160 matches
-
abdominale. Se poate constata discordanță între nivelul febrei și puls. Formele severe evoluează cu dispnee, cianoză, icter și semne neurologice. Aspectele radiologice întâlnite sunt atipice, reprezentate de: conglomeratele de umbre fine radiind de la hil spre bază, uneori asociate cu zonite, atelectazii în bandă sau revărsat pleural. Datele nespecifice de laborator orientative sunt anemia, leucocitoza sau leucopenia, creșterea transaminazelor hepatice. Diagnosticul etiologic se bazează pe: Metode serologice uzuale: RFC, ELISA Izolarea Chlamydophila psittaci din spută, sânge sau materiale necrotice, pe culturi de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
mari de lichid, se pot pune în evidență semnul Rotsch, care constă în prezența unei zone de matitate în spațiul V intercostal drept parasternal (unghiul cardiohepatic este obtuz) și semnul Ewart-Pins tradus prin matitate la baza hemitoracelui stâng, determinată de atelectazia plămânului comprimat de lichidul pericardic abundent; - Auscultație: diminuarea intensității zgomotelor cardiace; - Puls paradoxal al lui Kussmaul: diminuarea pulsului radial în inspir. Apare în caz de insuficiență cadiacă hipodiastolică, respectiv în tamponada cardiacă; - Tamponada cardiacă: apare în caz de acumulare rapidă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
venei cave superioare (sindrom de cavă superioară). Ea asociază de multe ori insuficiența aortică fie prin dilatarea inelului aortic, fie prin interesarea valvulară luetică. 3. anevrismele crosei aortice sunt acompaniate de manifestări pulmonare secundare compresiei traheobronșice (dispnee, wheezing, tuse rebelă, atelectazii pulmonare variate), cavei superioare (circulație colateral sau edem în pelerină) sau a nervului laringian recurent stâng (voce bitonală). Uneori, pulsațiile vizibile în furculița suprasternală ridică suspiciunea unui anevrism de crosă aortică. 4. anevrismele aortei descendente sunt situate distal față de emergența
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
principale ale procedeului Ivor-Lewis sunt: 1. impactul fiziologic a celor două incizii de acces majore (toracotomia dreaptă și laparotomia medianăă; 2. localizarea anastomozei intratoracic, la nivelul venei azigos. Durerea provocată de incizii împiedică respirația profundă și evacuarea secrețiilor bronșice, determinând atelectazii și pneumonii. Complicația anastomozei intratoracice poate fi dificil de tratat, drenajul defectelor anastomotice este dificil rezultând empieme care necesită reintervenție. Esofagogastrectomia pe cale toracoabdominală stângă Abordul taraco-abdominal stâng este indicat pentru rezecția esofagului distal și stomacului proximal, când aceasta este necesară
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
durata intervenției chirurgicale, de poziția pe masa de operație, de utilizarea sau nu a toracotomiei; principalele consecințe sunt legate de scăderea capacitații reziduale funcționale (C.R.FĂ care poate ajunge în anumite condiții la valoarea volumului de închidere, ceea ce determină apariția atelectaziilor pulmonare. a. acumularea de secreții în timpul intervenției chirurgicale; b. utilizarea unor concentrații mari de oxigen în timpul intervenției chirurgicale (>50%Ă ce favorizează apariția atelectaziilor de resorbție prin transformarea zonelor cu raport ventilație perfuzie scăzut în zone atelectatice; c. administrarea excesiva
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
C.R.FĂ care poate ajunge în anumite condiții la valoarea volumului de închidere, ceea ce determină apariția atelectaziilor pulmonare. a. acumularea de secreții în timpul intervenției chirurgicale; b. utilizarea unor concentrații mari de oxigen în timpul intervenției chirurgicale (>50%Ă ce favorizează apariția atelectaziilor de resorbție prin transformarea zonelor cu raport ventilație perfuzie scăzut în zone atelectatice; c. administrarea excesiva de fluide intraoperatorie favorizează acumularea acestora la nivelul plămânului dependent(edem interstițială cu scăderea suplimentara a C.R.F. 109 d. transfuzia masivă intra-operatorie poate
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
poate contribui la apariția complicațiilor pulmonare prin: limitarea mișcărilor cutiei toracice, reducerea capacitații de tuse cu incapacitatea eliminării eficiente a secrețiilor și creșterea tonusului musculaturii abdominale mediat reflex cu scăderea funcției diafragmatice ceea ce determină scăderea complianței pulmonare cu risc de atelectazii și suprainfecții. Alți factori implicați în apariția complicațiilor pulmonare post operatorii: distensia abdominală ce însoțește ileusul post operator, utilizarea unor pansamente strânse, efectul rezidual al unor droguri anestezice, medicația sedativ / analgetică în special când se folosesc droguri opioide, imobilizarea prelungită
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
favorizează eliminarea acestora (percuții și vibrații la nivelul cutiei toraciceă; 6. ameliorarea performanței respiratorii se poate obține prin spirometrie incitativă ce determină o inflație pulmonară optimă, o distribuție adecvată a ventilației, o tuse eficientă, prevenind totodată retenția de secreții și atelectaziile. Evaluarea cardio vasculară preoperatorie Importanța clinică: 1. stabilirea riscului cardio vascular și în funcție de acesta alegerea tehnicii anestezice optime; 2. identificarea pacienților ce pot beneficia de pregătire cardio vasculară preoperatorie în vederea reducerii riscurilor de apariție a unor accidente coronariene majore în
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
curent (V.C.Ă de 10 ml/kg; 5. ajustarea frecvenței respiratorii pentru menținerea unei PaCO2 = 40mmHg. Dacă hipoxemia persistă se recurge la: 1. aplicarea unei presiuni pozitive la sfârșitul expirului (PEEPĂ de 5-15 cm H2O în plămânul dependent, pentru prevenirea atelectaziilor și ameliorarea C.R.F. prin recrutare alveolară; 2. insuflarea de O2 100% cu un debit de 2-5 litri pe minut în plămânul colabat; 3. verificarea condițiilor operatorii compresiunea pe sistemul cav inferior sau pe atriul drept pot determina scăderea bruscă a
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
alveolară - prin depresia centrului respirator determinată de acțiunea reziduala a drogurilor anestezice, prin tulburări de funcționalitate a musculaturii respiratorii prin incizia chirurgicală sau efectul rezidual al blocantelor neuro - musculare, prin durerea postoperatorie; 2. alterarea raportului ventilație / perfuzie și șunt intrapulmonar; atelectazii pulmonare localizate sau difuze determinate de obstrucția bronșică sau scăderea capacității reziduale funcționale, embolia pulmonară precoce postoperatorie, pneumotoraxul postoperator, infecțiile pulmonare postoperatorii prin suprainfecția unor zone de atelectazie sau microaspirație, edemul pulmonar acut cardiogen sau noncardiogen. Pentru recunoașterea precoce a
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
musculare, prin durerea postoperatorie; 2. alterarea raportului ventilație / perfuzie și șunt intrapulmonar; atelectazii pulmonare localizate sau difuze determinate de obstrucția bronșică sau scăderea capacității reziduale funcționale, embolia pulmonară precoce postoperatorie, pneumotoraxul postoperator, infecțiile pulmonare postoperatorii prin suprainfecția unor zone de atelectazie sau microaspirație, edemul pulmonar acut cardiogen sau noncardiogen. Pentru recunoașterea precoce a hipoxemiei se recomandă monitorizarea continuă în perioada post operatorie imediată a saturației arteriale în O2, în special la pacienții ce prezintă factori de risc suplimentari (vârsta înaintată, obezitate
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
APARATUL RESPIRATOR 1. reducerea voluntară a mișcărilor respiratorii prin mecanism reflex; 2. modificarea modelului respirator: respirații superficiale, scăderea volumului curent și a capacității reziduale funcționale; 3. inhibarea tusei cu retenție consecutivă de secreții 4. disfuncție diafragmatică mediată reflex CONSECINȚE: 1. atelectazii pulmonare 2. risc de suprainfecție pulmonară 3. hipoxemie 4. creșterea consumului de O2 la nivel respirator Tabel: 13: Modificările postoperatorii la nivelul aparatului respirator și consecințele acestora Durerea postoperatorie după intervențiile chirurgicale în regiunea abdominală superioară și toracică au o
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
Funcția pulmonară poate fi optimizată prin stim spirometrică, folosirea bronhodilatatoarelor și reabilitarea fizică. Aspirația cronică nocturnă datorată obstrucției esofagiene poate fi înlăturată prin spălare preoperator. Controlul durerii, provocate de inciziile extensive și care limitează ventilația poate preveni scăderea ventilației și atelectazia postoperatorie: trebuie luată în considerare analgezia epidurală toracică controlată. Incizia diafragmului poate afecta mișcările acestuia iar limfadenectomia extensivă poate afecta drenajul limfatic al alveolelor pulmonare, determinând o formă de edem pulmonar. Vor fi încurajate pentru curățirea secrețiilor bronșice respirația profundă
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
stabilită la examenul percutoric [10] (fig. 5.20). În pleureziile mari (peste 1500 ml), absența radiologică a deplasării controlaterale a mediastinului pledează pentru diagnosticul de cancer (fig. 5.21). Astfel, ne putem afla în fața unui cancer pulmonar care a produs atelectazie prin obstrucția unei bronșii principale sau care a „fixat” mediastinul prin metastazare limfoganglionară („mediastin înghețat”). Opacifierea hemitoracelui respectiv poate fi dată însă și de tumorile pleurale din mezoteliom (revărsat pleural redus) sau de infiltrația tumorală extensivă pulmonară ce mimează aspectul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
greu de diferențiat de tumorile benigne. CARACTERISTICILE LICHIDULUI PLEURAL Pleureziile neoplazice pot fi seroase, sero-sangvinolente sau franc hemoragice. Aspectul hemoragic al lichidului pleural sugerează existența invaziei neoplazice pleurale, în timp ce caracterul seros poate fi dat de blocajul limfatic tumoral sau de atelectazia secundară obstrucției endobronșice. În unele cazuri presiunea limfatică retrogradă, generată de obstrucția limfatică neoplazică, poate produce ruperea unor canale limfatice accesorii sau chiar a ductului toracic, cu apariția chilotoraxului. Light și colaboratorii săi [18] afirmă că în prezența unui număr
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
III, și a VF) [1,2,8,9]. Teleradiografia toracică evidențiază modificări la 80-90% din cazuri cu embolie pulmonară masivă. Schimbarea obișnuită este lărgirea arterei pulmonare și a compartimentelor drepte ale cordului. Pot apare focare infiltrative la nivelul plămânului sau atelectazii. Semnele radiologice certe se instalează de obicei doar după ore de la debut [1, 2,5,8,13). Ecocardiografia transtoracică (TTE) și transesofagiană (TEE) are sensibilitate de 80-90% și specificitate de aproape 100% la embolia pulmonară masivă. Aspectele ecocardiografice tipice sunt
Tratat de chirurgie vol. VII by MIHAIL LIEBHART () [Corola-publishinghouse/Science/92087_a_92582]
-
tumora fibroasă localizată) sau maligne (mezoteliom malign difuz); - tumori mediastinale benigne (tumora neurogenă, timom) sau maligne (teratom malign); - tumori diafragmatice benigne (fibrom, lipom) sau maligne; - tumori parietale benigne (osteocondrom, condrom, displazia fibroasă) sau maligne (condrosarcom, mielom); - sechestrația pulmonară, infarctul pulmonar, atelectazia rotundă. Diagnosticul diferențial al nodulilor pulmonari multipli include: boala granulomatoasă, sarcoidoza, tuberculoza miliară, abcesele sau infarctele pulmonare multiple. Limfangita carcinomatoasă trebuie diferențiată de edemul pulmonar, fibroza pulmonară [7]. TRATAMENT După punerea diagnosticului de metastaze pulmonare, trebuie stabilit împreună cu oncologul și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CORINA BLUOSS () [Corola-publishinghouse/Science/92110_a_92605]
-
operator. Traumatismul operator este global redus și ca urmare recuperarea postoperatorie și convalescența traumatizatului sunt scurtate, iar costul global al spitalizării scade foarte mult. Alte avantaje se referă la abolirea virtuală a complicațiilor plăgii operatorii, la reducerea complicațiilor clasice postoperatorii (atelectazia pulmonară, bronhopneumonia, tromboza profundă), la reducerea formării de aderențe postoperatorii [22]. Există și o serie de dezavantaje și limite, cum ar fi: manipularea chirurgicală indirectă cu pierderea senzației tactile, hemostaza dificilă, tehnicitate și manualitate deosebite de cele ale chirurgiei clasice
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
trocarelor sau manipulării instrumentarului (lezare plămân, vase intercostale, vase mari mediastinale, lezare diafragm, fractura costală). Complicațiile postoperatorii Sunt mai rare decât cele din toracotomia clasică (1% după Inderbitzi) [15]. Cele mai frecvente complicații sunt: pierderile aeriene persistente, refacerea hemotoraxului, pneumonia, atelectazia, empiemul, hipoestezia, parestezia sau durerea la nivelul peretelui toracic. Mortalitatea postoperatorie este apreciată de Boutin la 0,09% [3]. Drenajul Se face la fel ca în chirurgia deschisă. În principiu, se pun două tuburi în intervențiile prelungite, mai hemoragice, unde
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
relativ normale, iar decompensarea cardiacă rară. Boala vasculară pulmonară obstructivă (PVOD - Pulmonary Vascular Obstructive Disease), se instalează mai rapid la pacienți cu sindrom Down, acesta fiind caracterizat printr-un pat vascular pulmonar mai redus, hipersecreție bronșică, tendința la hipoventilație și atelectazii lobare variabile. MANIFESTĂRI CLINICE Depind de mărimea „shunt”-ului stânga dreapta și implicit de gradul hiperafluxului pulmonar și a hiperpresiunii în circulația pulmonară. Pacienții cu CAV parțial sunt adesea asimptomatici și nu dezvoltă semne de ICC. Simptomele pot fi minore
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU SUCIU () [Corola-publishinghouse/Science/92072_a_92567]
-
mod obișnuit completăm Clasa ASA a pacientului cu evaluarea riscului de complicații al organelor vitale, apelând și la alte criterii de clasificare ale riscului anestezico-chirurgical. Nu există încă un consens în definirea complicațiilor respiratorii postoperatorii. Cele relativ benigne cum sunt atelectaziile segmentare, pierderile aeriene prelungite, traheo-bronșitele etc. tind să nu fie cuprinse în toate studiile. Pentru a demonstra incidența neconcordantă a complicațiilor, două exemple de studii recente, bine controlate, reprezintă dovada elocventă a modului diferit de raportare a riscului de complicații
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
față de 60% grave în lotul fără pregătire respiratorie [177]. O serie de complicații țin de actul chirurgical în sine, cum ar fi fistulele bronșice, altele au terapie medicală și pot fi într-o oarecare măsură prevenite. Cele mai frecvente sunt atelectaziile, pneumoniile și insuficiența respiratorie sau altele mai rare cum sunt edemul pulmonar postpneumonectomie sau torsiunea unui lob pulmonar. Toate sunt potențial generatoare de insuficiență respiratorie acută postoperatorie grevată de o mortalitate mare, în jur de 50% [95]. Fumătorii activi și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
pulmonar. Toate sunt potențial generatoare de insuficiență respiratorie acută postoperatorie grevată de o mortalitate mare, în jur de 50% [95]. Fumătorii activi și pasivi au un risc posttoracotomie de 2-6 ori mai mare de a dezvolta complicații cum ar fi atelectazia și pneumonia [150]. Oprirea fumatului cu 4-6 săptămâni înaintea operației permite reluarea funcției ciliare, diminuarea hiperreactivității bronșice și reducerea secrețiilor. Stoparea cu 12-24 de ore înainte a fumatului permite reducerea oxidului de carbon în sânge și normalizarea pulsoximetriei [104, 150
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
pneumoniei postoperatorii [65, 84]. Obezitatea. Rareori, îndeosebi în cancer, pacienții supraponderali pot avea timpul necesar de a da jos din greutate, prin dietă, în preoperator. Pacienții obezi au un risc crescut de complicații respiratorii postoperatorii, care debutează de obicei cu atelectazie [45]. Inducția anestezică se efectuează cu medicamente care sa prevină reacțiile de hiperreactivitate bronșică (Fentanyl, Atropina, Propofol, Succinilcolina sau Mivacurium). La vârstnici dozele folosite în inducție sunt mai mici cu circa 30%, pericolul hipotensiunii severe fiind mult mai mare la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
din evenimentele ischemice fiind silențioase. În acest context este normal interesul pentru combaterea durerii postoperatorii, considerată una dintre cele mai importante cauze de stimulare vegetativ-simpatică cu repercusiuni grave asupra circulației miocardice. Durerea scade funcția respiratorie posttoracotomie, împiedică mișcările respiratorii, favorizează atelectazia și interferă cu măsurile de reabilitare respiratorie imediate. Tratamentul adecvat al durerii post-toracotomie scade riscul complicațiilor respiratorii și cardiace [16, 185]. Durerea după chirurgia toracică, nu numai că este una de mare intensitate, dar are și o serie de particularități
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]