1,677 matches
-
16-17 ani. După ce oaspeții își clătiră degetele și ghiulurile, gazda bătu de șase ori din palme și-ntr-o clipită se iviră slujnicuțe nu cu mult mai mature decât primele, purtând farfurioare cu dulceață de agrișe și zmeură și pahare aurite cu apă de izvor. Cafea nu se servea, deoarece, deși în Țara Românească lingavii fanarioți o introduseră masiv pe la zaiafeturi o dată cu văcăritul, în Moldova ea nu pătrunsese decât sporadic, sub formă de boabe. Când însă va pătrunde în cantități mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Cred că nu era nimic de desenat la ea. Nici măcar cu adevărat urâtă nu era în stare să fie. Nu pot să uit că semăna cu Omul din manuale. Mi-am imaginat întotdeauna că, dacă ar fi existat o cale aurită de mijloc, ea ar fi folosit-o. S-ar fi plimbat în sus și-n jos pe ea. Nu s-ar fi abătut de la ea decât marțea și vinerea, după desene, ca să se asigure totuși într-un fel pentru clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
statui, tablouri și retabluri, ca să nu mai vorbim de o abundentă floră și faună. Am urmat-o pe Bernarda printr-o galerie debordînd de frunziș și de specimene de la tropice, care alcătuiau o adevărată seră. Geamurile galeriei cerneau o lumină aurită de pulbere și aburi. Suflul unui pian plutea prin văzduh, languros și tîrÎndu-și notele cu delăsare. Bernarda Își deschidea drum prin desiș Învîrtindu-și brațele de muncitor portuar ca pe niște macete. Eu o urmam Îndeaproape, studiind mediul și remarcînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
mei, veniți aici. Eu aici sunt! Auzindu-I Glasul, îngerii zburară în direcția Lui. Când ajunseră, îl găsiră pe Domnul în fața norului, cu sceptrul Său în mâna dreaptă și în mâna stângă avea un sfeșnic din diamant cu o lumânare aurită pentru a le lumina calea îngerilor. Ei îi spuseră: - Doamne! Doamne, ce bine că Te-am găsit, Doamne! Să vezi ce s-a întâmplat în Țara Lalelelor. Am venit să ... - Știu foarte bine ce s-a întâmplat în Țara Lalelelor
PARTEA A II A de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363740_a_365069]
-
Mariana Stoica Publicat în: Ediția nr. 2072 din 02 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Ard felinarele toamnei în crengile triste și ude Din cer picură ritmic lacrimile ploilor nude. O frunză stingheră cazută pe caldarâmul tăcut Se stinge-n culori aurite în al agoniei sărut. Îngenunchiați la fereastră stau plopii cu-obraji ruginii Iar vântul scârțâie-n poarta cerului cu nori fumurii. Salcâmii se-ndoaie-n mătănii purtând cununițe de brumă Păsări speriate vâslesc spre înălțimi aurite de lună. Nucul bătrân
DE TOAMNĂ.... de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364038_a_365367]
-
Se stinge-n culori aurite în al agoniei sărut. Îngenunchiați la fereastră stau plopii cu-obraji ruginii Iar vântul scârțâie-n poarta cerului cu nori fumurii. Salcâmii se-ndoaie-n mătănii purtând cununițe de brumă Păsări speriate vâslesc spre înălțimi aurite de lună. Nucul bătrân din grădină își scutură căruntele plete Nucile în cămăși zdrențuite cad învelite-n regrete. Privirea târzie a pădurii țese zâmbete policrome Din via despuiată de struguri se-nalță spre grauri...arome. Tu stai mirat și privești
DE TOAMNĂ.... de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364038_a_365367]
-
Albe șoapte. Felinarele se-mbracă în paiete de cleștar. Luna-și crește plină unda Peste lacul deghizat în patinoar. Ninge peste Cișmigiu; Dimineață - Flori de gheață. Pe copacii desfrunziți crugul iernii troienește. Peste poduri și statui, Soarele păienjeniș de lumină aurește. Ninge peste Cișmigiu; Amiază - Zbor de rază. Fulgi albatroși la Monte Carlo valsează-n ritm aerian. Pe alei surâd idile Înfiripate-ntr-un mărunt Paris siberian. Corina Diamanta Lupu București 12 decembrie 2013 Referință Bibliografică: NINGE PESTE CIȘMIGIU / Corina Diamanta
NINGE PESTE CIŞMIGIU de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363285_a_364614]
-
a reversului iubirii de țară a Familiei Regale a României. De la Principele Carol I și până azi, la Altețele Lor Regale, Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu ai României, aniversările princiare translează fiecare an spre un sens magnific al timpului aurit în istorie așa cum coacerea piersicii împlinește opera de rodire, adunând în ea toată catifeaua și mierea pământului. Într-un poem există actul pur al sufletului! O aniversare, ce domină pragurile vieții fiecăruia e un poem. Iar pentru aniversările Altețelor Lor
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
numea: Gheorghe! Dode juca badminton. Când a murit Dode, s-a oprit ceasul. Era dimineață și m-am trezit în țipete. Ciudat. Era o zi cu soare, tramvaiele circulau prin fața blocului, oamenii mergeau grăbiți sau agale pe stradă, frunzele încă aureau în copaci. În salonul de terapie intensivă, bătrânul respira acum, mai ușor. Îmi mulțumește din priviri. Soția lui doarme pe un scaun. Eu îi mângâi ușor degetele brăzdate de cute adânci, și parcă îl țin de mână pe Dode. Cavalerul
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
tot! „Cine este acest om și ce dorește de la mine?” Se uită prin toate încăperile și nu-și putea crede ochilor; un lux cum nu a mai văzut în viața ei! Tablouri imense a căror rame sigur trebuiau să fie aurite. Covoare în care ți se afundau picioarele. Mobilier sculptat, cine știe din ce lemn deosebit și scump... pe jos ori era marmură ori gresie de cea mai bună calitate... Bucătăria era cât sufrageria de la mama de acasă. Avea pe puțin
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 2 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360900_a_362229]
-
în casa unui bărbat de treizeci și trei de ani, care pe deasupra îi mai era și profesor. Lichiorul ca și tăria țigării începeau să-și facă efectul. Condurache reveni cu ibricul în mână, turnă cafeaua în ceștile din cobalt albastru cu dungă aurită pe margini, apoi umplu din nou păhăruțele cu lichidul miraculos. - Nu mai puneți vă rog, am început să mă amețesc după primul păhăruț! - Lasă, nu se întâmplă nimic. Așa ai prima senzație din cauza căldurii din șemineu. Nu-i mai plăcut
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363161_a_364490]
-
ortodoxă. Icoanele originale fac parte azi din expoziția de muzeu din vila Cuibul liniștit. Pe crucea care termină iconostasul este pictat Hristos crucificat. La extreme se află cei patru evangheliști. Sub crucificare este pictată cu craniul lui Adam. Iconostasul este aurit. În afară de sculptura florală, sunt prezenți și îngeri încrustați și eroi biblici. Cupola este cu o organizare centrată, simbolul bizantin al veșniciei și al spațiului ceresc. În zenitul cupolei este pictat Iisus Hristos Pantocrator. În jurul lui, în cercul cupolei se află
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
nedatat, nedeterminat, în care crezusem fără a-l trăi vreodată, am fost martor ca puiul orfan cuibărit de pasăre străină, la freamătul, culorile și strălucirile din spatele scenei, al acelei scene căreia istoria teatrului i-a dat numele și l-a aurit, scena de la Savoy. Nimic nu e așa de strident colorat la acest Teatru, încât actorii să pară niște păuni, dar totul strălucește ca abatajul cu filon de flori de mină. L-am rugat pe maestrul Alexandru Arșinel să îngăduie prezența
SCENA DE LA TĂNASE ÎNRÂUREŞTE VIAŢA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367900_a_369229]
-
termeni, stânga sau dreapta, această împărțire dihotomică a unor concepții, în esență de viață, dar devenite opțiuni și strategii politice, chiar titluri de glorie pentru unii sau alții. Idealismul juvenil nu ține cont de acel Modus In Rebus, de acea Aurea Mediocritas care, etimologic, a însemnat ''aurita cale de mijloc'' și nu sensul, deformat și peiorativ care i se dă astăzi. Lipsesc tonurile de gri, care fac metaforic vorbind, trecerea de la alb la negru, deși această zonă tranzitorie ar fi benefică
INTELECTUALII CA REPER de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367376_a_368705]
-
am și făcut. Intrând în locul de rugăciune, am văzut drept în partea de răsărit, într-o firidă mare, statuia lui Buddha cu picioarele adunate sub el și cu mâinile puse pe genunchi, cu podul palmelor în sus. Capul idolului este aurit, iar părul este negru, fiind făcut din cuie de lemn în formă conică. Înaintea lui Buddha este o candelă, iar pe măsuțele din fața lui sunt două-trei sipețele, stible subțiri și flori, ofrande aduse marelui duh. La ieșirea din locul de
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
de câmp bâzâitul bondarului - soarele-n slavă 38 Mormântul tatei luminat de departe- câțiva brebenei... 39 Curcubeul - privindu-l mai de-aproape un copil în pom 40 Bogdaproste! în paltonul sperietorii hoțul de gutui 41 gângurit de prunc- razele lunii aurind leagănul de lemn 42 cântec de leagăn- petalele mușcatei pică de somn 43 mamă alăptând- o muscă dă târcoale pruncului lacom 44 beneficiind de prelungirea de sezon - câțiva țânțari 45 coborât din munți să vegheze câmpia - bătrânul stejar 46 Mormântul
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367163_a_368492]
-
când trebuia să fim cuminți, mi-a destăinuit un caz special, pe care l-a avut. Venise odată, cu un Jeep, un domn plin de aur...de la dinți, la inele și lanțuri, ba chiar și pintenii de la cizme îi erau auriți. E luni. Îmi trebuie până miercuri un copil nou-născut, băiat, rrom! Dau oricât cereți! Și ea și directoarea Centrului de plasament au rămas mute. Dar pentru ce vă trebuie ...până miercuri? O asemenea procedură durează... N-am timp...plângea în
ÎN LUMEA CELOR CU BANI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367258_a_368587]
-
a trezit o pasăre ce cânta chiar la urechiușa mea, n-am mai recunoscut pădurea. Din verde, ajunsese poleită în aur. Eram atât de fericită, încât am început să cânt și eu. Credeam că o zână folosise nuielușa magică și aurise pădurea dându-i o înfățișare fantastică. Bucuria însă, mi-a trecut repede...Bunicul era trist, la fel de triști erau și ceilalți aluni. Tata mai avea o frunză galbenă alături de „călușul” meu, celelalte îi căzuseră peste noapte. Bunicul mi-a explicat că
POVESTEA ALUNULUI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368684_a_370013]
-
autorilor antologați, precum și al opțiunilor lor privind textele din cuprins devine caduc și superfluu, drept pentru care îl vom lăsa în grija cârcotașilor eventuali, căutătorilor de noduri în papură, cu încredințarea că numai ei îl pot folosi întru poleirea cu „aurea mediocritas” a propriilor neîmpliniri, făcând „să tacă zbârnăirea adunăturilor de muște”... Nu vom încerca miniaturi portretistice fiecărui „personaj” din carte, cum deseori se obișnuiește, din convingerea că această carte chiar n-are nevoie de asemenea adăugiri, eventuale colaterale..., și nici
PROLEGOMENE LA IUBIRE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2112 din 12 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368718_a_370047]
-
se înălța la ceruri, a donat toate cărțile sale mănăstirii, puținele lucruri personale le-a lasat măicuțelor de la Văratic. Verigheta de căsătorie a dat-o tot Mănăstirii Văratic, iar cea a soțului Catedralei Sfântul Ioan din Suceava, pentru a se auri obiectele de cult religios. Dorința domniei sale de a fi îngropată la Putna, acolo unde se află și rămășițele pământești ale lui Ștefan cel Mare, a fost îndeplinită. Strămutarea dânsei la mănăstire se aseamănă cu dorința celui care l-a studiat
„THE GREAT DAME OF ROMANIAN LITERATURE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363710_a_365039]
-
de sus din pod sau cățărându-se în cireșul mătușii, ori gol atunci când mama l-a lăsat fără haine la scăldat în Ozana cea liniștită... (...) Se lăsa din nou seara, o seară de început de toamnă, și norii mari alburii, auriți de lună, acopereau aproape tot cerul, nemișcați pe fondul albastru. Pe Valea Prahovei, luna nouă cobora pe orizontul verde-albăstrui, stelele sclipeau deasupra munților. Muntele era întunecat de umbră, dar la dreapta și la stânga, în vale, peisajul se desfășura magnific, luminat
VACANŢE, VACANŢE...ROMÂNIE, PLAI DE DOR... de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349516_a_350845]
-
din zurgălăi, Să răsune peste văi! Mânați măi: Hăi! Hăi! Grâu mărunt și grâu de vară, Să răsară-n primăvară! Dumnezeu să îi dea ploi, Că e semănat de noi! Grâul în brazdă să crească Și-n spic să se aurească! S-aveți în anul ce vine, Hambarul plin, pentru pâine. Ogor cu spice bogate Pentru mese-mbelșugate, Pâinea să o rumenească Doar pe vatră strămoșească! Să vă intre în hambare, Grâul pentru bunăstare! De noi să vă amintiți Întru mulți
UN COLIND DE ANUL NOU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/349604_a_350933]
-
în casa unui bărbat de treizeci și trei de ani, care pe deasupra îi mai era și profesor. Lichiorul începea să-și facă efectul, ca și tăria țigării. Condurache reveni cu ibricul în mână, turnă cafeaua în ceștile din cobalt albastru cu dungă aurită pe margini, apoi umplu din nou păhăruțele cu lichidul miraculos. - Nu mai puneți vă rog, am început să mă amețesc după primul păhăruț! - Lasă, nu se întâmplă nimic. Așa ai prima senzație din cauza căldurii din șemineu. Nu-i mai plăcut
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350294_a_351623]
-
la disperare, nu se hrăneau cu speranța evadării și nu adormeau îmbrățișați de acest vis? Pentru Andrei și Florica, visul împlinit era chiar mai frumos decât realitatea. În dimineața în care, treziți de razele unui soare darnic ce trimitea săgeți aurite în fereastră, vestind ziua nouă, cei doi se minunau de nebănuitele minunății ale visului realizat ... În urmă doar cu o zi părăsiseră o lume înghețată, covârșită de o iarnă grea. În acea primă dimineață în Israel, când au deschis temători
LA CAESAREA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1557 din 06 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348638_a_349967]
-
Sebastian Condurache, « disputat » ca un « trofeu » de mai mai multe personaje feminine, deopotrivă, eleve și profesoare : Ramona, Angela, Minodora și indirect chiar Georgeta, pentru ca, în final, să fie un alt deznodământ : Condurache - Adriana. Autorul, pătruns de îndemnul horațian din Ode, Aurea mediocritas, al spiritului de echilibru, își compune ficțiunea în diegeza realismului verosimil, dar și al responsabilității social-morale. Tot astfel, guvernat de același principiu, construiește și imaginea personajului principal - profesorul Condurache. Centrează interesul pe profesorul de matematică, nu intâmplător. El personifică
IASI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349844_a_351173]