111 matches
-
Zidul aristotelic se fărâmița mulțumită influenței musulmanilor și a hindușilor, prin anii 1400 ajungând să aibă dubii până și cei mai înfocați susținători europeni ai lui Aristotel. Thomas Bradwardine, care urma să devină arhiepiscop de Canterbury, a încercat să contrazică atomismul, vechiul rival al lui Aristotel. În același timp, el se întreba dacă propria logică nu avea cumva lacune, deoarece își baza argumentele pe geometrie, ale cărei linii divizibile la infinit respingeau în mod automat atomismul. Cu toate acestea, lupta împotriva
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Canterbury, a încercat să contrazică atomismul, vechiul rival al lui Aristotel. În același timp, el se întreba dacă propria logică nu avea cumva lacune, deoarece își baza argumentele pe geometrie, ale cărei linii divizibile la infinit respingeau în mod automat atomismul. Cu toate acestea, lupta împotriva lui Aristotel era departe de a fi luat sfârșit. Dacă filozofia lui cădea în dizgrație, dovada existenței lui Dumnezeu - un paravan al bisericii - nu mai era valabilă. Era nevoie de o altă dovadă. Și mai
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
Așteptând cu speranță și nerăbdare discuțiile asupra manuscrisului, Wittgenstein nu bănuia că ele nu vor fi favorizate de dezvoltări mai recente ale ideilor fostului său profesor. Într adevăr, o lucrare de introducere în ceea ce numea „filozofia matematică“ și lecțiile despre atomismul logic, produse de către Russell în anii războiului, marcau o evoluție a gândirii sale filozofice într-o direcție în multe privințe opusă pozițiilor Tractatus-ului. Russell susținea bunăoară că lumea reală este obiectul de studiu al logicii în aceeași măsură ca și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
tuturor științelor naturii. Prin urmare, putem privi teoria imaginii a Tractatus-ului - și eu cred că acesta este modul corect de a o privi - ca fiind recomandarea ca limbajul științific să fie modelul pentru orice limbaj.“ (J. Griffin, Wittgenstein’s Logical Atomism, University of Washington Press, 1969, p. 109.) Tema 186 GÂNDITORUL SINGURATIC a fost reluată în cartea lui Janik și Toulmin. Griffin face și observația că modul cum își reprezintă Wittgenstein descrierea faptelor seamănă mai mult cu modul cum și-o
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Așteptând cu speranță și nerăbdare discuțiile asupra manuscrisului, Wittgenstein nu bănuia că ele nu vor fi favorizate de dezvoltări mai recente ale ideilor fostului său profesor. Într adevăr, o lucrare de introducere în ceea ce numea „filozofia matematică“ și lecțiile despre atomismul logic, produse de către Russell în anii războiului, marcau o evoluție a gândirii sale filozofice într-o direcție în multe privințe opusă pozițiilor Tractatus-ului. Russell susținea bunăoară că lumea reală este obiectul de studiu al logicii în aceeași măsură ca și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
să învețe să scrie la bătrânețe; și tot așa, cineva poate încerca în zadar să-și însușească o mișcare a gândirii. Ea nu-i va deveni niciodată familiară.“89 NOTE 1 Iată o remarcă autobiografică semnificativă, cuprinsă în articolul său „Atomismul logic“ (1924): „Am ajuns la filozofie prin matematică sau, mai bine zis, prin dorința de a găsi un temei pentru credința în adevărul matematicii.“ WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL 371 2 Vezi Bryan Magee, „The Philosophy of Bertrand Russell“, în Modern British
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Begegnungen, Oldenbourg Verlag, Wien und München, 1970. (Ed.) Flowers III, F. A., Portraits of Wittgenstein, edited and introduced by F. A. Flowers III, Thoemmes Press, Bristol, 1999. Grayling, A. C., Wittgenstein, traducere de Gh. Ștefanov, Humanitas, București, 1996. Griffin, J., Wittgenstein’s Logical Atomism, University of Washington Press, Washington, 1969. Hacker, P. M. S., Insight and Illusion, revised Edition, Oxford University Press, 1986. Haller, R., Fragen zu Wittgenstein und Aufsätze zur österreichischen Philosophie, Editions Rodopi, Amsterdam, 1986. Hintikka, Jaakko, On Wittgenstein, Wadsworth, Boston, 2000. Iliescu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
nu apa, ci aerul, respective focul ar fi substanța de bază din care ar fi constituite toate celelalte. Anaxagora (500-428 î.Hr.) și Empedocle (484-424 î.Hr.) erau de părere că toate transformările substanțelor se datorează combinării sau separării unor particule indivizibile. Atomismul antic a fost teoria care a căpătat constanță de-a lungul istoriei, avându-i ca reprezentanți pe nu numai pe cei menționați, ci și pe Leucip și Democrit (460-370 î.Hr.). După Democrit materia nu poate fi divizată la infinit. Continuând
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
mai pot fi divizate, numite atomi. În concepția anticilor, atomii reprezintă cărămizile fundamentale ale materiei, fiind invizibili, indivizibili, impenetrabili și eterni. Diversitatea lumii materiale rezultă din combinarea unui număr finit de atomi. Pentru că teoria nu avea susținere experimentală, multă vreme atomismul a fost considerat doar o speculație. Concepțiile lui Democrit au fost vehement criticate de Aristotel (389-322 î.Hr.). După Aristotel, materia este continuă și infinit divizibilă, ceea ce înseamnă că nu există atomi. Teoria lui Aristotel se baza pe existența a patru
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
se baza pe existența a patru elemente fundamentale: Pământ, Apă, Aer și Foc, care în proporții variabile ar forma toate substanțele compuse. Treptat, odată cu dezvoltarea industriei, s-a revenit la concepția atomistă, de această dată pe baze solide, experimentale. Astfel, atomismul este acceptat de către mari oameni de știință ca Galileo Galilei, Christiaan Huygens, Isaac Newton, Pierre Gassendi, Roger Bacon, Daniel Bernoulli, Robert Boyle, Mihail Lomonosov, John Dalton și folosit de către chimiști pentru a explica o serie de aspecte cantitative ale fenomenelor
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
au construit astfel de centrale experimentale. Dintre acestea reactorul nuclear francez Phoenix are cel mai mare succes. Dacă acest tip de reactor nuclear ar deveni usual, rezervele mondiale de uraniu ar ajunge mii de ani. Drumul de la legile mișcării la atomismul lui ISAAC NEWTON În perioada cuprinsă între Galileo Galilei și Isaac Newton, încercarea de a matematiza natura a dus la construirea unor modele teoretice sau experimentale ca noi metode de abstractizare și de generalizare. Realitatea era asimilată cu o relație
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]