8,259 matches
-
Articolele Autorului Pentru publicul român, muzica vieneză a devenit o tradiție în perioada sărbătorilor de iarnă. Drept mărturie stă cel de-al unsprezecelea an consecutiv în care orchestra Johann Strauss Ensemble a fost invitată să concerteze în țara noastră. Muzicienii austrieci, supranumiți de presa internațională „Regii Valsului”, vor străbate România într-un turneu național, între 10 si 21 decembrie. Vor avea loc reprezentații în Iași, Bacău, Bistrița, Târgu Mureș, Cluj, Arad, Oradea, Timișoara, Sibiu, Brașov și București. Concertul de la București va
REGII VALSULUI, JOHANN STRAUSS ENSEMBLE, REVIN ÎN ROMÂNIA PENTRU AL 11-LEA AN CONSECUTIV! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1439445714.html [Corola-blog/BlogPost/373290_a_374619]
-
în detrimentul eticii și deontologiei profesionale. Nici schimbările politice la nivel de președinție, realizate în toamna anului trecut nu au adus vreo schimbare. Proaspătul Iohannis, venit de nicăieri, ajutat de forțele politice occidentale, a fost numit în funcție. Drept mulțumire, firme austriece și germane au liber la contracte preferențiale în România, iar așa-numitul parteneriat cu Statele Unite, se dezvoltă pe orice alt plan, mai puțin pe cel economic. Scutul antirachetă nu e decât un alt pretext pentru care trupe străine să staționeze
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/totu-i-vechi/ [Corola-blog/BlogPost/93378_a_94670]
-
numeroase și puternice frământări sociale legate de stăpânirea și valorificarea viilor și livezilor de pomi702. Dacă pentru secolul al XVIII-lea documentele par să arate că o bună parte a acestor plantații erau în stăpânirea boierilor și mănăstirilor (în timpul ocupației austriece și în posesia fiscului imperial), în timp ce țăranii apar cu mai puține vii, în secolul al XIX-lea și mai ales în perioada Regulamentului organic, ponderea principală trece pe seama acestora din urmă (moșneni sau clăcași), care dețin acum cele mai mari
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
care avea date mai complete, situația se prezenta în felul următor 720. Producția totală de vin a Mehedințiului era de 3802574 ocă, din care 2434000 erau destinate consumului și 1542574 poentru vânzare (cu 8-12 parale/ocă). NOTE 655. În timpul ocupației austriece a Olteniei o parte din viile mitropoliei Țării Românești și cele brâncovene devin vii fiscale. Printre acestea în partea de vest a Olteniei sunt menționate cele de la Drincea, Știubei, Almăjel, Suțita, Orevița, Stăncești (Șerban Papacostea, Oltenia sub stăpânire austriacă, 1718-1739
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
ocupației austriece a Olteniei o parte din viile mitropoliei Țării Românești și cele brâncovene devin vii fiscale. Printre acestea în partea de vest a Olteniei sunt menționate cele de la Drincea, Știubei, Almăjel, Suțita, Orevița, Stăncești (Șerban Papacostea, Oltenia sub stăpânire austriacă, 1718-1739, București, Edit, Academiei, 1971, p. 72). 656 .Printre cauzele cele mai frecvente a conflictelor dintre țărani și boieri sau arendași îl constituiau în prima jumătate a secolului al XIX-lea și tendința de sporire a dijmei (otaștină) situația constatată
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
-lea și tendința de sporire a dijmei (otaștină) situația constatată în cazul moșiilor Bolboșani și Orevița unde datorită acestor împovărări unii dintre locuitori își părăsiseră viile. De remarcat că același lucru se întâmplase și în perioada de început a ocupației austriece, locuitorii refuzând să se întoarcă pe moșie dacă nu se aplica vechiul regim de îndatoriri. (Ibidem, p. 202).209 657 Arh. Ist. Centrală București, fond Mănăstirea Tismana, XCIII/ 75. 658. Ibidem, Mănăstirea Baia de Aramă, I/138. 659 .Ibidem, Tismana, XCV/90
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
anul 1864, în “Mehedinți - cultură și civilizație”, IV, Tr. Severin, 1982, p. 187-194.217 703 .Ibidem, fond Tribunalul județului Mehedinți, dosar 2811/1831, f. 18-20. 704 .Încă din 1719, la Drincea existau 40 pogoane vie. (Șerban Papacostea, Oltenia sub stăpânirea austriacă, București, Editura Academiei, 1971, p. 72). 705 Arh. St. Drobeta Turnu Severin, fond Pretura plășii Bâcleș, dosar 5326/1832. 706 .Ibidem, fond Tribunalul județului Mehedinți, dosar 5013/1835, f. 1.218 707 .Ibidem, fond Primăria orașului Cerneți, dosar 13/1833
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
E. Gaster din str. Sticlari nr. 18 a fost construit în 1858 pe fostul unei mai vechi sinagogi. În prezent, pe locul acestuia se află o parte din noua Hală a Unirii. A fost cunoscut și sub numele de Sinagoga Austriacă. Templul „Lumina Nouă” - Or Chudoș din Intrarea Sticlari nr. 17-19 cunoscut sub numele de Sinagoga rusă, a fost construit în 1904 pe locul unei sinagogi mai vechi din 1870. A fost demolat în 1987. Despre aceste sinagogi demolate (Cahal Grande
„Sistematizarea Bucureştiului şi sinagogile” by http://uzp.org.ro/sistematizarea-bucurestiului-si-sinagogile/ [Corola-blog/BlogPost/94018_a_95310]
-
Cesar 2002: “Cea mai bună actriță în rol secundar” - Annie Girardot. German Film Award 2002: “Cel mai bun film străin”. (Lista completă de premii și nominalizări pentru Michael Haneke de pe IMDB) Premiera românească a filmului este susținută de Forumul Cultural Austriac și de Institutul Francez. Amour este adus în România de Independența Film, casa de distribuție care promovează filme independente de referință, de nișă sau câștigătoare ale unor premii internaționale prestigioase. Independența Film a distribuit pelicule ca “Trainspotting”, ”Amélie”, ”Melancholia”, ”Todo
Amour, filmul emoţionant al lui Michael Haneke, pe ecrane, din 1 februarie by http://www.zilesinopti.ro/articole/4501/amour-filmul-emotionant-al-lui-michael-haneke-pe-ecrane-din-1-februarie [Corola-blog/BlogPost/97576_a_98868]
-
Matei Călinescu, Felicia Antip, George State, Geo Șerban, S. Damian ș.a. Un poet care se apropie oarecum de maniera lui Celan, la noi, ar fi Nichita Stănescu, prin „Necuvintele” sale. O corespondență pasionantă, îmbogățite cu poeme este aceea cu scriitoarea austriacă Ingeborg Bachmann, corespondență publicată în Austria și tradusă fragmentar la noi, în revista „Lettre Internationale”. În 2008 a apărut un volum „Paul Celan, dimensiunea românească”, semnat de Petre Solomon, cu o postfață de Nina Cassian (Editura Art) care a și
CUI APARŢINE PAUL CELAN? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 by http://confluente.ro/boris_mehr_1458390235.html [Corola-blog/BlogPost/366115_a_367444]
-
www.sonoro.ro Festival prezentat de: Raiffesen Bank, E.ON Sponsori principali: Phillip Morris Trading S.R.L., Cosmote, RomCapital Invest Sponsori: UPC, Novotel Hotels, McDonald’s Parteneri principali: Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, ArCuB, Primăria București Parteneri: Administrația Prezidențială, Forumul Cultural Austriac, Banca Națională a României, Motor AG, Violeta’s Vintage Kitchen, Boutique du Pain, Nespresso, Coca-Cola Hellenic, Borțun•Olteanu, Clinică de Oftalmologie ALCOR, Kaliterm, Transilvania Internațional Film Festival, Transilvania Film, Sonoro Records, Silver Concept, Senia Music, Touch Media, Universal Solution, News Outdoor România, Cercul
aventura muzicală continuă by http://www.zilesinopti.ro/articole/1087/sonoro-new-worlds-2011-aventura-muzicala-continua [Corola-blog/BlogPost/99862_a_101154]
-
-i țară, cât și în relația cu Imperiul Otoman care lua deciziile în astfel de situații. Îl mai vedem o scurtă perioadă în Germania, la curtea împăratului Maximilian al II-lea, de la care primi, pare-se, o funcție în armata austriacă și care-i i-ar fi promis și sprijin militar pentru gonirea lui Alexandru Lăpușneanul de pe tronul Moldovei. Nu se întâmplă nimic însă nici de astă dată și, în ultimii ani de dinaintea domniei îl vedem pentru puțină vreme la Constantinopole
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
totalitate a genelor prezente în cromozomii organismului uman sau în setul haploid de cromozomi. Genomul este cel care conține informația genetică necesară formării unui organism, și este cel care definește rasa umană și legăturile de etnicitate, apreciind aici afirmația eseistului austriac Karl Markus Gauss (2009:12) că ”Europa a fost dintotdeauna spațiul unei migrații continue, care poartă oamenii dintr-un loc în altul, în căutarea libertății și bunăstării”, continuând cu observația că s-au dezvoltat și încă se dezvoltă importante etnii
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1440008846.html [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
Și totuși Safta mărturisește că ,,lui Domnu’ Eminescu îi e rău, îi e mintea rătăcită’’ - p. 46. 1883 a fost anul în care neoficial s-a decretat ,,moartea civilă’’ a lui Mihai Eminescu. A fost anul în care polițiile secrete austriece și românești au început să-l monitorizeze pas cu pas, împiedicându-l, aproape interzicându-i să mai scrie, să mai publice sau să mai participe la viața publică. Eminescu era ,,spinul din coasta Europei’’ care nu voia să accepte că
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) by http://uzp.org.ro/premiile-uzpr-eminescu-ziaristul-i/ [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
-și revină. Eminescu se simțea urmărit, hăituit de justiție și trăia cu frica în sânge că oricând putea face pușcărie pentru atitudinea sa și pentru faptul că avusese curajul să spună adevărul. La toate acestea se adaugă rapoartele poliției secrete austriece, care tot în ziua de 28 iunie 1883 devastează sediul Societății Carpații, al cărui membru era și Eminescu și care clandestin acționează pentru unirea Ardealului cu patria mamă. În rapoartele secrete despre activitatea acestei societăți, Eminescu este foarte des citat
Premiile UZPR „ Eminescu, ziaristul ” ( I ) by http://uzp.org.ro/premiile-uzpr-eminescu-ziaristul-i/ [Corola-blog/BlogPost/93824_a_95116]
-
evenimentul de la București, alături de cele de la Praga, Brno, Dublin, Lisabona, Vilnius și Wrocław, beneficiază de sprijinul Comisiei Europene prin Programul Cultură (2007-2013). La București, proiectul este organizat, sub coordonarea Institutului Cultural Român, de membrii clusterului EUNIC în România (Forumul Cultural Austriac, Delegația Wallonie-Bruxelles, Centrul Ceh, Institutul Francez, Institutul Italian de Cultură „Vito Grasso“, British Council, Institutul Polonez, Camões, Instituto da Cooperaçăo e da Língua / Ambasada Portugaliei în România, Institutul Cervantes, Centrul Cultural Turc „Yunus Emre“, Institutul Balassi - Institutul Maghiar din București
Noaptea Literaturii Europene la București by http://www.zilesinopti.ro/articole/5302/noaptea-literaturii-europene-la-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/97696_a_98988]
-
dezvoltat din vechime morăritul, ca ramură însemnată a economiei agricole. Pentru perioada anterioară știrile documentare privind numărul, localizarea și importanța maorilor de pe acest teritoriu sunt lacunare, ca de altfel și pentru restul Țării Românești, singurul izvor mai complet fiind harta austriacă din anul 17901 care fixează numărul morilor din Mehedinți nu cu mult peste 100, în timp ce statistica realizată în 1832 din porunca lui Pavel Kiselleff, guvernatorul Principatelor Moldova și țara Românească, de către ofițerul rus Fanton de Veraion, înregistra 220 mori, pentru județul
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/_drmite_maneanu_aspecte_ale_varvara_magdalena_maneanu_1374656822.html [Corola-blog/BlogPost/345508_a_346837]
-
este compozitorul dvs. preferat? Dar piesă preferată? Corina UNGUREANU-KISS: Compozitorii mei preferați au devint cu timpul mai mulți. Am pornit la început de la Beethoven, Brahms și am ajuns să-l înțeleg și să-i ascult muzica lui Anton Brukner, compozitor austriac. De acea am introdus piese de acești compozitori în noua mea partitura pentru pian. Însă, ca cel mai aproape de sufletul meu rămâne romanticul german Johannes Brahms, el fiind continuatorul lui Beethoven, care a dezavoltat limbajul muzical. Iar pianul este pentru
CORINA UNGUREANU-KISS: „DE LA INCEPUT AM FOST ATRASĂ DE LABIRINTUL MUZICII” de DIANA ELENA NEAŢĂ în ediţia nr. 1596 din 15 mai 2015 by http://confluente.ro/diana_elena_neata_1431651136.html [Corola-blog/BlogPost/370397_a_371726]
-
înalți funcționari ai statului german, alături de mulți și bravi compatrioți din țară și din diaspora, am fost foarte surprins să găsesc, după multă vreme, și o recunoaștere „neutrală” a României, în momente de sărbătoare dar și de cumpănă. Un profesor austriac a publicat în Neue Zürcher Zeitung, la sfârșitul lui noiembrie, un articol intitulat Lichtblick im Osten. Lumina de la Răsărit, să zicem. Aici citim lucruri surprinzătoare și pentru străini și, din păcate, și pentru noi: „România este cea mai mare democrație
Lumina de la Răsărit? by https://republica.ro/lumina-de-la-rasarit [Corola-blog/BlogPost/338017_a_339346]
-
în revistă a ultimelor evenimente politice interne. N-avem aici o formă de propagandă, ci o constatare lucidă, oricât de binevoitoare. De altfel, autorul, Oliver Jens Schmidt, este profesor de istorie est-europeană la Universitatea din Viena și membru al Academiei Austriece de Știinte, care are sediul în vechea Universitate unde a studiat și Eminescu. El ține să aibă o concluzie rațională: “România e departe de a fi urcat muntele. Nu e loc pentru euforie. În același timp, punctele de gravitație se
Lumina de la Răsărit? by https://republica.ro/lumina-de-la-rasarit [Corola-blog/BlogPost/338017_a_339346]
-
1859 La început de an am primit o invitație extrem de onorantă din partea Cercului Cultural Româno-Austriac UNIREA de la Wiener Neustadt. Mi se propunea participarea cu lucrări din creația personală la omagierea Unirii Principatelor Române, în cadrul comunității românești din această frumoasă localitate austriacă. Am avut alături ca partener de dialog cultural pe scriitorul și regizorul Horia Muntenuș, domnia sa prezentând filmul ,,Un arbore la mijloc de lumi - Constantin Brâncuși”. Am acceptat imediat, mai ales că eu cunoșteam parte din creația domnului Muntenuș și consideram
CRISTINA OPREA by http://confluente.ro/articole/cristina_oprea/canal [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
DE LA 1859La început de an am primit o invitație extrem de onorantă din partea Cercului Cultural Româno-Austriac UNIREA de la Wiener Neustadt. Mi se propunea participarea cu lucrări din creația personală la omagierea Unirii Principatelor Române, în cadrul comunității românești din această frumoasă localitate austriacă. Am avut alături ca partener de dialog cultural pe scriitorul și regizorul Horia Muntenuș, domnia sa prezentând filmul ,,Un arbore la mijloc de lumi - Constantin Brâncuși”.Am acceptat imediat, mai ales că eu cunoșteam parte din creația domnului Muntenuș și consideram
CRISTINA OPREA by http://confluente.ro/articole/cristina_oprea/canal [Corola-blog/BlogPost/381583_a_382912]
-
triumf, 1880 6. Gimnaziul, gravură de Knap, 1860. 7. Depozitele militare din piața Elizabeta, 1900-1906. 8. Mickiewicz Gasse Piața Elizabeta 1896-1903. 9. Miting de protest, 20 iunie 1860. De fiecare dată pașii ne duc mai întâi spre clădirea fostului gimnaziu austriac, în care a învățat Eminescu cu unele întreruperi din toamna anului 1860 și până în primăvara lui 1866. Din perioada anilor șasezeci ai secolului XIX localul a suferit unele schimbări. Imensul Ficshplatz sau oficial Elisabethplatz (piața Teatrală de astăzi) era de
O călătorie virtuală prin Cernăuţii lui Eminescu by http://uzp.org.ro/o-calatorie-virtuala-prin-cernautii-lui-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93714_a_95006]
-
ca anii războiului să-l poarte prin îndepărtatele stepe, atât de neprielnice oamenilor trăiți la munte. Faptul că roșcovanul Limboc adusese vorba de faima de vânător a bunicului său, bătrânul Klesch, unteroffizier în vremea lui Franți Iosif pe o corvetă austriacă din portul Fiume, calificat mai târziu laminorist la Reșița, după ce imperiul se desfăcuse din șubredele-i încheieturi, a fost un mic imbold ca gazda noastră să se învioreze și, cu tonul potrivit, să purceadă la istorisirea acelei neobișnuite întâmplări. Pe
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Panda.html [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
si nord. Deasupra porților și în interiorul incintei se aflau diferite clădiri care adăposteau spații administrative, o garnizoană și un depozit de armament. Fortificația a fost ridicată cu scopul principal de a asigura controlul asupra orașului, după trecerea Transilvaniei sub stăpânire austriacă, dar a fost folosită de multe ori și ca închisoare, îndeosebi în perioada Revoluției de la 1848. Aici a fost întemnițat și executat la 11 mai 1849 pastorul sas Stephan Ludwig Roth, unul dintre eroii Revoluției. Din vechea cetățuie a mai
Cetățuia by http://www.zilesinopti.ro/locuri/3854/cetatuia [Corola-blog/BlogPost/100558_a_101850]