282 matches
-
de Litere și redactor la Românul, rostește o cuvântare înflăcărată în mijlocul zgomotului mare. Cum mulți dintre studenți erau conservatori sau adversari ai roșilor, Bibicescu nu era agreat fiind bănuit că este agent guvernamental. În sfârșit, acoperită de un zgomot ce asurzea și în agitația febrilă, se votează o moțiune de protestare împotriva lui Midhat-pașa și, în același timp, studențimea cerea guvernului instructori militari spre a se pregăti pentru apărarea țării. Așa se termină anul 1876. anul 1876 325 până în munții României
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de Florii de la biserică cu salcie, dă cu ea prin urechi, ca să nu te doară, și încinge-te peste brîu, ca să nu te doară șalele la secerat. Să nu zici colindul ori plugul după Bobotează, că îți curg urechile. Dacă asurzește cineva, e bine a ținea genele unui vulpoi cîtva timp în urechi, și apoi îi va trece. Femeia să nu iasă cu udul cu copilul în brațe, că i curg urechile. Urmă rea Dacă calcă cineva în urmă rea [loc
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Pentru că regele Mihai poate să însemne ceva mai mult în materie de anticomunism decât alde Ciorbea, Valerică Stoica sau Neluțu Mureșan (C. T. Popescu, Nobelul românesc); Alde Păunescu și Vadim (...) se lăfăie în Senatul României (G. Liiceanu, Ușa interzisă); Ne-au asurzit alde Sorin Panțiș, Radu Scârbu, Mureșan, Babiuc, Remeș, Ciumara și ceilalți (Ședința Camerei Deputaților, 1.XI.2005). Această construcție, intermediară între valoarea clasificatoare și cea de desemnare individuală imprecisă (vezi 2.4)15, este extrem de frecventă în limbajul actual din
[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
-
a chemat să meargă mai departe. Ei au ajuns acolo unde nu se mai zăreau deasupra capului nici soarele, nici luna, și nici jos nu se mai zăreau nici fluviile, nici mările. [...] Sunetele și ecourile ce răzbăteau de pretutindeni îl asurzeau pe prinț, [...] și atunci el a început să se roage de mag să-l ducă înapoi [pe pământ]. Magul îi dete un ghiont și prințului i se păru că începe să cadă în gol. Când își veni în fire, văzu
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a lui Luke. Data: 22 iunie. Locație: The Pines, Elton Road 43... Oxshott...“ Ridică privirea, încruntat. Becky, ce-i asta? Tu și cu Luke vă căsătoriți la Plaza. Nu? Nu pot să-i răspund. Sângele îmi pompează în cap, aproape asurzindu-mă. — Nu? repetă Michael, cu glasul de această dată mai sever. — Nu știu, spun într-un final, cu o voce abia auzită. — Cum poți să nu știi unde te măriți? Citește din nou faxul și văd cum îi pică încet-încet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
într-un sens dislalic. Ele sunt înlocuite cu m sau n sau cu suflu nasal. Sunt afectate rareori fonemele l, r ale căror vibrații sunt diminuate dar nu transformate. Suflu nasal afectează de asemenea consoanele explosive împiedicându-le pronunția sau asurzindu-le: b spre p , d spre t, g spre c. Suflul nasal trebuie deosebit de deperdiția nasală deoarece nu înseamnă același lucru. Pierderea de aer nasal se produce paralel cu o pronunție mai mult sau mai puțin în limite normale afectând
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
Acest tablou este însoțit de o insuficiență respiratorie nasală, debit haletant, sialoree. Tulburările de origină laringeală cuprind acele manifestări de răgușeală, monotonie a vocii, insuficiența vibrațiilor laringelui; laringele vibrând cu întârziere face o bruscă deplasare înainte prin care vocea se asurzește, tremură sau se stinge. Vocalele sunt puțin vibrante, consoanele sonore b, d, g, v, j, z se confundă aproape cu cele surde corespunzătoare p, t, c, f, s, ș. Tulburările de origine otică sunt datorate unei insuficiențe auditive prin substituirea
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
tăinuite: "Trebuie să rămînă cineva aci cu casa și țin să mă sacrific eu!" Proprietatea comună a casei noi ("pe numele amîndorura, indiviz...") vorbește, în cazul Rimilor, despre un contract suplimentar celui matrimonial, dictat tot de ambiție și teamă: "Lina, asurzită de refrenul permanent al casei, zbătută între pretențiile lui Rim și între pretențiile lui Lică, deprins să fie alimentat, adoptase în sfîrșit proiectul cumpărării". Face aceasta à contre coeur: În fond, ea se temea de acea achiziție; econoamă și fricoasă
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
și nu mai merg desculț prin iarbă. Doi mincinoși Nu pot spune că mă dau în vînt să iau cina într-un "Paladar", mic restaurant privat, dar aici " La Veronica", există o charanga formată din 15 persoane, care nu te asurzesc, dar, oricum, liniștea de la părăsirea micului local este o binecuvîntare. Rafael nu a putut să mă însoțească și am venit singur, să cunosc lume și să-mi încerc priceperea de a înțelege cubanezii. Nu-mi este foame și o lungesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și animale. Că în vastul ei domeniu nu există trepte, ierarhii. Hecuba e superioară numai prin exprimare îndoliatelor sale surori necuvântătoare. În numele cărora vorbește poetul, sătul s-ar zice de suferința prea guralivă a oamenilor. În comparație cu vaietele acestora, care au asurzit istoria și literatura, ce nobilă pare decrepita vacă așteptându-și cu blândă resemnare cruntul sfârșit, ce demnă în singurătatea ei aristocratică - vulpea împușcată în picior târându-se până la vizuina unde, încolăcită ca pentru somn, moare în purpura propriului sânge, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
dar mai ales pentru aceia dintre noi, capabili Încă, pe aceste vremuri, de pasiuni devastatoare și pentru care garsoniera de flăcău tomnatec sau de bărbat serios, cu nevastă, băieți și fete mari acasă, nu ajungea să cu prindă și să asurzească grohăitul fiarei lubrice dezlănțuite și vaietele sărmanei victime imolate poftelor noastre. N.D. Cocea, sibaritul corupător de minore, cumpărase pe nimica, departe de oraș, În marginea pădurii, un pavilion de vâ nă toare al grofilor, unde adunase câteva copile scoase din
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
tămâie. Privirile lui împăienjenite fug de pe sicriașul acela mic ca pentru păpuși, se opresc pe picioarele Răstignitului, în ochi cu un strigăt mut, acuzator: "Pentru ce?! Pentru ce?!!!" "Florile dalbe!"... Tresare. Glasurile de clopoțel ale colindătorilor de la porțile cetății răsunau asurzite de omătul gros, viscolit. Uitase: era Ajunul Crăciunului. Copiii îl colindau în fiecare an: "Am venit să colindăm..." "Ci viață fără de sfârșit"... Cântarea morților, tristă, gravă, se împletea, într-o bizară armonie, cu glasurile vesele, de zurgălăi ale copiilor... "Deci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ce căuta la casa lui. Au urmat cadrele școlii. Am început cu domnul director Șerbănescu Ion, care locuia în incinta școlii. I-am urat plugușorul eu și Oltea, Maria și Doca, băieții au tras buhaiul și harapnicul pocnea de te asurzea, iar "hăi, hăi!" răsuna până la valea Sucevei. A ieșit toată familia pe treptele de la intrare: domnul director, doamna, soția lui și copiii: Chița, Nuțica și Tusicu. Ne-au felicitat, ne-au mulțumit și-apoi am plecat. N-am vrut să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ne lase și pe noi să ne urcăm sus, la clopote. Aurel era mai sprinten, Gheorghe bun de gură și toți trei am reușit să-l lămurim. Doamne, când a început să tragă clopotele cele mari, am crezut că ne-asurzește! Ne-am dus mâinile la urechi și ne holbam nedumeriți unul la altul. Abia așteptam să înceteze, Gheorghe, fiind mai mare, a încercat și el să le tragă, prinzând destul de repede secretul lor. Eu cu Aurel nu ne am încumetat
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
democrației în România, transformând democrația într-o axiomă. - Partidele din opoziție au un prost prestigiu ca aliați ai societății civile și, prin urmare, aceasta din urmă le evită. - Au scăzut dramatic fondurile internaționale destinate ONG-urilor. - Parlamentul și presa au asurzit la propunerile ONG-urilor în privința proiectelor de legi, iar proiectele normative guvernamentale și parlamentare se publică din ce în ce mai puțin, astfel încât cetățenii și ONG-urile care le pot reprezenta interesele nu mai au la ce reacționa. Dacă asociem sleirea civică faptului că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
ceva de mâncare, că mor de foame ! -.Partea a treia reia incursiunea în cugetul scriitorului: ―dar așa, un boț cu ochi ce te găsești, o bucată de humă însuflețită din sat de la noi, și nu te lăsa inima să taci; asurzești lumea cu țărăniile tale! Creangă evoca ținuturile de lângă Humulești și rememorează întâmplările de la școala din Fălticeni, unde a fost admis după ce ―două merte de orz și două de ovăz a dat tata cui i se cuvine-. Cele mai hazlii amintiri
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
cel mic. La proba de trântă dracul se întrece cu ursul, așa-zisul unchi al lui Dănilă. Se întrec și la chiuit, prilej cu care Dănilă îl leagă pe drac la ochi și la urechi, pasă-mi-te să nu asurzească, și-l lovește cu o drughineață de stejar până când fuge în iaz. Un alt drac îi cere lui Dănilă să se întreacă în aruncarea buzduganelor, dar acesta îi spune că el ar putea arunca buzduganul până în lună, unde se află
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
Căci nu-i deloc ușor să-ndupleci surzii Și să-i înveți ce trebuie să facă. Nici n-ar fi suferit-o ei aceasta, N-ar fi răbdat prea mult ca niște sunete, Neauzite pân-atunci de dânșii, Să le-asurzească în zadar urechea. Ș apoi, de ce să ne mirăm atâta Că oamenii, având și glas și limbă, Au pus la lucruri nume felurite, Cum felurită le era simțirea, Când vitele chiar, necuvântătoare, Și fiarele scot glasuri felurite, Ori le e
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
negative despre propria persoană! Ha, te-ai gândit vreodată la acest aspect al lucrurilor, o, zeule măreț și atoatedistrugător, deși, uneori, nu te poți Împiedica de a aduce și fericirea, dar... care fericire?! Câștigul la loterie?!... - Nașterea!! ai să strigi asurzindu-mă, privindu-mă cu oarecare atenție, ca să vezi dacă Înțeleg câte ceva. - Da, perfect, nașterea, sunt de acord! Dar - și asta e o veche discuție -, crezi că toți cărora le dăruiești această așa-zisă „naștere” vor fi bucuroși de ea, Îți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mai lungi și mai turmentate ale carierei mele! - Învățătura și pilda Înaltă, estetică, a marilor scriitori umaniști, ca și a muzicienilor; de exemplu, un Beethoven, gigant șef de școală simfonică, care reușește totdeauna, după ce ne poartă pe văile și câmpiile asurzite de taifunul și Încleștarea forțelor adverse, Întunecate, destinale, În finalul cvartetelor, concertelor sau simfoniilor sale, să regăsească acel allegro giogoso, acel dans aiuristic și entuziast al finalului Simfoniei a VII-a, nemaivorbind de finalul celei de a noua, al „Înfrățirii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
alții, de noi Înșine! - este această „pierdere a singurătății”, fuga de singurătate cu orice prilej și, dacă nu se ivesc prilejuri, le inventăm cu o febrilitate și ingeniozitate remarcabile. Afundându-ne În vacarmul unei lumi ce zbârnâie, vuiește și ne asurzește - se pare, binefăcător! - cu o unică și extrem de performantă capacitate de destrucție a vieții intime; și a celei mai intime: singurătatea gândurilor, a eului, a reculegerii, a regăsirii de sine, a meditației contemplative, a lecturii, a amintirilor. Societatea comunicării, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
copiilor, suferind din cauza gheții și a frigului. Când beiul (domnitorul țării n. n.) sărută crucea se dete semn trupelor și ele descărcară toate muschetele lor, de bubuia prin aer și noi ne temeam să nu cadă peste noi biserica, urechile noastre asurziseră de tot. De aici, patriarhul stropi pe boierii cei din față. Să-i fi văzut ca niște flori de primăvară, în strălucitele lor haine și înveliți cu blane.” Asemenea religiozitate creștin-ortodoxă era proprie poporului nostru și ea se păstrează întocmai
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
muncii noastre literare o îndrumare nouă, o direcție sănătoasă, fiindcă părăsisem stăpânirea frazei, fiindcă nu mai cădelnițam mediocritățile și ignoranța, fiindcă "Junimea", prin Maiorescu, reprezentantul ei cel mai autorizat, a dat pe față, a pecetluit pentru totdeauna nulitățile ce ne asurzeau cu reclamele, de aici s-a năpustit în contra noastră o ceată de defăimători care au căutat să ne dărâme cu orice preț. S-a încins o luptă înverșunată între noi și ei, între școala literară din Iași, în capul căreia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cât îi lua gura în limba lui: Ișala, aferiom, ghiordum, ișlic, berechet tacâm! Eu nu băgam de seamă că cuvintele lui, dragă Doamne turcești, erau aruncate cu țăpoiul, fără nici un înțeles. Ce dracul, se sparge turcul ista așa de ne asurzește, zisei eu lui Iacob Negruzzi. Atunci turcul se întoarse surâzând către mine și îmi zise: D-apoi bine, cucoane, eu nu-s turc cum nu ești nici dumneata; sunt get beget român de la București; dar, dac-oi zice că-s
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
ca trena unei rochii; pentru prima oară vei înregistra înțepătura gravitației ca un spin în călcâiul tău, și omoplații te vor durea de imperativul aripilor. Îți făgăduiesc să te fac atât de viu, încât căderea prafului pe mobile să te asurzească, să-ți simți sprâncenele ca pe două răni în formare și amintirile tale să-ți pară că încep de la facerea lumii. (Din volumul "Spectacol în aer liber o altă monografie a dragostei", Editura Albatros, 1961) În ce privește exilul, nu m-am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]