190 matches
-
dar azi e aici ceva monoton, care te indispune. Mergem să ne plimbăm, domnișoară? Poate că e culoarea rochiei doamnei Hallipa?. Ții mult la rochia asta, doamnă?" Lenora, a doua zi, zdruncina telefonul comandând "modele". Iți dai seama de "cultivarea aspirațiunilor"?. Ce să fac! spunea râzând doctorul. Dacă îmi spuneați că în viața ei doamna s-a interesat de altceva, lucram în altă direcție. Așa că suntem nevoiți să fim frivoli!. "Dozarea emoțiilor!"... Să vezi, Mini, dozarea emoțiilor! Se apropie sosirea lui
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
dar rămăsese părăginită, era pe un punct mort. Și iată că, aproape să dispară, se refăcuse. Vitalitatea ei enormă găsise noi resurse. Cât drum parcurs numai acum, în urmă, de la starea aceea de părăsire de sine, desuetudinea ei, până la "reeducarea aspirațiunilor" în sanatoriul Walter! Despre întorsătura neprevăzută a boalei, despre metodele vindecărei, îi veni în minte lui Mini un proverb românesc, care se potrivea foarte bine faptelor, dar pe care nu și-i spunea ei singure, fiindcă suna echivoc. în cazul
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
patriotică. E o idee impusă cu putere, care predomină și întunecă pe celelalte, tot așa precum o idee fixă face cu neputință liniștea sufletească îndată ce se reflectează numai umbra ei pe țesătura celorlalte cugetări. Mie-mi pare că nu sânt aspirațiuni momentane, cum le numiți c-o mică doză de nedreptate, ci o întrebare de moarte sau viață. Apoi noi ne și ocupăm puțin de ei. De-o mulțime de ani de când se chinuiesc să ridice o facultate de drept, și
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
te miști tu. Ei sunt jos. Când o inimă pierdută-n mizerie, în apăsare, în neputință de a cultiva simțiri, căci fiecare din ele își găsesc marginile în puterile celui ce le ave, când o asemenea inimă și-ar ridica aspirațiunile până la tine, și le-ar ridica fără voință, luptând spre a le năduși, neputând să le reziste, ce-ar simți un asemenea om? Întristare? Asta nu-i {EminescuOpVII 109} întristare! Desperare? Asta nu-i desperare! E o agonie a sufletului
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
tu. Ei sunt jos. Când o inimă pierdută-n nenorocire, în apăsare, în neputința de a cultiva simțiri, căci fiecare din ele își găsește marginile în puterile slabe a celui ce le are, când o asemenea inimă ș-ar rădica aspirațiunile până la tine, și le-ar rădica fără voință, luptând de a o oprima, neputând să reziste amorului ce ar simți un asemenea om. Întristare? Asta nu-i întristare. Desperare? Asta nu-i desperare. Este moartea de viu, este marginea gîndirei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
juca românii la regenerarea bătrânei Austrie? Sta-vor ei cu mînele în sân, cum sunt obicinuiți a sta, intimida-se-vor de țipetele bufone ale maghiarilor sau nemților, ori vor merge cu fruntea deschisă, solidari cu celelalte națiuni cari au aspirațiuni comune nouă, spre a apela la simțul de dreptate al tronului, spre a-l sili să ceadă voințelor supreme ale popoarelor? Până când să domnească cutare ori cutare și nu toți? Suveranitatea și legislațiunea trebuie să purceadă de la toate popoarele ca
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ceea ce dovedește că definițiunea filozofului german are multe contra sa. E trist de a vedea în inima Europei o națiune ce se află încă în evul-mediu cuprinsă de o febrilă epidemie spirituală, o națiune mică la număr și fantastică în aspirațiuni căreia o apucătură politică i-a dat neînțelepțește supremația asupra unor națiuni tot așa de mari la număr și în nimica mai înapoiate. Ficțiunea trebuie redusă la valoarea ei proprie și trebuie risipită această valoare nominală, care uimește și care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pentru un om care cunoaște bine stările de cultură din țara noastră, care știe ce ieftină e lauda și batjocura jurnalelor și ce schimbător gustul publicului se naște întrebarea gravă dacă un artist, fie el oricât de pătruns de sfințenia aspirațiunei sale, va ști să se împotrivească tuturor ademenirilor pe care actorii setoși de aplauze le fac spectatorilor lor. După o lungă esperiență ne-am încredințat că mai în toate vremile adevărul, fie-n arte, fie-n științe, n-au adus
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
formele intelectuale ale culturei străine, fără a crea alături corelatul acelei culturi, industria și meseriile. Deodată cu reforma constituțională din Turcia se vor naște o mulțime de trebuințe între poporațiunile de preste Dunăre, căci egalitatea înaintea legii aduce egalitatea în aspirațiuni. Deodată însă cu introducerea nivelatorului costum european - o prezicem de pe-acuma - se vor stinge aproape toți breslașii, cari produceau pîn-acuma obiectele trebuitoare clasei de mijloc, și vor fi înlocuiți repede-repede prin emigranți europeni, cari vor pune mâna pe meserii
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să apară săptămânal, iar de la 23 august 1945, când... „se va putea!” În editorialul primului număr al ziarului Părer i din 1944 citim: „După o prea lungă și înăbușitoare tăcer e, gazeta noastră reapare pentru a putea da glas tuturor aspirațiunile drepte ale cetățenilor, aspirațiuni ce fuseseră sângeros sugrumate de un regim care, infectat de otrava hitleristo‐ fascistă, adusese dezastrul complet asupra poporului român.” Cu numărul 19, de la 26 septembrie 1944, Păreri se pretinde: „cotidian democrat de luptă antifasci stă și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
de la 23 august 1945, când... „se va putea!” În editorialul primului număr al ziarului Părer i din 1944 citim: „După o prea lungă și înăbușitoare tăcer e, gazeta noastră reapare pentru a putea da glas tuturor aspirațiunile drepte ale cetățenilor, aspirațiuni ce fuseseră sângeros sugrumate de un regim care, infectat de otrava hitleristo‐ fascistă, adusese dezastrul complet asupra poporului român.” Cu numărul 19, de la 26 septembrie 1944, Păreri se pretinde: „cotidian democrat de luptă antifasci stă și de apărare a drepturilor
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
activitatea sa pe toate terenurile care-s situate în cercuri împrejurul cercului său propriu”. Cultură, știință și educație - iată trei concepte importante în scrisul eminescian, aflate într-o strânsă relație. Prin cultura unui popor „pricepem suma întregei sale vieți spirituale; aspirațiunile și făptuirile sale în artă și știință, moravurile și obicinuințele sale”, iar „gradul de cultură al poporului se măsură... după numărul și valoarea productelor vieții spirituale” și numărul acelora „care au dat naștere acestor producte și al acelora care au
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
angaja cu fermitate de a nu face operă de agresor, oricare ar fi rațiunile de ordin internațional sau intern care ar putea-o justifica, însemnează a substitui vagilor Gheorghe Matei, Dezarmarea în contextul problemelor internaționale și atitudinea României (1919 4 aspirațiuni de ideal, care au stăpânit până astăzi eforturile națiunilor și ale conducătorilor lor, o bază practică și solidă care constituie punctul de plecare al unei întregi vieți” . Marele jurist belgian Yves de la Briere spunea: “Trebuie călduros felicitați negociatorii care au
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
cu toate acestea a se depărta din ce în ce mai mult de ochii noștri, privim la viitor ca la o umbră * despre a cărui fatalism nu ne-ndoim, despre care știm că va veni astfel cum trebuie să vie, auzim în jurul nostru zgomotul aspirațiunilor omenești și vedem că toată viața, toată natura, universul întreg este în eternă mișcare. ["DIE RATIO SUFFICIENS - O MIȘCARE"] 2267 die Ratio sufficiens causae, adecă rațiunea suficientă a unui fenomen, și atunci când el este rezultatul unui alt fenomen - este o
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
vremea continuității sale, toată dezvoltarea istorică. Vom citi c-o singură aruncătură de ochi toată opera istoriei. ["PRINCIPII GENERALE... "] 2258 Principii generale, conducătoare, cari caracterizează epocele, nu sunt nimic mai puțin decât conducătoare, ele sunt monogramul în care se prezintă aspirațiunile generațiunei dintr-un popor; în sine luate [sunt] mișcarea acelor puteri vii în direcția vieții publice care rămân neocupate sau neocupabile de lucrarea economică a lui. Singurul real în aceste lupte este voința vie care, despicată în două, în trei-patru
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
care dăm un mic pasaj: „...Sunt zece ani de când M.S. Domnitorul Carol I a pus piciorul pe pământul României. Chemat prin glasul unanim al țerei, adică prin dorința și înțelepciunea tuturor oamenilor de Stat ai României, Principele Carol este realisarea aspirațiunilor secrete ale țerei care și-au găsit prima lor espresiune oficială în dorințele divanurilor ad-hoc în 1857...1859. La începutul lui august 1876, guvernul condus de M. C. Epureanu a demisionat. În noul cabinet liberal condus de I. C. Brătianu, portofoliul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
când Rusia, în opera regulării apropiate a cestiunei sudo-slave, s-ar prezenta cu niscai pretențiuni de a cele, a căror satisfacere ar fi de natură să jignească nu numai poziția de putere mare a Turciei, dară și interesele noastre opuse aspirațiunilor panslave. În cazul unei asemenea eventualități probabile, este de o importanță incontestabilă poziția la care sunt adirate Franța și Germania, față cu Rusia. *** S-a păstrat un an de neutralitate. 1877... aprilie... Veștile că turcii se pregătesc să invadeze România
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
mai târzii la minte, cari se strecură sau nu se strecură cu chiu cu vai prin școalele secundare, au norocul de a pleca în străinătate, de unde se întorc ca vițelul din fabulă, adecă mai blegi - dar cu titluri și cu aspirațiuni nemărginite. Cea dîntîi aspirațiune a acestor tineri plini de speranță este o zestre de 10 - 20000 de galbeni; a doua, deputăția; a treia, funcțiunile înalte ale statului și, în fine, fotoliul ministerial. Astfel vedem oameni cari n-au nici atâta
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
cari se strecură sau nu se strecură cu chiu cu vai prin școalele secundare, au norocul de a pleca în străinătate, de unde se întorc ca vițelul din fabulă, adecă mai blegi - dar cu titluri și cu aspirațiuni nemărginite. Cea dîntîi aspirațiune a acestor tineri plini de speranță este o zestre de 10 - 20000 de galbeni; a doua, deputăția; a treia, funcțiunile înalte ale statului și, în fine, fotoliul ministerial. Astfel vedem oameni cari n-au nici atâta judecată proprie cîtu-i negru
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
sau clericali; nu avem o nobleță, nici privilegiuri de reconstituit. De asemenea, nu avem republică de răsturnat, nici monarhie de restabilit. Posedăm din fericire o Constituțiune și o dinastie la care ținem. Aceea ce nu voim este sufragiul universal, sânt aspirațiunile republicane, despotismul și opresiunea prin mulțime, radicalismul și demagogia. Este incapacitatea erigiată în titlu de merit, prostia și neștiința brevetate ca titluri de recomandare. Ceea ce combatem este împresurarea prerogativelor puterii executive de către Camere, cari nu mai sânt supuse nici unui control
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Ba unu-i liberal moderat, ba altu-i liberal nemoderat, ba al treilea e liberal-conservator. Ca și când dd. Holban-Tacu-Anghel-Fleva etc. ar fi mai buni, mai de treabă sau mai cu minți dacă ar fi liberali-moderați sau dacă ar da o altă poreclă aspirațiunilor lor personale! Caracterul general al acelor oameni e că vor să câștige fără muncă, că statul pentru ei e o materie de exploatat și că ideile chiar ce le profesează în fiece zi sânt asemenea mijloace de exploatare a țării
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
272} ["VECHEA IMPUTARE... "] Vechea imputare pe care pururea ne-o făcea presa radicală e că nu credem în nație, pe când dd. radicali s-au identificat atât de mult cu ea încît partidul Mihălescu-Warszawsky reprezintă, ca o cristalizațiune geometricește exactă, toate aspirațiunile și voințele nației. Convingerea noastră intimă a fost însă cu totul contrarie. Am știut și știm că numai partidul conservator reprezintă și poate reprezinta o țară agricolă ca a noastră în privirea adevăratelor ei interese și că dd. radicali n-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
amici existau. Existau între români bărbați de bună-credință, bogați, cu desăvârșire neatârnați de capitalurile evreiești, cari aspirau la soluțiunea cea mai favorabilă evreilor, pentru că așteptau prin aceasta crearea unei puternice clase de mijloc în Moldova. Dar premiza acestor speranțe și aspirațiuni era cel puțin posibilitatea ca evreii să devie români. Din momentul însă ce-i vedem aliați cu toți străinii de pe fața pământului contra țării în care trăiesc și a poporului de pe spatele căruia subzistă, din acel moment chiar acei puțini
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ex. pe mâna unor oameni onești sânt mai folositoare decât principii foarte bune în mînele unor panglicari. Căci adevărul într-un stat nu stă pe atâta în idei, pre cât în caracter și sâmburul moral, seriozitatea de caracter și de aspirațiune formează adevărata greutate a unui grup de oameni politici, nu bruma de idei culese de prin cărți. C-un om care dorește binele statului și numai pe acesta poți discuta, c-un om însă pentru care binele statului e numai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
răspunde împreună cu țara c-un refuz net al cererii. Afară de aceasta guvernele conservatoare nu se distinsese nicicând prin persecuțiunea evreilor, în rândurile partidului erau chiar o seamă de bărbați independenți cu totul prin averea lor și dezinteresați cari simpatizaseră cu aspirațiunile evreilor. Purtarea Alianței izraelite însă, graba bucuroasă cu care o seamă din evreii noștri alergaseră să pună cestiunea de existență statului din care voiau să facă parte, a rupt toată tradiția pacinicei conviețuiri și au prefăcut pe amicii cei mai
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]