461 matches
-
Canis lupus"), vulpea ("Canis vulpis"), căprioara ("Capreolus capreolus"), bursucul ("Mustela putorius"), dihorul ("Putorius putorius"), ursul ("Ursus arctos"), ciuful de pădure ("Asio otus"), uliul găinilor ("Accipiter gentilis"), cucveaua ("Athene noctua")etc.; reptile: șarpele de casă ("Natrix natrix"), șarpele de aluniș ("Coronella austriaca"), șopârla cenușie ("Lacerta agilis"), gușterul ("Lacerta viridis") etc.. Prima biserică a fost din lemn, fiind menționată în anii 1840 și 1860. Aceata a fost dezafectată, pe locul mesei altarului fiind actual o mică construcție de piatră. Biserica de piatră a
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
canina"); Ierburii și flori cu specii de: rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), clopței ("Campanula sibirica"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), stânjenel de munte ("Iris graminea"), gălbinele ("Ranunculus polyanthemos"), sovârf ("Origanum vulgare"), studentiță ("Arenaria serpyllifolia"), salvie de câmp ("Salvia pratensis"), peliniță ("Artemisia austriaca"), frăguță ("Fragaria viridis"), potcapul-călugărului ("Leontodon hispidus"), scânteioară ("Gagea pusilla"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), coșaci ("Astragalus austriacus, Astragalus onobrychis"), ochiul-lupului ("Nonea pulla"), obsigă ("Brachypodium pinnatum"), scaiul dracului ("Eryngium campestre"), scântietoare ("Potentilla argentea"), cimbrișor sălbatic ("Thymus glabrescens"), lucernă ("Medicago minima"), timoftică ("Phleum phleoides
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
(Coronella austriaca) este un șarpe neveninos din familia colubride ("Colubridae") răspândit în Europa centrală, de nord și de sud-est și regiunea ponto-caspică. În România și Republica Moldova trăiește subspecia "Coronella austriaca austriaca". În România se întâlnește pretutindeni unde găsește condiții bune de viață
Șarpele de alun () [Corola-website/Science/333954_a_335283]
-
(Coronella austriaca) este un șarpe neveninos din familia colubride ("Colubridae") răspândit în Europa centrală, de nord și de sud-est și regiunea ponto-caspică. În România și Republica Moldova trăiește subspecia "Coronella austriaca austriaca". În România se întâlnește pretutindeni unde găsește condiții bune de viață și este ocrotit prin lege. Este un șarpe mic, zvelt, cu o lungime de până la 70—80 cm, coada de lungime mijlocie. Longevitate 8-10 ani. Botul proeminent. Solzii
Șarpele de alun () [Corola-website/Science/333954_a_335283]
-
(Coronella austriaca) este un șarpe neveninos din familia colubride ("Colubridae") răspândit în Europa centrală, de nord și de sud-est și regiunea ponto-caspică. În România și Republica Moldova trăiește subspecia "Coronella austriaca austriaca". În România se întâlnește pretutindeni unde găsește condiții bune de viață și este ocrotit prin lege. Este un șarpe mic, zvelt, cu o lungime de până la 70—80 cm, coada de lungime mijlocie. Longevitate 8-10 ani. Botul proeminent. Solzii dorsali
Șarpele de alun () [Corola-website/Science/333954_a_335283]
-
unde nu se mai putea ține departe de problemele politice, de îndoctrinarea nazistă, și nici nu putea rămâne indiferentă la abuzurile care aveau loc în Reich. Barbu Știrbey i-a pus atunci o întrebare: "Trebuie să te hotărăști ce ești: austriacă, nemțoaică sau româncă? Răspunsul era simplu: "Sunt româncă". A început astfel o perioadă de un an de zile în care principesa va face mai multe călătorii în România în slujba misiunii pe care și-o asumase, pentru soldații români, iar
Ileana, Principesă a României () [Corola-website/Science/302860_a_304189]
-
Potentilla bifurca"), talpa leului ("Gymnospermium altaicum"), poala "Sfintei Mării" ("Nepeta ucranica"), untul vacii ("Orchis morio ssp. picta"), poroinic ("Orchis purpurea"), pribolnic ("Orchis simia"), bujor românesc ("Paeonia peregrina"), bujor de stepă ("Paeonia tenuifolia"), băbărujă ("Paliurus spina-christi"), trandafir ("Rosa turcica"), lăptiucă ("Scorzonera austriaca"), brei ovat ("Mercurialis ovata"), milițea dobrogeană ("Silene compacta"), salată de pădure ("Smyrnium perfoliatum"), tavalgă ("Spiraea crenata"), colilie ("Stipa ucrainica"), tătănesă ("Symphytum tauricum"), fetică ("Valerianella coronata"). Turismul necontrolat, braconajul, pășunatul răzleț, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
pitic ("Otus scops"), bufniță ("Bubo bubo"), cucuveaua ("Athene noctua"), barză albă ("Ciconia ciconia"), stârcul cenușiu ("Ardea cinerea"), corbul ("Corvus corax"), cocoșul de mesteacăn ("Lyrurus tetrix"). Șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), năpârcă ("Natrix tessellata"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), năpârcă ("Natrix natrix"), vipră ("Vipera berus"), ivoraș-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), tritonul de munte ("Triturus alpestris"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana
Parcul Național Munții Rodnei () [Corola-website/Science/311373_a_312702]
-
că a încetat să mai existe ca unitate combatantă. Corpul al Treilea Caucazian, de exemplu, înființat în aprilie cu 40.000 de oameni, s-a găsit redus la 8000. El a fost aruncat în bătălia de pe San contra Armatei I austriece și a reușit să ia circa 6000 de prizonieri și nouă tunuri. O divizie rămăsese la 19 mai cu doar 900 de oameni. Rușii au fost obligați să se retragă, Puterile Centrale au recucerit mare parte din Galiția, și amenințarea
Ofensiva Gorlice–Tarnów () [Corola-website/Science/334320_a_335649]
-
Centrale au recucerit mare parte din Galiția, și amenințarea rusească față de Austro-Ungaria a fost îndepărtată. A fost deosebit de mulțumitoare recucerirea Przemyślului la 3 iunie. În aceeași zi, au fost lansate noi ofensive: Armatele a IV-a și a VII-a austriece pe flancul Armatei a XI-a îndreptată către Nistru. Până la 17 iunie, apărătorii se retrăseseră la Lemberg (astăzi Lviv, Ucraina), capitala Galiției, și în ziua de 22 al patrulea cel mai mare oraș al Austro-Ungariei a fost recucerit. Cu această
Ofensiva Gorlice–Tarnów () [Corola-website/Science/334320_a_335649]
-
a ansamblului monumental comemorativ Francisc I al Austriei, amplasat în zidul celei de-a treia centuri de fortificare a orașului istoric. După finalizarea lucrărilor, în interiorul nișei centrale a fost amplasat copia bustului împăratului Francisc I al Austriei. La dorința Fundației austriece Klagenfurt - Hermannstadt Sibiu, Consiliul Local al municipiului Sibiu a amplasat în stânga nișei o plăcuță bilingvă româno-germană, din material plastic. Inscripția în limba română este următoarea: "„Francisc I., Împărat al Austriei (1804 - 1835), care a consolidat în Europa și Transilvania o
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]
-
a fost funcționar la Cernăuți, astfel că familia lui a primit cetățenia română la sfârșitul războiului. După 1940 a devenit cetățean sovietic. Mai târziu a trait timp de 40 de ani fără cetățenie, optând în 1982 în sfârșit pentru cea austriacă. Vorbea fluent germană, română, italiană, poloneză, rusă, idiș, franceza și engleză. Rezzori a invatat la gimnaziile din Brașov, Fürstenfeld (Știria) și Viena. În Leoben a studiat mineritul, în Viena arhitectură și medicină. Și-a întrerupt studiile pentru a-și satisface
Gregor von Rezzori () [Corola-website/Science/311427_a_312756]
-
o biserică romano-catolică construită în anul 1911 în satul Prisaca Dornei din comuna Vama (județul Suceava). Ea se află de-a lungul drumului care face legătura între orașele Suceava și Câmpulung Moldovenesc. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), autoritățile austriece au adus aici coloniști de origine germană, care proveneau din diverse regiuni ale imperiului și din landurile germane. În anul 1807 s-a format în capătul dinspre Câmpulung Moldovenesc al satului Vama, în lunca împădurită de sub culmea Hurghiș, o colonie
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
împotriva maghiarilor, care s-au răzvrătit împotriva autorității centrale Habsburg în numele libertățile lor antice. Franz Josef a abolit constituția din 1849 și și-a mărit atribuțiile guvernamentale în 1852. După 1850, Franz Joseph a trebuit să accepte eșecurile politicii externe austriece: Războiul Crimeii și ruptura de Rusia precum și războiul cu Sardinia din 1859, împotriva Casei de Savoia și a lui Napoleon al III-lea, când a fost învins în vestita bătălie de la Solferino. Regresul a continuat cu înfrângerea din războiul austro-prusac
Franz Joseph al Austriei () [Corola-website/Science/302666_a_303995]
-
capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), veveriță ('Sciurus carolinensis") sau pârșul de alun (Muscardinus avellanarius). Reptile și amfibieni: șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), șopârla de munte ("Lacerta vivipara"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus"), brotacul-verde-de-copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca râioasă verde ("Bufo viridis"), broasca de pământ ("Pelobates fuscus") În vecinătatea
Penteleu (sit SCI) () [Corola-website/Science/332211_a_333540]
-
HCM Râmnicu Vâlcea, România. Formată de Hypo Viena, Blazek a jucat în opt sezoane consecutive cu reprezentanta Austriei în Liga Campionilor și a disputat finala sezonului 2007/2008, pierdută în fața lui Zvezda Zvenigorod. De asemenea, în urmă cu trei ani austriaca a pus umărul la câștigarea Cupei Cupelor, când pe parcurs Hypo a trecut de Bayer Leverkusen, Dinamo Volgograd, Thüringer HC și Issy Paris. După experiența de la Hypo, a jucat câte un an la Mios Biganos (Franța), MTK Budapesta (Ungaria) și
Petra Blazek () [Corola-website/Science/336484_a_337813]
-
oraș, satul Bucșoaia devenind localitate componentă a orașului Frasin. Prima menționare a satului Bucșoaia are loc în Izvodul Mănăstirii Voroneț din 24 octombrie 1772, când sunt menționate 37 de gospodării la „Bucșoae”. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), autoritățile austriece au adus aici coloniști de origine germană, care proveneau din diverse regiuni ale imperiului și din landurile germane. O parte din coloniști s-au așezat în satele Bucșoaia (în ) și Frasin (în ). Satul Bucșoaia se află la 6 km vest
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
Mitocu Dragomirnei este o biserică romano-catolică construită în anul 1894 în satul Mitocu Dragomirnei (județul Suceava). Ea se află pe o uliță a satului, în apropiere de școală, biserica ortodoxă și cimitir. După anexarea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic (1775), autoritățile austriece au adus aici coloniști de origine germană, care proveneau din diverse regiuni ale imperiului și din landurile germane. Primii coloniști germani au sosit la Mitocu Dragomirnei (în ) în 1782, venind din Banat, și erau de confesiune evanghelică (luterană). Cu timpul
Biserica romano-catolică din Mitocu Dragomirnei () [Corola-website/Science/323341_a_324670]
-
de Orléans, a fost regent al Franței în timpul minoratului lui Ludovic al XV-lea al Franței. Ea a fost, de asemenea, strămoașa împăratului Francisc I și a regelui Ludovic-Filip I; astfel, multe familii regale din Europa, cum ar fi cea austriacă, bulgară, italiană, napolitană, română, spaniolă și toscană, sunt descendenții ei. S-a născut în 27 mai 1652, în castelul din Heidelberg. Părinții săi au fost Carol I Ludovic al Palatinatului, fiul lui Frederic I de Boemia aparținând Casei de Wittelsbach
Elisabeth Charlotte, Prințesă a Palatinatului () [Corola-website/Science/321081_a_322410]
-
tuturor fortificațiilor din Banat. În 1701 a fost distrusă și fortificația de la Ciacova, cu excepția turnului”, mai scrie turismtimis.ro. După alungarea turcilor din Banat, în urma războiului austro-turc din 1716-1718, turnul din Ciacova a ieșit din sfera de preocupări a armatei austriece menținându-se în forma sa inițială, cu micile transformări din timpul ocupației turcești. În anii 1962-1963 au fost întreprinse lucrări de consolidare la turn. S-au refăcut crenelurile și acoperișul platformei de apărare, se plachează toate părțile rupte din fațade
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
avut pierderi importante — peste 15.000 de oameni morți, răniți sau luați prizonieri. Această victorie a avut o mare valoare strategică pentu Aliați. Sârbii au provocat o prima înfrângere armatelor Puterilor Centrale și au împiedicat transferarea Armatei a 2-a austriece pe frontul din Galiția. După aceasta înfrângere, trupele austriece au început pregătirile pentru o a doua ofensiva. În același timp, sârbii au declanșat o ofensivă limitată în regiunea Srem. Ajunși pe linia Srem - Sremska Mitrovica - Sarajevo, sârbii au fost în
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
și-au continuat ofensiva. Pe 16 noiembrie, subunitățile austro-ungare au atacat pozițiile sârbilor care apărau calea ferata Obrenovac-Valevo. Austriecii au reușit să cucerească zona localității Lazarevac și să producă retragerea unităților Armatei a 2-a sârbe. Armata a 6-a austriacă a reușit să cucerească pe 24 noiembrie înălțimile strategice de pe muntele Malen. O zi mai tarziu, Armata austriacă a 6-a a traversat râul Leg, pregătindu-se să atace flancul stâng al Armatei I sârbe. În această situație, generalul Živojin
Campania din Balcani (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/319789_a_321118]
-
devastată de țăranii conduși de Gheorghe Doja. Opunându-se anexării Transilvaniei de către Casa de Austria (Habsburg) în cadrul revoltei Curuților, familia nobililor de Trascău (Thorotzkay) a fost eliminată de pe scena istoriei, odată cu cetatea lor, distrusă în anul 1703 de către trupele imperiale austriece conduse de generalul Tiege (Lobonți). Azi se mai păstrează o bună parte din zidurile incintei și cele două turnuri laterale. La mai puțin de patru kilometri de castel, pe dealul Rîmeți, a fost construită încă o fortificație identică, din care
Cetatea Trascăului () [Corola-website/Science/307256_a_308585]
-
sur ("Gyps fulvus"), corb ("Corvus corax"), șorecarul comun ("Buteo jamaicensis"), mierla de piatră ("Monticola saxatilis"), forfecuță gălbuie ("Loxia curvirostra"), lăstun mare ("Apus apus"), fâsă de munte ("Anthus spinoleta"); Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), viperă ("Vipera berus"), șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), șopârla de ziduri ("Podarcis muralis"), ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra carpatică ("Triturus montandoni"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), tritonul de munte ("Triturus
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
politic. Numai după decesul tatălui ei, Elizabeth Christine de Brunswick-Wolfenbüttel și-a dat acordul pentru căsătorie, care a avut loc la 7 ianuarie 1744 la Augustinerkirche. La câteva săptămâni după nuntă, cuplul a fost numit guvernatori ai Țărilor de Jos austriece succedând mătușii lor Arhiducesa Maria Elisabeta de Austria, care a murit în 1741. Cuplul a plecat de la Viena la 3 februarie și a sosit la Westwezel, un oraș din Țările de Jos austriece la 24 martie, unde au fost întâmpinați
Maria Anna de Austria (1718-1744) () [Corola-website/Science/323733_a_325062]