129 matches
-
Lima fusese pur și simplu fantastică. Susan avu grijă să nu cumva sa atingă subiectul cămășii făcute ferfeniță, chiar dacă nu era greu de presupus că faimosul inel avea desigur legătură cu toată povestea asta. Santiago le spuse că o să iasă astă seară ca să-și ia rămas-bun de la cîțiva prieteni și să mai bea Împreună un pahar. Toți au căzut de acord că era o idee foarte bună. Acum rămînea de văzut dacă Juan Lucas accepta propunerea lui Bobby. Ce propunere? Foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
verdeață. PASTĂ FRANȚUZEASCĂ - un ficat mare, fiert și măcinat se amestecă cu 4 linguri de unt, o lingură de muștar, o lingură de smântână, o ceapă tocată fin, 3-4 linguri de maioneză groasă, sare, piper și pătrunjel tocat fin. P ASTĂ PENTRU TARTINE DE POST - un pachet de margarină, o linguriță de boia dulce, 100 gr. de măsline fără sâmbure, o linguriță de Secretul Gustului, o ceapă tocată mărunt frecată cu sare, apoi clătită cu apă rece; se amestecă toate la
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
drumul. Dar acum nu știu ce vrea Smirnov de la tine? Așa scrie, <Smirnov și Snegur își bat joc de mine, mamă>.” „Ați văzut ce scrie în „Literatura și Arta”? „Nu. El în scrisoare îmi scrie”. „în scrisoarea care mi-ați citit-o astă iarnă?” „și-n asta de-acuma. Dar n-o mai găsesc. Dacă ei s-au mutat, cred că le-au luat. Dar mulțumesc Domnului că s-au dus de la casa mea. Lase-mă așa. Toată iarna am stat în frig
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
fiecare timp își cântă dorul Și fiecare om își vrea menirea Din cerul sfânt mai simt fiorul Și-o lacrimă aprinsă-i viețuirea. Mai suflă-n infinit o lumânare-amară, Prin pletele de nori sunt sufletele stinse . La mesele tăcerii aprindeți astă seară Corola de luceferi și stelele de vise. CLIPE DE PLOI SÂNGERÂNDE Prin zile mi se petrec cuvinte Și mi-e tristă durerea de soare, Mi-e chipul albit de sensuri jignite Pe un pământ sfințit cu lacrimi amare. Și
BRAŢELE CERULUI by Marina Costea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/458_a_1438]
-
într-o rână și anexele sunt în ruină. În numai zece ani de căsnicie, Rozalia a născut de cinci ori și familia a sporit cu nu mai puțin de șapte suflete, spre disperarea și nemulțumirea părinților. Mare nesimțit îi ginerică astă al nostru, animal în toată legea, injectat cu sânge de taur, nu alta! Cloșcă a făcut-o pe biata fată, discutau între ei părinții tinerei femei. Iepuroaica asta a umplut casa cu plozii ei, care-i rod urechile bietului Romică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
lipit de vizetă, s‑a putut Încredința cum condamnatul dormise buștean, de parcă‑l aștepta nunta, nu moartea. Chiar și el, Într‑o scurgere ciudată a timpului, auzise deja cum acel ofițer povestise la popotă: „Domnilor, tânărul Esterhazy a dormit buștean astă‑noapte, fără suflare, de parcă‑l așteapta Însurătoarea, nu execuția. Vă dau cuvântul meu de ofițer! Domnilor, să‑i aducem omagiul nostru!“ Atunci se auzi (el auzi) clinchetul cristalin al paharelor. Cin! Cin! Extazul morții, ca și autocontrolul Îl vor ține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
desigur, pentru romane, sau pentru teorii, nu știu. Din felul ei foarte circumspect de a vorbi mi-am imaginat o muncă extrem de serioasă: dar cărțile mele văzute prin ochii ei mi se par de nerecunoscut. Nu mă îndoiesc că Lotaria asta (așa o cheamă) le-a citit conștiincios, dar cred că le-a citit numai ca să găsească în ele propriile ei convingeri dintotdeauna. Am încercat să i-o spun. A replicat, puțin jignită: — De ce? Dumneavoastră ați vrea ca eu să citesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
și geniul morții! {EminescuOpI 137} SCRISOAREA II De ce pana mea rămâne în cerneală, mă-întrebi? De ce ritmul nu m-abate cu ispita-i de la trebi? De ce dorm, îngrămădite între galbenele file, Iambii suitori, troheii, săltărețele dactile? Dacă tu știai problema astei vieți cu care lupt, Ai vedea că am cuvinte pana chiar să o fi rupt, Căci întreb, la ce-am începe să-ncercăm în luptă dreaptă A turna în formă nouă limba veche și-nțeleaptă? Acea tainică simțire, care doarme
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
margini de caiete scriam versuri dulci, de pildă Către vre-o trandafirie și sălbatecă Clotildă. Îmi plutea pe dinainte cu al timpului amestic Ba un soare, ba un rege, ba alt animal domestic. {EminescuOpI 141} Scârțiirea de condeie dădea farmec astei liniști, Vedeam valuri verzi de grâne, undoiarea unei iriști, Capul greu cădea pe bancă, păreau toate-n infinit; Când suna, știam că Ramses trebuia să fi murit. Atunci lumea cea gândită pentru noi avea ființă, Și, din contra, cea aievea
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
stârpitură, Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură, Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmbă sunt stăpânii astei nații! {EminescuOpI 151} Voi sunteți urmașii Romei? Niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oamenii Și această ciumă-n lume și aceste creaturi Nici rușine n-au să iee în smintitele lor guri Gloria
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
din capătul camerei. Da, nu ești bună de nimic, a urlat un tânăr care nu arăta mai în vârstă de paisprezece ani. Cum de putea fi alcoolic? După ce ne-a asigurat că „Nici unul din voi, deștepților, n-o să primiți ceai astă seară“, Sadie a plecat, iar eu am fost surprinsă să-mi dau seama că-mi venea să plâng. Insultele alea amabile, cu toate că, pentru prima dată, nu-mi fuseseră adresate, mă aduseseră în pragul lacrimilor. —Vorbește cu Billings după masă, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
necontenit, Despice-se inimioara În bucăți ca de cuțit. * Risipească-se tot trupul Să se facă praf și vânt, Aruncat în toată lumea, În văzduh și pe pământ. 5 Eu ș-atunci, în neființă, Vor fi încă norocit Că le sufăr aste toate Pentru una ce-am iubit* ÎNGER CU PĂR GALBĂN (Cîntec vechi de lume) (p. 634) În a ta zâmbire raiu-l regăsesc Înger cu păr galbăn, înger ce slăvesc, Viață și nădejde și amor îmi vin Din doi ochi albaștri
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
că e desprețuit, Privește astă viață ca pas spre mântuire, Ocazie durerei, o lungă adormire În inimi spăimântate - un chin și o povară, Ce veacuri ce trecură pe umeri i-ncărcară. A vieții comedie mișcată e de aur - - Când scena astei viețe e-al mîntuirei faur. Ironică e ziua ce vesel te privește Pe când în fire-o ființă pe alta prigonește, Ironică-i mișcarea a florilor în vânt Când sug cu rădăcina viața din pământ; 45Ironic e pământul - visternic de viețe
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
din mâni... Dar îl voiu strânge bine... Stai... stai, nebun mișel " - Lovește crud odată și cade mort - Brigbel. {EminescuOpIV 422} GELOZIE Când te-am văzut, femee, știi ce mi-am zis în sine-mi? N-ai să pătrunzi vr-odată înluntrul astei inemi. Voiu pune ușei mele zăvoare grele, lacăt, Să nu pătrunză-n casă-mi zâmbirea ta din treacăt. Și cum? dar înțelegi tu cum? Cu-acea gelozie, Ce gîndurile-ți arde și inima-ți sfâșie. Căci mă-ntrebam, se poate c-atît
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
moare de propriul ei cânt, Să mor de-ntăia rază din ochii tăi cei reci... O marmură, aibi milă de stingerea-mi pe veci! Ca iarna cea eternă a nordului polar Se-ntinde amorțirea în sufletu-mi amar, Nimic nu luminează astei pustietăți, Doar sloiurile par ca ruine de cetăți, Plutind de asprul vicol al morții cei de veci... Tu ramură-nflorită... pe visul meu te pleci! {EminescuOpIV 431} {EminescuOpIV 432} Din lumea de mizerii și fără de-nțeles Cu ochii cei de
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
alta - un rai, o primăvară, Și-n codri plini de umbră lucire de isvoare, - Azi când ești prea mult înger și prea puțin femeie, Frumoasă cum nici Venus nu a putut să steie, În loc de-a fi un soare al astei lumi întregi, Tu îmi ucizi gândirea, căci nu mă înțelegi. {EminescuOpIV 438} OCHIUL TĂU IUBIT Ochiul tău iubit, Plin de mângâieri, Dulce mi-au lucit Până ieri. Oare te pierdui Pe acest pământ, Fără ca să-mi spui Un cuvînt? Oare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
te culci, Cu un sărutat Ochii dulci. {EminescuOpIV 441} Să măsor mereu Cât de mult crescuși, Să sărut al tău Picioruș. Sânul rotunjor Când pe braț îl porți, Li s-ar face dor Și la morți. De te-i potrivi Astei rugăminți, Fericiți om fi Și cuminți. Zână din păduri, Umbră din povești, Glas al dulcei guri, Unde ești? {EminescuOpIV 442} DACĂ IUBEȘTI FĂRĂ SĂ SPERI Dacă iubești fără să speri De-a fi iubit vr-odată, Se-ntunecă de lungi păreri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
EminescuOpIV 526} Și-n această mîngîere, De pe-o zi pe alta, voi Trăgăniți o fericire Dureroasă, amândoi. Fiind siguri unul de-altul, Să promiteți fu ușor Cumcă nu o să mai faceți Alianțe de amor. Dară azi pui capăt tragic Astei stranie povești... - Doamne, Doamne, mătușico, Nu ți-i greu să mai vorbești? {EminescuOpIV 527} ? Nu mi-i greu, căci ești în stare Să sfărâmi ca un... copil Jucăria-ncîntătoare A frumosului idil. Când vă văd mergând alături, Vă zâmbiți și vă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
în cazul că s-ar putea ivi probleme neprevăzute. În poarta liceului apare directoarea. Face un semn. Șefa delegației parentale vine într-un suflet: - Sunt slabi, doamnă, foarte slabi. Examinatoarea de matematică e nemulțumită de hotelul unde ați dus-o astă noapte. - Nu-i place la Dunărea? - Nu. Vrea la Lido. - Am înțeles, acum îl trimit pe tatăl lui Sălcioiu să rezolve. Dintr-o sală iese o gogonea - e profesoara de tehnologie a comisiei. Vrea suc de roșii natural. Președintele se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
să dețină un portofoliu la Ministerul Familiei și al Ocrotirii Copilului, însă gândul de a petrece zece ore zilnic legat de monitor îl oripila pur și simplu, deși Iolescu îl avertizase că nivelul de acces obținut în diversele activități virtuale aste strict contabilizat de un ordinator central. Cei mai implicați urmau să aibă parte de cel mai sofisticat nivel de trai, de cele mai rafinate plăceri, de cei mai implicați parteneri pentru relațiile amoroase virtuale. Fără să fie un tip sportiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
-și mai aduce aminte cine a fost. I-a scris câteva scrisori frumoase lui Lawrence de la ... de la ospiciu și el a spus că, în ceea ce-l privește, a uitat și a iertat totul, așa că nu cred că vom avea probleme astă seară din partea asta. Medicii spun că e din nou un om normal, mai mult sau mai puțin. Mortimer auzi cât de găunos îi sunau vorbele și se detestă pentru asta. Chiar în după-amiaza aceea văzuse dovada că sora lui încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
iar cunoașterea lui se înfăptuiește cu ajutorul unor detalii semnificative. Literatura permite intuirea concretului și al nerepetabilului vieții. Modalitatea narativă se remarcă prin prezența mărcilor formale ale naratorului, de unde reiese apropierea acestuia de evenimente, până la substituirea lui de către personaj. Perspectiva temporală aste discontinuă, bazată pe alternanța temporală a evenimentelor. Perspectiva spațială reflectă un spațiu real, casa Emiliei, redacția ziarului, dar, mai ales, un spațiu imaginar închis, al frământărilor, chinurilor și zbuciumului din conștiința personajelor. Ca modalitate estetică, se manifestă memoria afectivă, cea
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
Balta Brăilei. Un moment colateral, derulat într-o cârciumă din Brăila, e adus în prezent de Ramițki, scriitorul. Momentele nodale ale scenariului sunt tot atâtea ceremonialuri bahice, culminând cu o petrecere orgiastică desfășurată în noaptea de Crăciun în casa tatălui Astei Dragomirescu, un ins bizar care o dată pe an organizează la domiciliu „spectacole fără egal în București”. Episodul generează o atmosferă asemănătoare aceleia din casa Arnotenilor. Trei, asemenea „crailor” lui Mateiu I. Caragiale, personajele centrale (Radu Zăvoianu, Ramițki și Eduard Valdara
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
fericire despletită/ înăuntrul meu/ tulburând primul țipăt al pământului/ mi l-a dăruit Dumnezeu/ când am fost năzuit/ din fărdedurerea întunericului dinainte//... mă mor/ lungit/ între visele cu tine/ înșirate în toate cele șapte zile/ în palma vecinic pogorâtă a astei clipe/ rugându-mă/ ca răsuflarea ta/ să-mi spulbere iar carnea de pe suflet/ vegheat de tatăl meu noaptea/ mama mea ziua" (dragoste). O altă temă frecventă în cărțile lui Marius Chelaru este imersiunea într-un trecut învestit cu atribute soteriologice
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
stârpitură, Tot ce-i însemnat cu pata putrejunii de natură Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți iloții, Toți se scurseră aicea și formează patrioții, Încât fonfii și flecarii, găgăuții și gușații, Bâlbâiți cu gura strâmbă sunt stăpânii astei nații! Voi sunteți urmașii Romei? niște răi și niște fameni! I-e rușine omenirii să vă zică vouă oameni! Poemul fundamental e Luceafărul, dar Fata în grădina de aur îl pregătește în chip fericit și mai crud, în maniera fabuloasă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]