421 matches
-
corijată și adecvată în laboratoarele filologice, a numelui fondatorului. Cuceririi arabe și islamizării Iranului îi urmează raporturile eminamente comerciale ale genovezilor și venețienilor cu provinciile ilkhanatelor, misiunile papale în epoca cruciadelor 2 și, după aceea, implantarea primelor misiuni creștine, carmelite, augustiniene sau iezuite 3.Vor trece câteva secole bune până când europenii vor ajunge să discearnă în Persia, aparte de scena disputelor teologice cu musulmanii șiiți persani, dominanți în acest proverbial imperiu al trandafirilor și desfătărilor, arhipelagul câtorva comunități sărace, coagulate în jurul
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
lui Anquetil și voia să le demonstreze parsilor, în mod sistematic, că religia și credința lor sunt eronate. În rezumat, critica lui Wilson și a oricărui misionar creștin, la acea dată încă, este doar o adiție cantitativă la vechea dispută augustiniană cu maniheismul, o extensie suplimentară la dogma creștină a lipsei de subzistență a răului. Dacă comunitățile parsi ar fi fost mai întâi obiect al fervenței acelor catolici ai Coroanei spaniole câteva secole mai devreme, poate că am fi cercetat azi
[Corola-publishinghouse/Science/2332_a_3657]
-
Plethon se stabilesc în Occident. Efect al insuficienței culturale de la început, această unilateralitate a devenit o tradiție în romano-catolicism. Orice încercări s-au făcut de a înlocui aristotelismul au rămas fără rezultat. Există în catolicism și un curent de cugetare augustinian, reprezentat cu strălucire în Evul Mediu de către franciscani. Franciscanii augustinieni și dominicanii aristotelicieni au dus unii cu alții lupte înverșunate și pline de dușmănie răzbunătoare, pentru afirmarea acestor concepții deosebite, cu rezultatul că augustinismul a rămas totdeauna pe planul al
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
început, această unilateralitate a devenit o tradiție în romano-catolicism. Orice încercări s-au făcut de a înlocui aristotelismul au rămas fără rezultat. Există în catolicism și un curent de cugetare augustinian, reprezentat cu strălucire în Evul Mediu de către franciscani. Franciscanii augustinieni și dominicanii aristotelicieni au dus unii cu alții lupte înverșunate și pline de dușmănie răzbunătoare, pentru afirmarea acestor concepții deosebite, cu rezultatul că augustinismul a rămas totdeauna pe planul al doilea. O altă încercare de a înlocui aristotelismul ca bază
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ei care este iubirea.” (p.54) Capitolul al III-lea, Identificarea principalelor metode de comunicare folosite de Fericitul Augustin în scrierea cu caracter pedagogic, De catechizandis rudibus, cuprinde o prezentare teoretică a metodelor de învățământ, cu aplicare în opera didactică augustiniană, urmând ca în capitolul al IVlea, Reflectarea metodelor didactice în scrierile Fericitului Augustin, în procesul de învățământ actual, miezul lucrării, de altfel, autoarea noastră să surprindă, pertinent, actualitatea și aplicabilitatea strategiilor didactice identificate în opera Fericitului Augustin, în procesul educațional
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
spre o metodologie individualizată.” În subcapitolul IV.2, Aplicabilitatea metodelor de învățământ folosite de Fericitul Augustin, în lecția de religie, astăzi, autoarea ne prezintă trei proiecte didactice - model, în care surprinde, la modul exemplar, metode didactice actuale identificate în opera augustiniană, însoțite de o interpretare pertinentă. De exemplu, referitor la proiectul didactic Dumnezeu Mântuitorul -Demnitatea de Învățător, Doamna Profesor precizează: „Problematizarea are ca punct de plecare versetul: (...) doar unul este Învățătorul nostru: Hristos (Matei 23, 8), și rolul preoților/ profesorului de
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
și rolul preoților/ profesorului de religie de a-i învăța pe credincioși. Pentru a găsi soluția corectă, elevii se vor folosi de cele două fragmente propuse, din opera Fericitului Augustin, De Magistro.” (p. 148) Concluziile pertinente referitoare la opera pedagogică augustiniană și la posibilitățile de actualizare și contextualizare a lor în strategiile didactice recomandate de învățământul religios al timpului nostru, încununează lucrarea în discuție. Apreciem că această lucrare are o structură unitară, în care se îmbină armonios problematica teologică cu cea
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
umbri sau a anula pe Părinții și scriitorii bisericești răsăriteni, Augustin îi completează și-i întărește prin considerații și soluții noi, ieșite din problemele noi cărora a trebuit să le facă față, îndeosebi celor ridicate de maniheism-donatism, pelagianism etc. Spiritualismul augustinian are multe trăsături comune cu spiritualismul lui Origen, al capadocienilor, al Sfântului Ioan Gură de Aur și al Sfântului Chiril al Alexandriei, contemporanul lui Augustin. Opera literară a lui Augustin este cea mai întinsă și variată operă pe care a
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
gratuit, din dragoste. Meritele omului, atunci când acestea există, sunt efectele harului, adică succed harului divin. Faptele bune ale omului nu colaborează concomitent cu harul divin, ci ele succed harului, teorie pe care și-a însușit-o teologia protestantă. În teologia augustiniană nu poate fi vorba de o colaborare între harul divin și faptele bune ale omului în actul mântuirii; Contra Maniheilor, 373-383; De moribus Eclesiae catholicae et de moribus Manichaerorum (Despre caracterul Bisericii universale și despre caracterul maniheilor), 387-389; De genesi
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
trecută și starea sa prezentă (Cărțile I-X); ne prezintă apoi meditațiile sale asupra lui Dumnezeu Creatorul și asupra creației (Cărțile XI-XIII). Mărturisirile sunt un dialog între Fericitul Augustin și Dumnezeu: În cartea a X-a - care constituie adevărata «mărturisire» augustiniană, pregătită de cărțile precedente, Augustin mărturisește că vrea să arate nu cum a fost, ci cum este acum când scrie: „Cu o conștiință sigură, fără umbră de îndoială, eu pot spune, Doamne, că Te iubesc”. „Târziu Te-am iubit, Frumusețe
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
lucrărilor Fericitului Augustin scrise până la anul 427, în care autorul precizează timpul când a scris fiecare carte, de ce a scris-o, ce cuprinde, notează greșelile și face îndreptările de rigoare. Interesul teologic al scrierii este subsumat interesului ei cultural-documentar. Gândirea augustiniană ni se dezvăluie în devenirea ei fascinantă. G. Opera oratorică Cuprinde aproximativ 800 de omilii, inclusiv cele exegetice la Ioan, cele mai multe dintre ele fiind tahigrafiate. Predica augustiniană este mai abstractă, mai speculativă. H. Corespondența Corespondența Fericitului Augustin cuprinde o colecție
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
îndreptările de rigoare. Interesul teologic al scrierii este subsumat interesului ei cultural-documentar. Gândirea augustiniană ni se dezvăluie în devenirea ei fascinantă. G. Opera oratorică Cuprinde aproximativ 800 de omilii, inclusiv cele exegetice la Ioan, cele mai multe dintre ele fiind tahigrafiate. Predica augustiniană este mai abstractă, mai speculativă. H. Corespondența Corespondența Fericitului Augustin cuprinde o colecție de 270 de scrisori, dintre care 47 îi sunt adresate lui, 6 unor prieteni, unele scrisori au un caracter strict personal, altele abordează probleme de filosofie, teologie
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
să fie ascultate cu mai multă plăcere”. Este vorba de o trezire a conștiinței creștine, de o stârnire a interesului, despre o acțiune a convertitorului din concepția pedagogică a lui Clement Alexandrinul, realizată prin expunerea meșteșugită a istoriei mântuirii. Concepția augustiniană a catehizării, specifică, particulară, este calea de realizare a ei. Ceea ce este extrem de important pentru eficacitatea acestei povestiri este spiritul în care ea este realizată. Acest spirit este legat de ținta ei care este iubirea. Începând cu partea a șasea
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
de ținta ei care este iubirea. Începând cu partea a șasea a capitolului al treilea (Dragostea este „ținta poruncii”) și continuând cu capitolul al IV-lea și al V-lea, se face o apologie a iubirii într-o manieră tipic augustiniană, care și-a pus vizibil amprenta asupra școlilor biblice din Apus și asupra întregii literaturi creștine catolice. Odată cu capitolul al VII-lea, se trece la zidirea metodei învățământului religios. Evlavia, treaptă din concepția de catehizare a Sfântului Chiril al Ierusalimului
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
obște, despre virtuți și despre har. Aceasta „în funcție de posibilitatea de cuprindere și de puterile catehumenului, și ținând seama de timpul său disponibil”. Începând cu capitolul al VIII-lea se face pregătirea pentru a se justifica o concepție de catehizare specific augustiniană: catehizare diferențiată, „după oameni și împrejurări”, preponderent individuală. În acest scop, recomandă cercetarea cu grijă a motivelor care l-au determinat pe catehumen să dorească să se facă creștin. Pentru această este bine să ne informăm de la cei ce-l
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
mai mult decât pot duce” (I Corinteni 10, 13). Planul istoriei mântuirii își are începutul în opera providențială a lui Dumnezeu; în iubirea omului răscumpărat care răspunde iubirii lui cu o „iubire dublă”, față de El și față de aproapele. Această „caracteristică augustiniană ne conduce la descoperirea altei trăsături a operei Fericitului Părinte, și anume la „comuniunea iubitoare dintre învățător și învățat, potrivit modelului relației dintre Dumnezeu și om. Augustin se folosește de paradigma iubirii omenești pentru a clarifica obiectivele inițiativei răscumpărătoare a
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
iubirii omenești pentru a clarifica obiectivele inițiativei răscumpărătoare a lui Dumnezeu. În De catechizandis rudibus, Fericitul Augustin a schițat un elogiu al bucuriei, ca trăsătură fundamentală care trebuie să însoțească orice act de învățare. Această sintagmă este asociată, în opera augustiniană, cu acel apel adresat catehumenilor de a se deschide în fața iubirii lui Dumnezeu și de a recunoaște condiția lor de păcătoși: „Cine însă va dori să-L iubească pe Dumnezeu Cel preadrept și preamilostiv, Care, cel dintâi, într-atât i-
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
ca atare, atras spre depășirea ordinii sensibile, totuși faptul acesta nu l-a împiedicat să devină și autorul celei mai organice și mature „teologii a istoriei” elaborate de gândirea creștină antică. În De catechizandis rudibus se întrevede deja sâmburele interpretării augustiniene care va rodi în final în monumentala sinteză De civitae Dei. Noutatea viziunii augustiniene asupra istoriei este anunțată încă de soluția catehetică propusă de această scriere ce leagă evenimentele relatate în Vechiul Testament și Noul Testament de situația actuală a Bisericii. Este
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
să devină și autorul celei mai organice și mature „teologii a istoriei” elaborate de gândirea creștină antică. În De catechizandis rudibus se întrevede deja sâmburele interpretării augustiniene care va rodi în final în monumentala sinteză De civitae Dei. Noutatea viziunii augustiniene asupra istoriei este anunțată încă de soluția catehetică propusă de această scriere ce leagă evenimentele relatate în Vechiul Testament și Noul Testament de situația actuală a Bisericii. Este o propunere originală, fără nici un analog în totuși numeroasele opere de cateheză apărute în
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Starea de disconfort, despre care vorbește diaconul cartaginez este împărtășită de Augustin nu din simplă modestie, ci întrucât ea scoate în evidență limitele fundamentale ale comunicării umane prin intermediul cuvintelor (verbal). Există o prăpastie între „inimă” (cor) - termenul care desemnează „interioritatea augustiniană” - și „expresia verbală” (lingua), o prăpastie care arată că discursul alcătuit din cuvinte este prin însăși natura sa inadecvat să exprime mișcările sufletului. Această insuficiență la nivelul expresiei derivă din faptul că, gândirea și cuvintele se află pe lungimi de
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
diavol. Libertatea e numai după fire, care transcende natura, în lucrarea energiilor divine. Când Biserica s-a pomenit în mijlocul crizei sacrificiale 65, adică în violența revoluției, Papa Pius al VII-lea a intervenit cu o bulă papală, încercând restaurarea libertății augustiniene, știind cât de primejdioasă pentru omenire e abandonarea jertfei hristice. Cert e că revoluțiile europene vor instaura o ruptură profundă între tradiție și modernitate. De la societățile arhaice până în secolul Luminilor, predominantă a fost soluționarea crizei sacrificiale fie prin victima ispășitoare
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
eveniment istoric, ea s-a numit Marea Revoluție Franceză, aducătoare de teroare și de ghilotină, ca șir de răzbunări ce amenințau să devină perpetue. Istoria a dat dreptate protagoniștilor revoluției, dar dreptatea era a Papei care chema la rememorarea iubirii augustiniene. Revoluția Franceză va aduce Europei un prim "război mondial", declanșat de ambițiile eroice ale lui Napoleon Bonaparte. Aceeași revoluție a favorizat și noi acte sacrificiale fondatoare, din care au apărut națiunile moderne în secolul al XIX-lea. De acum încolo
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
dispariția noțiunilor de adevăr și de minciună: "Noi trăim în era feelings: nu mai există nici adevăr, nici minciună, nici stereotip, nici noutate, nici frumusețe, nici urâțenie, ci doar o paletă infinită de plăceri, diferite și egale"72. Dacă norma augustiniană era Iubește și fă ce vrei!, acum, după André Bercoff, libertatea eului nu mai poate fi îngrădită de iubire, ci e la voința nelimitată a individului: "Laissez-moi faire de moi ce que je veux". Desigur, fără nici o autoritate transcendentă. Omul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
a secolului al XlX-leacu care împarte gloria debutului gândirii modernității târzii. Poate chiar că originea ideii "voinței de putere" ca și toată metafizica voinței a lui Schelling și Schopenhauer trebuie căutată în ideea creștină a "voinței divine" și în definiția augustiniană a omului. Dar nimeni până la el nu a avut această convingere că "noi nu posedăm adevărul". Și poate chiar mai mult decât această convingere, pe care în formulă generală am mai putea-o regăsi și la alți gânditori, consecința ei
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
de zece), si a fost de ajutor faptul că materialul care acoperă aceeași perioadă a fost adunat și publicat convenabil în 1485 într-un volum de succes comercial de proze fără pretenții, Supplementum chronicarum [Supliment la Cronici] al unui călugăr augustinian de la Bergamo, Jacopo Filippo Foresti. Faptul că Sabellico se aștepta să-l întreacă pe Foresti prin "reconsiderare", este sugerat de o scrisoare de mulțumire trimisă de acestă celui din urmă, în 1493, în care Sabellico îl informa pe Foresti că
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]