarea plantelor era de asemenea împletită cu creșterea animalelor, boii
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
Unite. Pentru a face față cererii sporite de produse ale economiei agrare, creșterea producției a fost realizată, în condițiile fondului agricol limitat, mai ales prin ameliorări funciare, progres tehnic, modificări în raportul dintre suprafețele cultivate și pășuni, îmbunătățire a sistemului asolamentelor, restructurare și reorganizare a fondului agricol. Formarea relațiilor capitaliste în agricultură a fost precedată de criză și declinul vechii societăți, adică de slăbirea proprietății funciare feudale și de destrămarea structurilor sociale feudale, care constituiau formă de proprietate și relațiile sociale
Economie și societate medievală () [Corola-website/Science/302703_a_304032]
-
a devenit suprapopulată. Colonizarea rurală a luat sfârșit, dar nivelul populației a rămas ridicat. Spre sfârșitul secolului al XIII-lea, a început "mică epoca glaciară" aducând ierni aspre și recolte reduse. În Europa nordică, inovațiile tehnologice că plugul greu și asolamentul trienal nu au mai fost la fel de eficace. Lipsa de alimente și umflarea prețurilor s-au manifestat. Grâul, ovăzul, fânul și animalele domestice erau tot mai rare. Malnutriția crește, iar sistemul imunitar scăzut face că organismul uman să fie mai sensibil
Criza secolului al XIV-lea () [Corola-website/Science/332131_a_333460]
-
și porumbul ocupă cea mai mare parte a suprafețelor arabile, alături de legume, sfeclă de zahăr, in pentru fuior și cartofi. În zonele Ciucului, Gheorgheni și Toplița, culturile de păioase (grâul de toamnă, orzoaica, ovăzul) și cartoful ocupă locul principal în asolament, urmate de in pentru fuior și sfeclă de zahăr. Cartoful de consum și de semințe de categorii biologice superiore se cultivă pe suprafețe mari în localitățile Tușnad, Sânmartin, Sânsimion și Miercurea Ciuc. Apa minerală este un factor important al economiei din
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
aici, dar poate și o deformare a vechiului nume). În prima jumătate a secolului al XVIII-lea ocupația de bază a locuitorilor Comitatului Crasna era agricultura, la care se adăugau meșteșugurile și comerțul ca ramuri anexe. În agricultură se practica asolamentul bianual, hotarul satelor fiind împărțit în două tarlale. Arătura se executa cu 6 boi sau cu 8 boi. Productivitatea medie a comitatului era de 3 ori sămânța, chiar de 4 ori pe terenurile cele mai bune din Crasna. În perioada
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
boi și o vacă - cinci fălci patruzeci de prăjini (cca. 8,3 ha), 2 boi și o vacă - patru fălci (cca. 6 ha), o vacă - două falci și patruzeci prăjini (cca. 3,8 ha). În cultivarea pământului, se folosea sistemul asolamentului bienal, un an cultivat, al doilea lăsat pârloagă. Pe lângă agricultură, locuitorii se mai ocupau cu; rotăria, tâmplăria, dogăria, facerea mangalului (necesar la fierărie), albinăritul. În anul 1899, satul avea, 55 case cu 192 de locuitori, din care 16 erau educați
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
spatele istoriei; nu există și nici nu poate exista vreo cale de mijloc”. și aici, și În alte scrieri, Lenin denunța orice practici agricole și sociale legate de sistemul tradițional comunal de alocare a terenurilor (bazat pe cultura În trei asolamente) ce domina Încă În mare parte a țării. În acest caz, ideea de proprietate comună Împiedica dezvoltarea deplină a capitalismului, care era, la rândul său, o condiție a desfășurării revoluției. „Tehnica agricolă modernă”, concluziona el, „cere să fie transformate toate
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
de Thrips tabaci Ling., îl au și unii tripși prădători: Aeolothrips fasciatus L., Aeolothrips intermedius Bag., precum și heteropterele Nobis alternatus Pasch., Nabis pheroides Rem. Măsuri de prevenire și combatere Se aplică un complex de măsuri ce constau în următoarele: o asolament de 3 ani cu cereale, ce sunt bune premergătoare pentru legume; o strângerea și distrugerea resturilor vegetale; o arătura de toamnă pentru introducerea sub brazdă a formelor de hibernare; o prașile efectuate în perioada de vegetație pentru distrugerea buruienilor, ce
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ofilesc și se usucă. Pragul economic de dăunare este de sub 8 % plante atacate. Până la 15 % plante atacate se consideră infestare medie, iar peste 15 % infestare puternică. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică un complex de măsuri și anume: o asolament legumicol de 5 ani; o strângerea după recoltare a resturilor vegetale și distrugerea lor prin ardere sau îngropare; o însămânțarea și plantarea arpagicului să se facă cât mai de timpuriu, în terenuri bine pregătite, asigurându-se în acest fel o
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ciuperca Botrytis allii Munn., determinând putrezirea lor. Pagubele produse de nematodul bulbilor în câmp pot ajunge la 30 - 70 %. Pragul economic de dăunare este de 4 - 5 nematozi/m2. Măsuri de prevenire și combatere Măsurile preventive constau în următoarele: o asolament și rotația culturilor de 4 - 5 ani; o utilizarea la plantat a unui material sănătos neinfestat (bulbi, bulbili); o evitarea terenurilor umede, grele și reci, care favorizează atacului; o folosirea de soiuri de usturoi rezistente sau tolerante, cum ar fi
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
la plante. În anii de invazii, procentul boabelor gărgărițate poate ajunge până la 60 %. Atacul variază în funcție de soiul cultivat; cele mai atacate sunt soiurile semitardive și tardive. Măsurile de prevenire și combatere se bazează mai mult pe măsuri preventive și anume: - asolament și rotația culturilor; - efectuarea arăturilor de vară și toamnă; - folosirea unei semințe sănătoase, neinfestate; - însămânțarea cât mai timpurie a mazării și cultivarea unor soiuri precoce, cu o scurtă perioadă de înflorire; - recoltarea mazării să se facă la momentul optim, pentru
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
cultură apar numeroase goluri. Cele mai mari pierderi se înregistrează la generația I, la culturile de fasole și castraveți, care pot fi compromise. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică un complex de măsuri agrofitotehnice, fizice, biologice, chimice și anume: - asolament de 3 - 4 ani pentru prevenirea apariției în masă a dăunătorilor polifagi; - amplasarea culturilor noi la distanță de culturile leguminoase, ce sunt gazde pentru dăunătorii oligofagi; - folosirea de sămânță sănătoasă, neinfestată, provenită din culturi în care nu s-a constatat
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
7 mm în diametru, dispuse uniaxial. În interiorul unei gale se dezvoltă o singură femelă. Plantele atacate au aparatul foliar slab-dezvoltat, cu nuanță roșietică și cu tendință de ofilire. Poate produce pagube până la 40 %. Măsuri de prevenire și combatere - Respectarea unui asolament de 4 - 5 ani pentru terenurile infestate. - Plantarea unui material biologic sănătos, liber de nematozi. - Fertilizarea echilibrată a solului, pentru o dezvoltare mai viguroasă a plantelor și cultivarea de soiuri tolerante la atacul nematodului. - Controlul fitosanitar al culturilor, eliminarea plantelor
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Cercetări privind rotația culturilor agropiscicole și valorificarea conexă a bazinelor acvatice. Referat annual la contract de cercetare științifică nr.14/1990. 75. IORGA, V., PECHEANU, C., MARIN, GH. și colaboratorii (1994). Cercetări privind elaborarea și promovarea tehnologiilor de aplicare a asolamentului agropiscicol. Referat annual la contract de cercetare științifică nr.515/1994. 213 76. KATASAONOV, V., CERFAS, N., Prezentul și viitorul pisciculturii în heleșteie, în Ungaria. Moscova 1976. 77. KATASONOV, V. Ya. (1973). A study of pigmentation in hybrids between the
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
cu cerințele față de sol a fiecărei specii în parte, privind structura, textura, gradul de fertilitate. Cultivarea unor specii în terenuri inadecvate, va determina dezvoltarea necorespunzătoare a acestora, ceea ce va permite instalarea patogenilor și o acțiune parazitară mult accelerată. Rotația culturilor (asolamentul). Având în vedere specificitatea agenților fitopatogeni, dacă nu se respectă o rotație rațională a culturilor în cadrul unui asolament, aceștia în cazul când nu vor fi combătuți prin tratamente chimice, se acumulează în sol și produc an de an pagube din ce în ce mai
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]