231 matches
-
și țiganii noștri oarecând. Cel înțălept va înțălege..." Sunt momente când autorul pare a fi cuprins de panică în fața redării în scris, de unde apelul reiterat la muză; portretul ademenitor al Romicăi îi dă puțin de furcă prin comparație cu ivirea aurarilor din cunoscuta defilare a luptătorilor țigani înaintea lui Vlad Vodă: Dar cine-mi va spune cum să cade Ceata slăvită care-acum vine Musă ș^Apolloane, drăguț bade, Șoptește-mi vorbe și graiuri line, Că fără de-a ta dulce însuflare
Darul postum al Poetului by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/14009_a_15334]
-
comuniștii care nu erau sârbi, iar romii nu erau însemnați Majoritatea victimelor au fost ucise în locurile de execuție de lângă lagăr: Granik, Gradina și altele. Cei lăsați în viață erau mai ales calificați în meserii necesare (medici, farmaciști, electricieni, cizmari, aurari și altele) și erau folosiți în atelierele de la Jasenovac. Sârbii constituiau majoritatea deținuților de la Jasenovac. În mai multe cazuri, deținuții erau uciși pe loc după ce recunoșteau că sunt sârbi și majoritatea considerau că acesta este motivul încarcerării lor. Sârbii erau
Lagărul de concentrare Jasenovac () [Corola-website/Science/321427_a_322756]
-
mai multe ipoteze la fel de credibile. Unii cercetători recunosc autoportretul lui Botticelli, orientarea capului și a privirii părând proprii pictorului care se privește în oglindă. Dar teoria acreditata în zilele noastre presupune că este vorba despre fratele pictorului, Antonio Filipepi, meșter aurar și gravor de medalii. Este vorba despre o operă intensă, în care chipul osos este redat cu minuțiozitate pentru a surprinde aspectul cel mai veridic și profund din fizionomia personajului. Este interesant de observat felul în care pictorul a scos
Portret de bărbat cu medalie () [Corola-website/Science/331071_a_332400]
-
către mănăstirea Vodița, pe care o întemeiase cândva între 1370-1371, se aflau și 40 de sălașe de „ațigani”. În Evul Mediu majoritatea romilor din Țările Române erau robi boierești, domnești sau mănăstirești, ocupațiile lor principale fiind acelea de căldărari, fierari, aurari, spoitori, cântăreți etc. Pentru a obține permise de trecere prin țările din apus, unii țigani au pretins că sunt creștini din Egipt veniți în pelerinaj (iar mai apoi, când nu au putut să le obțină, au falsificat astfel de permise
Romi () [Corola-website/Science/297476_a_298805]
-
a fost construită în anul 1733 în Piața Mică din Sibiu, pe culoarul de acces dinspre Orașul de Jos. Ea a fost cunoscută de sibieni ca ""Biserica Arcadelor"" (în ), după porticul boltit pe care îl avea. În anul 1747, breasla aurarilor a oferit acestei biserici o cruce de argint. Ca urmare a faptului că zona unde se afla tunelul ce făcea legătura între Orașul de jos și Orașul de sus devenise insalubră, fiind sufocată de gunoaie care produceau un miros pestilențial
Biserica Sfântul Ioan din Sibiu () [Corola-website/Science/324059_a_325388]
-
(sau Peter Sigerus) (n. 3 iulie 1759, Brașov, d. 7 septembrie 1831, Sibiu) a fost un farmacist și botanist sas din Transilvania, considerat a fi întemeietorul botanicii farmaceutice din Transilvania. A fost fiul lui Sr., aurar, și al Rosinei Draudt. A fost bunicul lui Emil Sigerus. Născut într-o familie cu vechi tradiții de aurari și angajați ai administrației municipale din Brașov, Petrus Sigerus urma să-i urmeze pe bunicul și pe tatăl său în ocupația
Petrus Sigerus () [Corola-website/Science/316716_a_318045]
-
fost un farmacist și botanist sas din Transilvania, considerat a fi întemeietorul botanicii farmaceutice din Transilvania. A fost fiul lui Sr., aurar, și al Rosinei Draudt. A fost bunicul lui Emil Sigerus. Născut într-o familie cu vechi tradiții de aurari și angajați ai administrației municipale din Brașov, Petrus Sigerus urma să-i urmeze pe bunicul și pe tatăl său în ocupația de aurar. După ce ambii părinți au murit în același an (1773), pe când Petrus încă era tânăr, unchiul acestuia, Georg
Petrus Sigerus () [Corola-website/Science/316716_a_318045]
-
al Rosinei Draudt. A fost bunicul lui Emil Sigerus. Născut într-o familie cu vechi tradiții de aurari și angajați ai administrației municipale din Brașov, Petrus Sigerus urma să-i urmeze pe bunicul și pe tatăl său în ocupația de aurar. După ce ambii părinți au murit în același an (1773), pe când Petrus încă era tânăr, unchiul acestuia, Georg Draudt, l-a trimis în ucenicie la aurarul Samuel Kalb. Neplăcându-i profesia, și dorind să-și continue studiile, s-a dus la
Petrus Sigerus () [Corola-website/Science/316716_a_318045]
-
Petrus Sigerus urma să-i urmeze pe bunicul și pe tatăl său în ocupația de aurar. După ce ambii părinți au murit în același an (1773), pe când Petrus încă era tânăr, unchiul acestuia, Georg Draudt, l-a trimis în ucenicie la aurarul Samuel Kalb. Neplăcându-i profesia, și dorind să-și continue studiile, s-a dus la Sibiu, unde a încercat să-și câștige existența de unul singur. Acolo s-a angajat ca servitor la consilierul guvernatorial von Huttern, care i-a
Petrus Sigerus () [Corola-website/Science/316716_a_318045]
-
lui Constandin Golescu, vel logofăt, către Divanul Săvârșitor al Țării Românești, din 2 august 1830, prin care descrie situația „măsurilor” existente (stânjeni, prăjini, banițe, ocale, cantar, dramuri, coți etc.), se face referire și la "cuiungibașa", care era șeful argintarilor și aurarilor. La nivel internațional a fost adoptată " Clasificarea Internațională Standard a Ocupațiilor - ISCO 08", la care a aderat și România, în baza Hotărârii Guvernului nr. 575 bis/1992 cu privire la realizarea unor nomenclatoare unitare de interes general prevăzute în concepția generală a
Argintar () [Corola-website/Science/326339_a_327668]
-
un alt deținut i-a spus să pretindă că este cizmar de meserie, tânăra Luka (Joanna Pacuła), care s-a dat drept cusătoreasă deși nu cunoștea această meserie, și adolescentul Stanislaw "Shlomo" Szmajzner (Simon Gregor), care era de meserie bijuterier aurar și a fost oprit, împreună cu fratele său mai mic, pentru a le face bijuterii naziștilor. Toate încercările de evadare din lagărul Sobibor au eșuat atât din cauza vigilenței gardienilor ucraineni, cât și a înconjurării lagărului de un teren minat, cu excepția unui
Evadare din Sobibor () [Corola-website/Science/326551_a_327880]
-
de română și de religie ortodoxă, despre care scrie că sunt bogați și curați. Era o ocupație veche a băieșilor, pe care au abandonat-o după un timp. Dimitrie Cantemir scrie la rândul său, în "Descriptio Moldaviae" (1714), despre țigani aurari. Nume de familie ce reflectă prelucrarea lemnului și aurăritul practicate de romi apar în documente din Transilvania din prima jumătate a secolului al XVIII-lea: în 1735 cel al unei femei pe nume Kalános („lingurar” în maghiară) condamnată pentru vrăjitorie
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
de romi apar în documente din Transilvania din prima jumătate a secolului al XVIII-lea: în 1735 cel al unei femei pe nume Kalános („lingurar” în maghiară) condamnată pentru vrăjitorie; în 1737, nume cu același sens pe o listă de aurari a autorităților; în 1744, numele Bojásul (prima atestare cunoscută a cuvântului „băiaș”); în listele din 1746, 1749 și 1752, același nume și în alte variante, precum și cel de Linguraru. O serie de articole ale preotului luteran Samuel Augustini Ab Hortis
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
tradus printre altele cu "Löffelzigeuner" „țigan lingurar”, apare și în 1836, într-o lucrare a preotului luteran Andreas Clemens din Sibiu. Într-o lucrare în limba franceză din 1837, Mihail Kogălniceanu menționează ca două subgrupuri ale țiganilor domnești rudarii sau aurarii și lingurarii, pe aceștia din urmă calificându-i drept „cei mai civilizați”. Primul autor croat care menționează prezența unor băieși în Slavonia este învățătorul Ferdo Hefele, într-un articol din revista "Vienac" din Zagreb, în 1890. Un călător german, Heinrich
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
care sunt endonime în unele comunități de băieși și exonime în altele. În România sunt cunoscuți cu denumirea de băieși sau băiași în Ardeal, băniași în Banat, cea de rudari este specifică Olteniei și Munteniei, iar în Moldova se numesc aurari sau lingurari. În Oltenia se mai numesc și albieri, rotari și corfari (de la „corfă”, cuvânt regional pentru „coș”). În Bulgaria sunt numiți mai ales "rudari", uneori cu varianta "ludari", dar și "lingurari", "kopanari" (de la "kopanka" „covată”), "vretenari" (de la "vreteno" „fus
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
sau lingurari. În Oltenia se mai numesc și albieri, rotari și corfari (de la „corfă”, cuvânt regional pentru „coș”). În Bulgaria sunt numiți mai ales "rudari", uneori cu varianta "ludari", dar și "lingurari", "kopanari" (de la "kopanka" „covată”), "vretenari" (de la "vreteno" „fus”), "aurari" sau "baeši". În Serbia, acest grup etnic este cunoscut sub denumirea de "banjaši", "lingurari", "kašikari" (de la "kašika" „lingură”) "koritari" (de la "korita" „albie”) sau "rudari". Tot în Serbia se mai folosește și termenul "karavlasi" (singular "karavlah", cuvânt turcesc însemnând „valah negru
Băieși () [Corola-website/Science/333942_a_335271]
-
Ioan Cătălina, un localnic născut în 1935, este singurul căutător de aur aluvionar din România. De asemenea, el este un excelent ghid spre gurile de mină părăsite, cât și un inegalabil povestitor și bun cunoscător de legende despre aur și aurari. Tehnică a învățat-o de la bunicul său, dar a putut să o pună în practică abia după căderea comunismului, deoarece pe atunci această activitate era interzisă. După lungi demersuri, în anul 2005 a primit autorizația de extracție și prelucrare de
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
, (n. în 1485 la Langres în Haute-Marne - d. ~1570 la Langres) a fost un gravor și aurar francez din Dijon (în Bourgogne). A fost decorator, îndeosebi cu ocazia serbărilor regale fastuoase, emailor și medalist. Este cunoscut mai cu seamă pentru că a fost primul maestru francez care s-a servit de ac pentru realizarea gravurilor sale. Era deosebit de
Jean Duvet () [Corola-website/Science/327121_a_328450]
-
cizelării metalelor prețioase. Opera sa reputată originală, foarte rară, în care temele de prețioztate coabitează cu naivitatea „primitivilor”, rămâne izolată în arta secolului al XVI-lea. , pentru opera sa, este uneori supranumit « "Dürer francez" ». Jean Duvet, fiu și frate de aurari, s-a născut în 1485, la Langres, în Haute-Marne. S-a format în prima jumătate a secolului al XVI-lea studiind îndeaproape operele lui Dürer, cât și lucrările maeștrilor italieni Mantegna, Marcantonio Raimondi, Agostino Veneziano, Giulio Campagnola, precum și sculpturile romanice
Jean Duvet () [Corola-website/Science/327121_a_328450]
-
Ludovic de Anjou, cu scutul regatului și al casei de Anjou [2]. În anul 1465 regele Matia Corvin a acordat bistrițenilor dreptul de a dărâma vechea cetate și să fortifice întreaga localitate. Cele 22 de bresle ale orașului formate din aurari, măcelari, fierari, dogari, rotari, funari, etc reușesc să fortifice burgul cu ziduri de piatră de circa 10 m înălțime și 1,5 lățime. Exteriorul zidurilor este dublat de un șanț cu apă care alimenta și morile din întreg orașul. Cum
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
au primit dreptul de a își comercializa mărfurile în numele principelui, fiind avantajați de taxe vamale scăzute. Totodată, comenzile continue primite de meșteșugarii clujeni au dus la dezvoltarea producției de bunuri și extinderea breslelor meșteșugărești. Ajung să fie foarte apreciați meșterii aurari și arginatari, fabricanții de arme, constructorii ș.a. Astfel, în 1609 aurarul Andreas primește o comandă neobișnuit de mare pentru acele vremuri, comandă pentru care dieta de la Cluj va vota o suplimentare a impozitelor, astfel încât să poată fi plătită. În 1613
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
avantajați de taxe vamale scăzute. Totodată, comenzile continue primite de meșteșugarii clujeni au dus la dezvoltarea producției de bunuri și extinderea breslelor meșteșugărești. Ajung să fie foarte apreciați meșterii aurari și arginatari, fabricanții de arme, constructorii ș.a. Astfel, în 1609 aurarul Andreas primește o comandă neobișnuit de mare pentru acele vremuri, comandă pentru care dieta de la Cluj va vota o suplimentare a impozitelor, astfel încât să poată fi plătită. În 1613 Gheorghe Rákoczi I apelase la argintarii clujeni pentru a îi confecționa
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
dieta de la Cluj va vota o suplimentare a impozitelor, astfel încât să poată fi plătită. În 1613 Gheorghe Rákoczi I apelase la argintarii clujeni pentru a îi confecționa un număr de obiecte de uz casnic, în 1634 el plătind 1234 florini aurarilor și gravorilor de sigilii din Cluj. În 1615 Gabriel Bethlen comandă aici două sfeșnice de argint, pentru care plătește 200 de mărci, sfeșnice trimise la moscheea din Istambul a sultanului. Armurierii au beneficiat de asemenea de comenzi semnificative, ei furnizându
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
acestea s-au pierdut din cauza neglijenței egumenilor greci. S-a mai păstrat un Orar din catifea roșie, decorat de Doamna Anastasia cu broderii lucrate cu fir de aur și argint, pe care se află următoarea inscripție în limba slavonă: "„Acest aurar l-a făcut Io Duca Voievod și doamna sa Anastasia și l-au dat sfintei mănăstiri Cetățuia în anul 7178 (=1670)”". De asemenea, în Sala Gotică, se mai expusă o Evanghelie în limba greacă, ferecată în argint, tipărită la Veneția
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
creștinități, căci atât mitropolitul transdanubian și al țărilor tartarice din Proilabum (Brăila), cât și cel al Ungro-Vlahiei (din Tîrgoviște) erau supuși patriarhului de Constantinopole, iar cel de[al] doilea era exarhul acelui patriarhat, continua puterea centrului constantinopolitan pân 'n munții aurarii, sfințea pe mitropolitul de Alba-Iulia, statea în legătură întinsă a organismului eclesiastic greco-bulgar. Singură mitropolia Moldovei și a Sucevei e ab antiquo suverană, neatârnată de nici o patriarhie; acestei Mitropolii a Moldovei și a Sucevei se datorește introducerea limbei române în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]