157 matches
-
pretinsului său pesimism, asupra zugrăvirii în culori întunecate a realității, asupra disperării sale, asupra temperamentului său de sinucigaș (!), în timp ce poemul celebrează unele logici ale fericirii cum ar fi dreptul, muzica, tehnica, libertinajul - asupra cărora voi reveni. 12 Avantaje ale naufragiilor. Ataraxia greacă trece greu în latină - dolor absit, zice textul (II, 18), dar ideea rămâne: e vorba de a realiza absența tulburărilor, de a elimina durerea, de a termina odată cu spaimele, îndeosebi cu spaima de moarte, care împiedică dezvoltarea unui hedonism
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ei. Evitarea negativului constituie o mare parte a oricărei filosofii a plăcerii - în opoziție cu ceea ce afirmă critica, întotdeauna preocupată să asociezea plăcerea cu supunerea imediată față de pruriturile senzuale. Edificarea hedonismului implică această artă a suferinței. Pentru a evidenția avantajele ataraxiei, Lucrețiu scrie câteva zeci de versuri (II, 1-61) intrate în antologia capodoperelor istoriei ideilor la rubrica Suave mari magno. Textul, deoarece pune în scenă plăcerea de a asista de pe uscat la tribulațiile unui echipaj luptându-se cu o mare dezlănțuită
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
rigoarea și austeritatea Magistrului. Devenind roman, epicurismul nu trădează spiritul filosofiei, ceea ce este important. Ce putem spune despre acest spirit? O plăcere nu este nici bună, nici rea în sine, ci numai relativ la o finalitate: edificarea autonomiei individuale și producerea ataraxiei. Dacă satisfacerea unei dorințe, oricare ar fi ea - naturală sau nu, necesară sau nu -, nu duce la o alienare, atunci ea este legitimă. Este cazul sexualității, pe care Lucrețiu n-o condamnă în sine, ci numai dacă impietează asupra seninătății
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
și picioarele comandate de bunul-plac al celuilalt, aflat și el în aceeași tristă stare psihică și mentală. Nu e deloc grozav pentru cei doi protagoniști... Multe sunt durerile care îi pândesc pe cei care caută liniștea sufletească a filosofului și ataraxia înțeleptului epicurian! Amărăciunea, suferința, distrugerea asociate acestei experiențe-limită nu pot reprezenta ceva ideal și dezirabil în viața unui individ. Așa cum nu e de dorit nicio boală gravă, periculoasă și care lasă urme. Băiatul cu forme feminine delicate - Lucrețiu nu exclude
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
său. Nu mai suferi că trăiești într-un trup părăsit de ceea ce-l tulbura. În mod evident, Diogene face din necesitate o virtute, dar stingerea puțin câte puțin a instinctului vieții seamănă până la confuzie cu realizarea definitivă și naturală a ataraxiei. Filosoful epicurian laudă meritele acestei existențe supuse de-acum înainte purei plăceri de a fi, fără niciun fel de parazitare... De unde o elogiere a ceea ce latinii numesc otium: utilizarea timpului liber de care dispunem pentru edificarea sinelui ca singularitate liberă
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
o hermeneutică a subiectului pentru a numi efortul individului de a se modela pe sine prin intermediul filosofiei. Pentru Diogene, fericirea presupune câteva imperative categorice: să ai o activitate redusă, să eviți să te angajezi în probleme supărătoare și periculoase pentru ataraxie, să nu întreprinzi nimic care să fie peste puterile tale. Atunci vine înțelepciunea și, odată cu ea, liniștea, semnul ei. Această seninătate a trupului și a sufletului capătă formă, se încarnează, mai bine zis, într-un fragment în care Diogene din
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
201, 216, 280; și Grădina 216-218; și istoriografie 28, 41, 109-110; hedonismul lui Philodem 239-240; și platonism 109-110; precursorul său 22-23; predarea lui 123; proasta lui reputație 111; răspândirea lui 225; tragic 268-269, 282-283, 285 aponie - aristipiană 205; epicuriană 204 ataraxie - ascetism 200; avantaje 280-281; și Diogene din Oenoanda 297-298; și estetică 239-240, 242; și plăcere 203, 205; și politică 246-248; potențialitate epicuriană 198, 204, 217, 226, 235, 239, 286, 289; refuzarea durerii 200, 280 bucurie - autentică 40, 43-44; consecință a
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
42; și renunțare 203; satisfacerea dorințelor naturale și necesare 197; scop în sine 157; scopul sistemului epicurian 195; și societate 94; și suferință 203-204; a sufletului și a trupului 119, 207-210; suprapunerea cu fericirea 41-42; și Tetrapharmakon 194-195 suferință - și ataraxie 204; atomică 193, 286; și bani 87; și conștiință 275-276; și dorință 196-197; și Epicur 173, 182, 188-189, 192-194, 200-201; și greșeală 193; și merit 166; și plăcere 200-203, 244, 280-281; și psihanaliză 88-89; și viață filosofică 43, 121 Idealism
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
mecenatul și filosoful. 3) Departe de Epicur, epicurismul. 4) Elogiul vieții filosofice. 5) Capodopera? Modul de întrebuințare a timpului. 6) Plăcerea de a trăi. 7) Constituirea epicurismului campanian. 8) Îmblânzirea morții. 9) Abilitarea esteticii. 10) Comuniunea cu cetatea. 11) O ataraxie politică. XIII. Lucrețiu și „voluptatea divină” 251 1) Huiduieli creștine la adresa filosofului! 2) Persistența anatemelor. 3) Ura față de luciditate. 4) Prietene, nu există prieten... 5) O zugrăvire a elanului vital. 6) Capriciu de atom. 7) O dialectică a forțelor. 8
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
-ul lui von Monakow. Eul moral, deși există ca virtualitate, se formează pe parcursul vieții prin educație, imitația sau interiorizarea modelelor educative, prin voința morală În sensul de autocontrol și de autoabținere. Revedem, În aceasta din urmă, principiile filosofiei morale ale ataraxiei stoicilor (Epictet, Marc Aureliu, Senecaă. Toate aceste aspecte fac ca Eul moral să fie concomitent instanța de legătură cu conștiința morală, instanța cenzurii și a responsabilității actelor persoanei umane, dar și cu presiunea exercitată de pulsiunile primare din care acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
trebuie să o ai În vedere. În sensul acesta, Seneca recomandă: „ai Încredere În tine Însuți, spune-ți că ești pe calea cea bună, fără a te lăsa abătut la dreapta sau la stânga din drumul tău... scopul tău este măreț: ataraxia (v. De tranquillitate animiă. Dar ca să ajungă la această stare de echilibru interior „sufletul trebuie să renunțe la bunurile exterioare, mulțumindu-se cu sine, să aibă Încredere În sine și să-și fie suficient lui Însuși, să stimeze și să
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
domeniului. "Nucleul dur" al filozofiei este alcătuit din termeni de sursă greco-latină, romanică, germanică, sanscrită etc. Se definește prin cel mai înalt grad de specialzare/abstractizare: apriori (a priori expresie latină "ceea ce precedă"), aposteriori (lat. a posteriori "din ceea ce urmează"), ataraxie (gr. a "fără" + "tulburare"), axiologie (gr. axio- "valoare"+ logos "cuvânt, teorie"), chiliasm (gr. chiliasmos "o mie"), cinicii (gr. kynikos de la kyos, kynos "câine"), cogito (lat. cogito "eu gândesc"), cosmogonie (gr. kosmos "lume, univers" + gonos "origine, naștere"), cosmologie (gr. kosmos "lume
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Memento mori, Egipetul, Veneția). d. poezia de inspirație filosofică în multe poezii identificăm elemente care se înscriu în această temă: "dorul nemărginit", viața ca vis, voința oarbă de a trăi, identitatea indivizilor prin moarte, titanismul și revolta față de ordinea prestabilită, ataraxia, condiția nefericită a geniului într-o lume meschină, dezamăgirea creatorului în societatea care nu-l înțelege; fără a fi fericit și fără "a ferici pe cineva", geniul nu are moarte, dar "n-are nici noroc" și se retrage în lumea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
spre Demiurg. În dialogul dintre cei doi s-a conturat conflictul dintre teluric și ceresc, conflict care a dus la eliberarea Luceafărului prin cunoașterea de sine. El a rămas nemuritor, dar rece în plan afectiv, reacție explicabilă în linia filosofiei ataraxiei (renunțării) stoice. În viziunea schopenhaueriană, omul de geniu se izolează în lumea lui: "Hyperion are trăsăturile proprii titanului și geniului, în opera lui Eminescu" (D. Popovici). El este un spirit contemplativ și titan, prin acțiune: "Luceafărul e tipicul geniu al
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
asupra vieții sale. Disprețuind tot ceea ce poate veni din afară 79, adevăratul înțelept devine imun la orice încercare a destinului. Se așteaptă la orice cu un calm imperturbabil. În dialogul De tranquillitate animi, Seneca sintetizează sursa acestui calm, a acestei ataraxii către care tinde filosoful: "Să știi așadar că orice condiție este schimbătoare și că orice i se poate întâmpla unui om ți se poate întâmpla și ție"80. Inorogul pare a fi asimilat perfect această lecție încă de la începuturile vieții
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
e o teorie ispititoare. Și totuși, ceea ce urmează acestui nobil discurs pare a proveni dintr-o altă mentalitate. Stoicismul se colorează, în partea răsăriteană a Europei, cu nuanțe levantine. Decupat din context, discursul Inorogului pare o mostră de detașare, de ataraxie. Și totuși, ce face el imediat după ce dă glas acestor principii atât de nobile? Ei bine, negociază. Și, trebuie să o spun, se dovedește foarte priceput în această artă. Amintește de ajutorul pe care l-a dat odinioară Crocodilului, pomenește
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ca să iertăm trebuie să știm pe cine iertăm”. Întrucât tocmai necăința călăilor este unul dintre motivele pentru care condamnarea comunismului devine o chestiune de etică la nivel național. Președintele Traian Băsescu ar trebui să iasă din iritarea sau, poate, din ataraxia sa și să se implice în sancționarea oficială a comunismului. Dar, firește, acest lucru depinde numai și numai de conștiința sa. Un început potrivit ar fi să viziteze Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet, singurul muzeu de acest tip care există
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
lor drastică la un set care să asigure satisfacerea nevoilor de bază, biologice și sociale. În acest fel, având mai puține dorințe, probabilitatea ca ele să fie nesatisfăcute scade și oamenii pot trăi într-o stare psihologică de pace sufletească (ataraxie). c) Școala stoică rezolvă problema discrepanței arătând că aceasta este o iluzie. Stoicii erau panteiști, considerând că Dumnezeu este prezent în tot ceea ce există. Dacă Dumnezeu este peste tot, atunci cum poate exista răul? Răul nu există spuneau stoicii. Răul
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
și spirituale, de care dădeau dovadă popoarele grecești. În realitate, cosmopolitismul, care se opunea naționalismului tradițional grec, cel mai bun tratament aplicat sclavului față de timpurile anterioare, tendința de detașare de tot ceea ce era lume a fenomenelor prin ceea ce va deveni ataraxie stoică sau apatheia epicuriană, erau atitudini etice ce presupuneau o viziune negativă asupra vieții sensurilor și care erau în contrast clar cu viziunea comun optimistă și cu implicarea activă a individului în tot ceea ce constituia viață a fenomenelor, inclusiv conducerea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
științei" (teoretice) pe urmele Iluminismului și pozitivismului, anticipîndu-l: evoluționismul sau darwinismul. Aceleași principii metafizice și filozofice, aprofundate coerent pe plan etic, trebuiau să ajungă la ascetismul păgîn, bazat pe negarea oricărei valori din lume și realizat ca un fel de ataraxie stoică: într-un cuvînt, în profundul pesimism al unui Schopenhauer, unui Leopardi, unui Eminescu. Sau mai mult, tot coerent aprofundate și duse în cealaltă direcție, aceleași principii trebuiau să ajungă la conceptul de senzații și fenomene ale pasiunii, ale durerii
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
fini, o forță diferită de cea a senzației, ca o condiție sine qua non a libertății sufletești interioare. Ea face parte din morală, al cărei scop principal este să alunge suferința, să creeze un calm sau o liniște interioară denumită ataraxie. Aceasta implică eliberarea de frica celui atotputernic, de suferințele cu finalitate universală. A propos de moarte, Epicur a exprimat și enunțat ideile sale asupra indubitabilității morții, asupra conștientizării acesteia. Aceasta se poate prelungi mental, existența omului poate să dăinuie post
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
isihastă era complinită de nenumărate cugetări, așa-zis „ascetice”, care îndemnau la un refuz categoric al gândirii înțelepților antici, sistemul mergând până la a populariza formula: „... fericit este acela care își omoară voința, ajungând la o stare de indiferență sau de ataraxie”. Operele prin care s-a răspândit doctrina sunt Leastvița sau Scara paradisului a lui Ioan Scărarul, Imnurile lui Efrem Sirul, Viața sfântului Ioan cel Nou de la Suceava și, îndeosebi, cărțile lui Grigorie Palama. Prin acești intermediari, gândirea religioasă caută să
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
fericită inserare sau o înțeleaptă reorganizare cu scopul apropierii de adevăr. Elaborarea unei teorii a conștiinței de sine trebuie să izvorască în primul rând dintr-o legitimă reconsiderare a excesului utilitarist al științei. Pe vremea când o noțiune etică precum ataraxia devenea un ideal de viață perfect acoperitor, nu se punea problema unei administrări "tehnicizate" a sectorului sufletesc. În vremea construirii doctrinelor și practicilor orientale, nu exista nici un mijloc de măsurare care să ateste modificările semnificative ale stărilor lăuntrice. Totuși, ghidajul
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cînd veneam mai pregătit. Văd eu ce fac! Deocamdată apreciez doar faptul că pentru 8-9 zile voi ieși din cloaca aceasta. N-aș zice că nu citesc. Citesc de-a valma, dar rețin foarte puțin. Și nu mă mai mir. Ataraxie! îmi dorești. Într-un text pe care Gabriela Negreanu l-a lăsat deoparte, ziceam: "ataraxia nu este o boală a bărbaților blonzi". Poate că numai la bătrînețe se poate ajunge la această... sublimare. Nepotu' trăncănește pe afară continuîndu-și nostimadele. E
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
zile voi ieși din cloaca aceasta. N-aș zice că nu citesc. Citesc de-a valma, dar rețin foarte puțin. Și nu mă mai mir. Ataraxie! îmi dorești. Într-un text pe care Gabriela Negreanu l-a lăsat deoparte, ziceam: "ataraxia nu este o boală a bărbaților blonzi". Poate că numai la bătrînețe se poate ajunge la această... sublimare. Nepotu' trăncănește pe afară continuîndu-și nostimadele. E un personaj și el, pe zi ce trece. Am citit multe în ultima vreme, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]