308 matches
-
că mângâierea rugii, Tita Bărbulescu, a mai evoluat în scenă, în țară și străinătate, alături de: Maria Lătărețu, Ion Luican, Emil Gavriș, Dan Moisescu, Alexandru Grozuță, Ioana Radu, Mia Braia, Rodica Bujor, Ion Dolănescu, Maria Ciobanu și mulți alții. Imprimările sale aurorale se datorează în primul rând unui acompaniament pe masura al Orchestrei Radio, conduse de Victor Predescu, Ionel Budișteanu, Radu Voinescu sau Paraschiv Oprea. Rod al muncii de culegere de folclor, consecvențe și de prolificitate remarcabilă, interpreta Tita Bărbulescu are azi
TITA BĂRBULESCU. ARTISTĂ ÎNSTELATĂ CA CERUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365916_a_367245]
-
a vieții materiale și spirituale a satului Vaduri, întins sub umbrele munților Moldovei, aproape de Hidrocentrala din care pleacă de aproape un veac minunea kilowaților ce a premers civilizației de azi a țării, și aproape de Mănăstirea Pângărați, ctitorie veche, monumentală și aurorală a lui Vodă Lăpușneanu (e una din rarele biserici medievale, din piatră, cu etaj). Povestea depănată azi cu preotul Dorin Ploscaru este povestea Bisericii Sfânta Treime (încă o povestire se va rupe altădată, din odiseea vieții unui poet - părintele scrie
PREOTUL DORIN PLOSCARU. CLĂDITOR DE TEMELII ŞI METAFORE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352496_a_353825]
-
stâlpi, ci coloane cu frize și broderii a avut. Prezentatoarea a fost vesela și strălucitoarea, suplă, inteligentă cu acuratețe a dicției, spontaneitate, eleganță, actrița Adriana Trandafir. Acompaniamentul orchestral l-a asigurat cine, dacă nu „Lăutarii din Chișinău”, orchestra cu o aurorală suită de merite ajunse la înălțimea supremă a orchestrelor de muzică folclorică românească din toate timpurile, sub bagheta maestrului Nicolae Botgros. Ansamblul folcloric "Carpați" de la Câmpulung Muscel a realizat momente de dans popular care au conectat publicul la veselie și
BENONE SINULESCU. ÎN NERĂBDAREA ANIVERSĂRILOR CE VOR SĂ MAI VINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350576_a_351905]
-
speculația filosofică a fondului spiritual pe care aceasta îl presupune. Albumul având următoarele capitole: I - Cumpăna muntenului, II - “Firul vieții“, III - Locuri privilegiate istoric, IV - Cimitirul Vesel de la Săpânța și “Țapiul isășitor“, V - Peisajul ca reînceput al lumii, VI - Portretul auroral, VII - Natura statică, VIII - Cartea ca început și oglindă, - 1 - Linie și cuvânt, 2 - Culoare și poveste, 3 - „Eclaboussures de soleil” și oglinda, IX - Mama și matricea arhaică și X - Fișă biografică Petru Birău, cuprinde un întreg evantai despre viața
PETRU BIROU SAU POLICROMIA CA MODUL EXPRESIVITĂŢII IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 716 din 16 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351720_a_353049]
-
și marile recuperări. Cam ce foloase, din perspectiva iluziei populare, mânca-ți-aș? Maximum de foloase! Foloase de-a dreptul mitice pentru orice Mitică! Poziția polară, în primul rând, de pe care iei startul cu sulița-n sus, ca un zeu auroral, în turnirul pentru desemnarea Intelectualului Dominant. Publicitatea gratuită și fără limite, ca vârtejul, lăturile debordate-n mare. Nemurirea asigurată, cum congelezi ciorba de burtă. Cariera cea dinăuntru și cea dinafară. Foncția bine remunerată în vremuri de mizerie bugetară și de
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
din Sebeș, Alba, în volumul de debut, Gânduri...Speranțe...Aripi...apărut la Editura ALTIP din Alba Iulia în anul 2010. Universul creativ al Casianei Ekart urcă din cele mai profunde straturi ale ființei spre înălțimile armoniilor celeste, peregrinează între renașterile aurorale și catharsisul crepuscular: „miroase a pământ / și a ploaie, / miroase a somn și a moarte. // și vreau să simt cum cresc / și răsar / în apus. / cum prind rădăcini / și îmbătrânesc. / și apoi să cad, / îngălbenită de fericire. / printre frunze. / sau
CASIANA PATRICIA EKART JELMĂREAN SAU ZBOR CRISALIDIC DE PROF. DRD. ADINA VOICA SOROHAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356942_a_358271]
-
poeme de dragoste închinate feminității (soției, mamei, bunicii), copilăriei, precum și unor artiști ai Cuvântului, rezultând adevărate exerciții de prietenie și înțelegere. La Gheorghe A. Stroia, iubirea primește însemnele matinalului, căci, deși transgresează timpuri și spații, își păstrează neîntrerupt prospețimea, frumusețea aurorală, vigoarea cromatică. În definitiv, Gheorghe A. Stroia are vocația iubirii, secondată îndeaproape de puterea admirației și a devotamentului. prof. dr. Monica Grosu - Sebeș VOLUME PUBLICATE STROIA A. GHEORGHE : PLEDOARIE PENTRU... INOCENȚĂ, Ed. Sfântul Ierarh Nicolae, Brăila, 2010 (152 pag.) - poezie
PARFUM DE TEI (TRILINGV: RO-FR-EN) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370766_a_372095]
-
Andra cunoaște repede triumful înstelat de mici glorii, zi cu zi crescătoare și tot mai justificate de valoare. La unsprezece ani a câștigat premiul I la Festivalul Concurs de Interpretare Folclorică „Toamna arieșeană”. Despre călătoria care a urmat pe drumul auroral al muzicii ușoare e și mult, e și puțin de vorbit. Mult pentru că-i pavat cu pietrele rare ale succesului, puțin pentru că a pășit pe el foarte repede și l-a mers în iureș. Tatăl artistei, Alexandru Mihai a înscris
ANDRA. DRAGOSTEA, GUVERNANTA STĂRILOR SUFLETEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362753_a_364082]
-
ani, de când au rămas cele mai scumpe pulberi de amintire, între mine și maestră, deși e o prea mare depărtare, vorbind uneori, simt o caldă comuniune și simt mai adunată și restaurată România, în jurul celei care i-a pus cununa aurorală a muzicii! Maestra Virginia Zeani, de departe, învăluie țara de duh, nu de hotare. Toate gândurile dinspre maestră la noi și dinspre noi la maestră se rup din suflet. Din pricină numai sufletească am împlinit interviul sperat atât de mult
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
față un surâs care nu edifica înfricoșarea de moarte, deși o știa, o aștepta...! Scena a pierdut un colosal actor de comedie care de azi va rămâne monumentalizat în spiritualitatea Teatrului, clădit într-una dintre coloanele ce-i susțin bolta aurorală sub care au scânteiat și vor scânteia oglinzile umane ale jertfei Thaliei. Nu se înșelase Nae Lăzărescu în deslușirea destinului său. Și-a înțeles profetic viața, și-a urmat posibila cale, până în ultima clipă. Deși pășise pe drumul științelor economice
NAE LĂZĂRESCU. MARII ACTORI RĂMÂN ŞI DUPĂ PLECARE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353166_a_354495]
-
Șalaru), „Ia mai zi-i măi fluieraș”, Merge satul la cules”, „Dorul mă cată pe-acasă”, „Mărioară de la munte”, „Nu-i bai”, „Cine stă posomorâtă”, „Asta-i sârba mărunțică”, „Mi-am pus dorul pe cântar”... sunt cântece cu sigiliul artistic auroral Angela Moldovan. Maestra Angela Moldovan, scufundă azi în ochi, aceiași ochi lucitori ca jarul și rotunjiți de compas cu un vârf fixat pe suflet și altul în univers, o istorie și un mit solar al muzicii folclorice românești! * În timpul alcătuirii
ANGELA MOLDOVAN. O ÎNTÂLNIRE CURMATĂ, AŞTEPTÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353232_a_354561]
-
evenimentele începute în chiar ziua nașterii sale, 27 februarie 2015, au pășit spre pragul primăverii cu un concert extraordinar susținut în Sala Mare a Ateneului Român, de către Corul Național de Cameră „Madrigal”, sub genericul „Marin Constantin 90”. Ansambul de voci aurorale, continuator întocmai de nestemat și fascinant al celui înființat cu cincizeci și doi de ani în urmă de către maestrul Marin Constantin, a interpretat un corolar de opere muzicale compuse de Dan Dediu, Miriam Marbé, Ștefan Niculescu, Anatol Vieru, Liana Alexandru
MARIN CONSTANTIN. MUZICA, ÎNCĂ UN SPIRIT PERFECT ŞI MĂIASTRU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1524 din 04 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353210_a_354539]
-
speculația filosofică a fondului spiritual pe care aceasta îl presupune. Albumul având următoarele capitole: I - Cumpăna muntenului II - „Firul vieții“ III - Locuri privilegiate istoric IV - Cimitirul Vesel de la Săpânța și „Țapul isășitor“ V - Peisajul ca reînceput al lumii VI - Portretul auroral VII - Natura statică VIII - Cartea ca început și oglindă 1 - Linie și cuvânt 2 - Culoare și poveste 3 - „Eclaboussures de soleil” și oglinda IX - Mama și matricea arhaică X - Fișă biografică Petru Birău, cuprinde un întreg evantai despre viața și
PETRU BIRĂU SAU POLICROMIA CA MOD AL EXPRESIVITĂŢII IDEILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353665_a_354994]
-
vechi sunt cu spor primenite neizbutit. Din această privință, cântecele artistei Floarea Calotă sunt o colecție reprezentând culegeri de folclor românesc, la rândul lui ales din bogăția, varietatea și vastitatea culturii țărănești căreia Floarea-artista, i-a luat de desupra oglinda aurorală iar din miez inima florilor spirituale. Camprin anul 1920, Ovid Densusianu zicea, privitor la culegerea de folclor:„În adâncurile materialului sunt de părere să se țină seama nu numai de folclorul tradițional, ci și de cel de actualitate, adică de
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
ani, de când au rămas cele mai scumpe pulberi de amintire, între mine și maestră deși e o prea mare depărtare, vorbind uneori, simt o caldă comuniune și simt mai adunată și restaurată România, în jurul celei care i-a pus cununa aurorală a muzicii! Maestra Virginia Zeani, de departe, învăluie țara de duh, nu de hotare. Toate gândurile dinspre maestră la noi și dinspre noi la maestră se rup din suflet. Asupra lor voi reveni cândva! Din pricină numai sufletească doresc fără
VIRGINIA ZEANI. O VOCE LUMINOASĂ, DE APROAPE TREI SFERTURI DE VEAC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 983 din 09 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357438_a_358767]
-
la Melbourne. Absorbit în el însuși, are absorbit în sângele inimii sale și în porii săi sufletești un oraș căruia îi duce în lume numele: orașul Buhuși! Calea artistului, ocolind crispările și împingerile oarbe înainte a urcat spre o culme aurorală, în țări și continente străine, unde a ajuns celebru, făcând pretutindeni cinste țării sale. Pe când în țară, acum, în vremuri atât de învălmășite, iată că nu Bacăul, ci Ploieștiul îl arată publicului, sub bagheta dirijorului Cosmin Murariu, la pupitrul Filarmonicii
SERGIU POBEREZNIC, ARTIST BUHUŞEAN LANSAT PE SCENELE MARII MUZICI, ALE LUMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1034 din 30 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357440_a_358769]
-
Acasă > Cultural > Patrimoniu > LĂURĂ LAVRIC. O VIAȚĂ ARTISTICĂ ÎNDELUNGATĂ ȘI AURORALĂ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1304 din 27 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Se zbate inima noastră și ne ard călcâiele când ne cântă Lăură Lavric! Ce măreție e în glasul bucovinencei artiste, Lăură Lavric! Ce verva
LAURA LAVRIC. O VIAŢĂ ARTISTICĂ ÎNDELUNGATĂ ŞI AURORALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357491_a_358820]
-
Lavric ne ofera mărturii sigure că folclorul românesc e un cosmos, ca România e survolata de conglomeratul de stele printre care, pentru bucuria, alinarea și dragostea oamenilor, a ars, arde azi și va arde într-o viață artistică îndelungată și aurorală, steaua artistei bucovinence care îmbuchetează, dintr-o prodigioasa activitate de slujire a cântecului folcloric, unele dintre cele mai frumoase flori spirituale ale muzicii folclorice moldovenești: Lăură Lavric. Aceste flori nu sunt flori însele, sunt expuneri publice ale parfumului și culorilor
LAURA LAVRIC. O VIAŢĂ ARTISTICĂ ÎNDELUNGATĂ ŞI AURORALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357491_a_358820]
-
cele mai fermecătoare cântărețe ale Moldovei, din toate timpurile! Reprezintă realitatea și fascinația muzicii folclorice din epoca să, prin cântece cu rădăcina și coroană! Aurel V. Zgheran (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografica: Lăură Lavric. O viață artistică îndelungată și aurorală / Aurel V. Zgheran : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1304, Anul IV, 27 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
LAURA LAVRIC. O VIAŢĂ ARTISTICĂ ÎNDELUNGATĂ ŞI AURORALĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357491_a_358820]
-
creația lui și auditoriul a fost impresionat de puterea de creație a acestui autor. Momentul evocării poetului Simon Ajarescu a fost o încercare de a da amintirilor un sens. S-au prezentat fragmente din cartea în curs de apariție “Amiezi aurorale. Simon Ajarescu - între vocație și destin” - cuprinzând repere biografice și poetice, o restituire literară care poate da o nouă dimensiune personalității acestui poet, așa cum i se cuvine. Astfel, cei prezenți l-au putut cunoaște mai bine pe Simon Ajarescu - un
CULOARE ŞI FEMINITATE LA PARIS CAFE DIN GALAŢI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360412_a_361741]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Versuri > Omagiu > LUCIA OLARU NENATI - EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA Autor: Lucia Olaru Nenati Publicat în: Ediția nr. 897 din 15 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Luna iunie nu este doar arealul temporal peste care domnește auroral simbolul eminescian. Mulți uită, din păcate, că în iunie s-a născut - cu 140 de ani în urmă, tot la Botoșani, un titan al gândirii și faptei culturale românești, Nicolae Iorga. Reamintindu-ne de el cu prilejul acestei rotunde aniversări
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]
-
a vastului ei spirit în neciocniri de cuvinte, în înflorirea cuvântului ce-i prelungește trupul de aur al spiritului, un infraspirit din care nu se deduce decât legea iubirii, legea binelui, omenescului iluminat de genialitate. Iar dacă o atât de aurorală artistă așează în subtile și superbe cuvinte numele Preasfințitului Episcop Virgil Bercea alături de al Majestății Sale Regelui, înseamnă că acest nume nu îi vine nici la întâmplare în rostire, nici ca răspuns la investigări în amănunt printr-un nor de
PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP GRECO-CATOLIC VIRGIL BERCEA. TEMEIURI DE ILUMINARE ÎNTRE ADEVĂRURI IPOTETICE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359089_a_360418]
-
stare în orice moment. În același timp, e poarta conectării la alte universuri posibile. E uimitor și îngrijorător, în aceste condiții, cu câtă ușurință suntem dispuși cei mai mulți dintre noi să ne trădăm sinele profund și să întoarcem spatele experiențelor noastre aurorale. Robiți, ne aruncăm și mai abitir în grijile noastre contabile, suntem atenți să ne fărâmițăm viața în varii forme de iluzie a controlului, umblăm țepeni în hainele noastre de firmă, alergăm mahmuri după oportunități, ne pierdem viața pe facebook. Și
Elogiul maidanelor () [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
pragul încăperii în care mă aștepta, sever, domnul profesor, am știut că nu mai e cale de întors. În camera întunecoasă din bulevardul Schitu Măgureanu mă întâlneam pentru prima oară în mod conștient cu destinul. Aveam parte de o experiență aurorală. Omul acesta, fizic atât de împuținat, avea o putere intelectuală și o prezență morală pe care nu le-am mai întâlnit până atunci și după aceea la nimeni. Mai mult decât orice, profesorul era un magnet al bunei credințe. Au
Trei stadii ale creșterii omului sau cum mi-am întâlnit Profesorul () [Corola-blog/BlogPost/338284_a_339613]
-
există o filosofie românescă, cu sens și generatoare de semnificații. O cercetare elegantă și comprehensivă se arată a fi „Șapte puncte de comparație între filosofie și viață” de prof. univ. dr. Petru Ioan; aici sunt relevante ca astfel de puncte aurorale următoarele: câmpul perisabilului, suprema complexitate, neîntrerupta confruntare, spațiul insecurității, proliferarea haotică, tărâmul evoluției și zona conștiinței. Notabil este și studiul prof. univ. dr. Ana Bazac („Ideea de arheologie în filosofia modernă”): aici se examinează liniile pe care a meditat Vasile
ŞTEFAN VLĂDUȚESCU: „Vasile Pârvan – istoriosof” () [Corola-blog/BlogPost/339582_a_340911]