KorAP: Find »[drukola/base=aspectual & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...4 5 6 ...12 >

290 matches

Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804

vedea "a zări", a zări44, a atinge etc. Polisemantismul verbelor de percepție, schema argumentală și structurile sintactice variate la care participă arată că delimitările făcute trebuie nuanțate în funcție de mai mulți factori. Nu se poate vorbi, de fapt, de un caracter aspectual inerent al verbelor de percepție: aspectul nu este o proprietate lexicală, ci este o proprietate compozițională, interpretată la nivelul GV din care fac parte verbele de percepție 45: (25) Deodată am văzut o lumină puternică. (eveniment instantaneu) (26) Văd că

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
grupului verbal 46. Vom observa cum se comportă verbele de percepție fizică, utilizate cu sensul primar "a percepe", referitor la aceste trăsături semantice. 3.4.2.1. Verbele de percepție nonintențională și verbele de percepție intențională • Trăsătura durativ redă distincția aspectuală durativ-punctual (momentan). Conform acestei trăsături, verbele se disting după capacitatea de a reda evenimente continue, difuze, desfășurate într-un anumit interval de timp, și evenimente compacte, care nu au o desfășurare internă. Verbele de activitate sunt intrinsec durative, în timp ce evenimentele

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
verbele de percepție intențională, fiindcă doar acestea pot desemna procese segmentabile în mai multe etape. Așa cum se atrage atenția și în GALR I (2008: 461), unele verbe preferă exprimarea ultimei faze de desfășurare a procesului prin asocierea cu un verb aspectual (am terminat de ascultat emisiunea), altele exprimă același raport semantic nu cu un verb aspectual atașat, ci prin negarea verbului de percepție (nu mai vede vs *a terminat de văzut). (45) Am început să mă uit la film la ora

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Așa cum se atrage atenția și în GALR I (2008: 461), unele verbe preferă exprimarea ultimei faze de desfășurare a procesului prin asocierea cu un verb aspectual (am terminat de ascultat emisiunea), altele exprimă același raport semantic nu cu un verb aspectual atașat, ci prin negarea verbului de percepție (nu mai vede vs *a terminat de văzut). (45) Am început să mă uit la film la ora cinci./ Am continuat să mă uit la film după ce au venit ei./ Am terminat de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
filmul/?de uitat la film la ora zece. (46) Am început să ascult concertul la ora trei./ Am continuat să ascult concertul două ore./ Am terminat de ascultat concertul la ora cinci. Există verbe pentru care combinarea cu un verb aspectual poate avea are drept consecință glisarea din zona fizică, perceptuală, în zona mentală, ca în exemplul (47), în funcție și de adjuncții atașați: (47) Am început să-l privesc cu mai mult interes. ("Am început să mă gândesc la el

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
mă gândesc la el cu mai mult interes")./ Și după atâta vreme, continui să-l privesc cu înțelegere și simpatie./ Nu-l mai privesc ca pe cel mai bun om dintre toți pe care i-am cunoscut. Combinate cu verbe aspectuale, verbele de percepție nonintențională în utilizarea lor primară ("a fi văzător, a avea activ simțul auzului") exprimă proprietăți dobândite sau pierdute în anumite contexte. Să se observe în acest sens exemplele de la (48)-(50): (48) Am început să văd abia

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
trei ani, după operație. (49) ? Pictorul vede până la treizeci de ani, când își pierde vederea. (50) De cinci ani nu mai vede ("de cinci ani este nevăzător; și-a pierdut vederea"). Verbele de percepție nonintențională pot apărea însoțite de verbe aspectuale și la forma negativă. Întreaga construcție marchează o schimbare calitativă a proprietății perceptuale caracteristice referenților cu trăsătura [+Animat], nu anularea sau pierderea acesteia: (51) Am început să nu mai văd. = Nu mai văd bine. * Trăsătura [±Schimbare] se raportează la posibilitatea

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
în bibliografia de referință pentru a observa criteriile care au condus la delimitarea mai multor clase de verbe de percepție. Am observat că, de multe ori, criteriile interferează - verbele de percepție sunt "grupate" în mai multe clase în funcție de caracterul lor aspectual, de trăsătura dinamismului sau de cea a intenționalității. Ultima clasă, cel mai slab reprezentată, a verbelor de percepție evidențială, este delimitată uneori pe baza unui criteriu sintactic - unitățile din această clasă sunt analizate frecvent ca verbe copulative. În analiza de

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
clasă identificată - cea a verbelor de percepție evidențială -, reprezentată doar prin lexemele a arătaintranz., a sunaintranz., a mirosiintranz., a fost delimitată și denumită în funcție de rolul tematic al subiectului (Temă/Obiect al percepției) și de informația semantică încorporată. Pornind de la tipologia aspectuală stabilită de Vendler (1967) și folosind anumite distincții aspectuale importante în analiza gradului de complexitate a predicației, am urmărit trăsăturile semantice interne pe care le au verbele de percepție. Am arătat că unitățile verbale încadrate în cele trei clase delimitate

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
doar prin lexemele a arătaintranz., a sunaintranz., a mirosiintranz., a fost delimitată și denumită în funcție de rolul tematic al subiectului (Temă/Obiect al percepției) și de informația semantică încorporată. Pornind de la tipologia aspectuală stabilită de Vendler (1967) și folosind anumite distincții aspectuale importante în analiza gradului de complexitate a predicației, am urmărit trăsăturile semantice interne pe care le au verbele de percepție. Am arătat că unitățile verbale încadrate în cele trei clase delimitate au un comportament diferit din punctul de vedere al

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
4.2.5. A auzi, cu obiect direct realizat propozițional prin GCompl Verbul a auzi poate primi, asemenea verbului a vedea, complemente propoziționale construite cu complementizatorii că, să, dacă. Fiecare tip de construcție se poate actualiza în prezența unor constrângeri aspectuale sau de polaritate [+Negativ]/[+Afirmativ] care acționează asupra verbului de percepție din matrice. 4.2.5.1. Tiparul [a auzi +Gcomplcă] Verbul a auzi poate primi drept complinire o subordonată introdusă prin complementizatorul că. Percepțiile exprimate în astfel de structuri

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
evenimentului perceput? Cornilescu (2003) prezintă, pentru limba engleză, două opțiuni 121 privind interpretarea construcțiilor care conțin un verb de percepție, urmat de secvența [Acc + V-ing], corespunzătoare structurilor cu gerunziu din română. Grupul verbal subordonat verbului de percepție, purtând sufixul aspectual -ing, se reprezintă în arbore, în ambele interpretări, ca proiecție a nodului Aspect (AspP). (132) Wayne saw Mona stealing oranges. 'Wayne a văzut-o pe Mona furând portocale' (apud Cornilescu 2003: 383) (a) Întreaga structură care urmează după verbul see

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
2008: 184) se menține analiza GV non-finit gerunzial ca predicat secundar/propoziție redusă. Gheorghe (2011) precizează că propoziția gerunzială din română este echivalentă semantic unei pseudo-relative "prezentative" introduse prin conectorul cum, al cărui sens modal este estompat în favoarea unei semnificații aspectuale (vezi infra, 4.4.7.3)123: (133) Îl văd pe Ion venind = Îl văd pe Ion cum vine. 4.4.6.2. Ambiguitatea gerunziului în contextul unui verb de percepție Configurațiile cu verb de percepție în matrice și cu

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
pe care îl desfășoară. Gheorghe (2011, ms) precizează că propoziția introdusă prin relativul cum are comportamentul unei pseudo-relative126 prin natura propozițională a constituentului încastrat sub verbul de percepție 127. Autoarea remarcă valoarea modală estompată a conectorului cum în favoarea unei semnificații aspectuale, care permite echivalența cu gerunziul: (146a) Îl văd cum ("în timp ce") înoată. ≡ (146b) Îl văd înotând. 5. Tipare de construcție cu verbe de percepție intențională. Trăsături generale ale clasei În primul capitol al lucrării am distins între verbele de percepție nonintențională

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
verbele de percepție flip tot ca derivate, însă argumentează că structurile de bază din care provin acestea conțin verbe din clasa cognitive-stative, nu verbe din clasa active. Argumentele pe care le aduce Rogers în sprijinul acestei idei sunt de natură aspectuală: atât verbele flip, cât și verbele cognitive-stative sunt stative (non-dinamice), în timp ce verbele active sunt dinamice durative. De asemenea, autorul menționează că enunțuri ca Harry looked drunk to me și Harry didn't look drunk to me nu implică în mod

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
percepe vizual" (nonintențional, perceptual) cu trăsătura [+Prezent] satisface contextul pasivului reflexiv, independent de realizarea obiectului direct ca nominal, ca subordonată conjuncțională/relativă sau ca propoziție gerunzială (264-267). Alegerea între tipul de pasiv pare că este determinată și de anumite restricții aspectuale. Dacă verbul din matrice este [+Perfectiv] sau dacă întreaga construcție exprimă un eveniment iterativ, verbul de percepție acceptă doar pasivizarea prototipică (268). ACTIV PASIV (264) De aici văd munții. > (264') *Sunt văzuți munții vs Se văd munții. (265) Îl văd

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
un comportament asemănător verbului a vedea. Acceptă pasivul cu se independent de tipul de construcție - cu un nominal obiect direct (275), într-o structură cu obiect direct avansat (276) sau cu obiect direct realizat prin propoziție conjuncțională (277). Selecția trăsăturii aspectuale [+Perfectiv] face ca verbul să accepte doar pasivizarea prototipică (278): ACTIV PASIV (275) Aud pianul. > (275') Se aude pianul. (276) Îl aud pe Andrei cântând. > (276') Se aude Andrei cântând. (277) Aud că susură apa. > (277') Se aude că susură

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
de percepție pentru pasivul-reflexiv, fără ca această preferință să fie generalizată. Sunt, pe de altă parte, contexte în care este admis doar pasivul prototipic. Alegerea între pasivul prototipic și pasivul reflexiv pare a fi condiționată, în unele contexte, de anumite trăsături aspectuale ale predicației. Construcțiile pasive cu verbe de percepție nonintențională păstrează neacoperită poziția complementului de agent. Această particularitate se asociază cu faptul că subiectul verbelor de percepție nonintențională este Experimentator, neavând nicio implicare în procesul exprimat de verb. În aceste condiții

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
structură internă. Pornind de la clasificarea lui Vendler [1967] 1974 în ce privește tipologia claselor semantice de verbe, observăm că verbele de percepție se încadrează, în sens larg, în clasa verbelor de stare sau în cea a activităților. Arătăm în continuare că proprietățile aspectuale nu pot fi determinate fără a ține cont de structura grupului verbal extins și semnalăm faptul că interpretarea aspectuală a verbelor de percepție este strict dependentă de semantica predicației subordonate. Astfel, percepția este concepută ca punctuală sau durativă în funcție de modul

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
percepție se încadrează, în sens larg, în clasa verbelor de stare sau în cea a activităților. Arătăm în continuare că proprietățile aspectuale nu pot fi determinate fără a ține cont de structura grupului verbal extins și semnalăm faptul că interpretarea aspectuală a verbelor de percepție este strict dependentă de semantica predicației subordonate. Astfel, percepția este concepută ca punctuală sau durativă în funcție de modul în care este organizat fenomenul supus percepției - Îl văd pe Andrei trântind ușa (percepție punctuală), Îl văd pe Andrei

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
evidențială 150 A ARĂTA - nu există definiție în DEX 2009 pentru sensul evidențial. A SUNA intranz. "a scoate, a produce, a emite anumite sunete". A MIROSI intranz."a avea (și a răspândi) un miros" BIBLIOGRAFIE Avram 2003 = Larisa Avram, "An Aspectual Analysis of Gerunds", în Revue Roumaine de Linguistique, p. 203-219. Alm-Arvius 1993 = Christina Alm-Arvius, The English Verb See: A Study in Multiple Meaning, Gӧteborg, Acta Universitatis Gothoburgensis. Barron 1999 = Julia Barron, Perception, volition and reduced clausal complementation, teză de doctorat

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
Probleme teoretice și aplicații practice, București, Editura Universității din București. Buck 1949 = Carl Darling Buck, A Dictionary of Selected Synonyms in the Principal Indo-European Languages, Chicago&London, The University of Chicago Press, p. 1017-1084. Brinton 1988 = The development of English aspectual system: aspectualizers and postverbal particles, Cambridge, Cambridge University Press. Caragiu 1957 = Matilda Caragiu, Sintaxa gerunziului românesc, în Al. Graur, Jacques Byck (ed.), Studii de gramatică, II, p. 61-89. Carlson 1980 = Gregory N. Carlson, Reference to Kinds in English, New York, Garland

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
From Etymology to Pragmatics, Cambridge, Cambrige University Press. Talmy 2000 = L. Talmy, "Fictive motion in language and ception", în L. Talmy, Toward a cognitive semantics. Vol. I: Concept structuring systems, Cambridge, MA, MIT Press, p. 99-178. Tenny 1994 = C. Tenny, Aspectual Roles and the Syntax-Semantics Interface, Dordrecht, Kluwer. Usoniene 2001 = Aurelia Usoniene "On Direct/Indirect Perception with Verbs of Seeing and Seeming in English and Lithuanian", în Working Papers, 48, Lund, Lund University, Departament of Linguistics, p. 163-181. Van Voorst 1988

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
ar fi verbe cu inversiune. 35 Pentru o perspectivă amplă asupra acestei corelații, vezi Levin, Rappaport Hovav (2005: 9-34) și, referitor la clasa verbelor de percepție, Gisborne (2010: 151-193). 36 Vezi la C. Tenny (1994 [1992]: 2) formularea Ipotezei Interfeței Aspectuale (engl. The Aspectual Interface Hypothesis): "The universal principles of mapping betwen thematic structure and syntactic argument structure are governed by aspectual properties. Constraints on the aspectual properties associated with direct internal arguments [=underlying objects], indirect internal arguments [=other arguments within

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
cu inversiune. 35 Pentru o perspectivă amplă asupra acestei corelații, vezi Levin, Rappaport Hovav (2005: 9-34) și, referitor la clasa verbelor de percepție, Gisborne (2010: 151-193). 36 Vezi la C. Tenny (1994 [1992]: 2) formularea Ipotezei Interfeței Aspectuale (engl. The Aspectual Interface Hypothesis): "The universal principles of mapping betwen thematic structure and syntactic argument structure are governed by aspectual properties. Constraints on the aspectual properties associated with direct internal arguments [=underlying objects], indirect internal arguments [=other arguments within VP], and external

[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]