123 matches
-
125 metri. Satul se încadrează la climatul temperat-continental, cu veri călduroase (o medie de 25 C) și ierni geroase (-3 C).Iarna se manifestă crivățul, un vânt geros și uscat ce bate dinspre nord-est, iar pe timpul verii se simte influența austrului, dinspre sud-vest. Precipitațiile sunt reduse (cca 500 mm/an). Este tipică vegetația de stepă, puternic modificată de om, care a luat în cultură majoritatea terenurilor. La marginea drumurilor și pe terenurile nelucrate vegetează pirul, colilia, știrul etc. Animalele specifice sunt
Gara Bobocu, Buzău () [Corola-website/Science/300815_a_302144]
-
sfârșitul toamnei cât și la începutul primăverii crivățul aduce scăderea bruscă a temperaturii. Vântul de sud este cu umiditate, Baltărețul, care bate mai mult la sfârșitul primăverii și începutul toamnei. În sfârșit, un alt vânt este cel de apus, numit Austrul (denumirea lui locală este “Sărăcilă” sau “Traistă goală”). Aerul este tot timpul primenit de curenții din Valea Prutului. Teritoriul satului Crasnaleuca este străbătut de câteva pâraie mici. Pârâul din Valea lui Carpen și pârâul de la Staniște sunt scurte, de 2
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
mp. Temperaturi maxime și minime absolute au fost: 42,9 °C (5 iulie 1916) și - 34,8 °C (24-25 ianuarie 1942). Vânturile predominante sunt cele de vest și de est. Crivățul bate din est mai ales în miezul iernii, iar Austrul - vântul dinspre sud și sud-est, cu o frecvență mai redusă, este foarte uscat, fierbinte și prevestitor de secetă. În schimb, Băltărețul, dinspre Lunca Dunării, este un vânt cald și umed, favorabil dezvoltării vegetației. Prezența văii largi a Dunării, explică și
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
m/s pentru cele din est și nord-est. „Crivățul” bate din est și nord-est în perioada rece a anului, îndeosebi în zona estică a județului și își pierde din intensitate și frecvență spre vest. Vântul dinspre sud-est, cunoscut sub numele „Austrul” și căruia localnicii îi spun „Traista goală”, are o frecvență și o intensitate mult mai reduse decât „Crivățul”. Precipitații medii anuale: 530 mm. Din punct de vedere morfologic comuna se află într-o regiune de șes. Suprafața comunei este de
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
specific zonei câmpiei sudice, cu temperatura medie +10,9 °C și perioade lungi de secetă în tot timpul anului. Cantitatea medie de precipitații este de 536 l/m². Vânturile predominante sunt : crivățul care bate de la N la N-E și austrul din direcția V. Geologic, teritoriul comunei face parte din marea unitate structurală cunoscută sub numele de Platforma Moesică, cu formațiuni ce aparțin Mezozoicului și Neozoicului, suportate de un fundament mai vechi, încă neexploatat. La suprafață se găsesc depozite cuaternare, depuse
Comuna Țigănești, Teleorman () [Corola-website/Science/301849_a_303178]
-
de aproximativ 500 mm pe an dar repartizată mai ales în lunile mai-iunie, ceea ce face ca fenomenul de secetă să fie frecvent în lunile iulie-august, producând diminuarea cantitativă și calitativă a recoltelor agricole. Vânturile sunt predominante din vest, din sud, austrul, iar din est, crivățul. Crivățul troienește zăpada, de multe ori este de direcție nord-sud făcând adesea circulația impracticabilă datorită înzăpezirii. Tradiția locală arată că denumirea comunei Giuvărăști vine de la foștii proprietari ai moșiei și anume familia Giuvara. Pe harta rusească
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
țară care este de peste 600 mm. Dintre factorii climatici care influențează nefavorabil scurgerea, temperaturile au rol hotărâtor - vara sunt foarte ridicate. Vânturile sunt cele neregulate. Cele mai frecvente vânturi bat din direcția de nord - est mai ales în timpul iernii și austrul care bate din partea de vest în timpul primăverii și mai ales toamna. Condițiile climatice și însușirile solurilor brun-roșcate de pădure și brune de pădure sunt prielnice pentru foarte multe plante de cultura, atât plante de câmp, cât și plante de nutreț
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
est au o frecvență ridicată tot timpul anului, în timpul verii are loc, totuși, o diminuare generală, în medie cu 10% în Craiova. Vânturile predominante sunt cele din sud-vest (Cosava - un vânt rece și uscat, cu putere distructivă foarte mare și Austrul - un vânt uscat, iarna fiind însoțit de ger, iar vara de caldură înăbușitoare și de secetă) și din est, specific iernii (Crivățul - vânt rece și uscat, foarte violent). Rețeaua hidrografică de pe teritoriul comunei Breasta este relativ săracă. În afara râului Jiu
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
și furtunilor din munte care se întind uneori până aici. Acesta bate în tot timpul anului. Crivatul dinspre răsărit răzbate până aici dar nu are o intensitate deosebită. Băltărețul este un vânt de miaza-zi. Este călduț și aduce întodeauna ploaie. Austrul botezat Sărăcilă vine dinspre apus și scăpat dinspre munți unde s-a golit de vaporii de apă sărăcește mai mult locul unde ajunge. - hartă - Cele mai multe conexiuni rutiere sunt la DN (route) 67 ce face legătura Tg Jiu - Rm. Vâlcea. Aceasta
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
la Băilești este polul căldurii din România, cu 45 de grade la umbră, apropierea de acest centru devine foarte sugestivă din acest punct de vedere. Vânturile dominante sunt Crivățul, care aduce iarna geruri destul de mari, pe când vara și primăvara bate Austrul cel cald și uscat, poreclit și traistă-goală. Direcția lor este est-vest, respectiv SV-NE. Evoluția climei din ultimul secol indică o tendință către mai cald și mai uscat. La aceasta pare mai mult ca sigur că a contribuit și factorul
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
veri călduroase și secetoase. Cele mai frecvente vânturi, care se abat asupra satului sunt: Crivățul (sau vântul de iarnă) care bate dinspre Est sau Nord-Est și aduce viscol și zăpadă iarna, ploaie primăvara și secetă vara. Băltărețul, care aduce ploaie. Austrul, bate din direcția Sud-Vest și aduce secetă. Pierderile de apă din sol sunt în mare măsură influențate de regimul vânturilor ce bat în această zonă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Radomirești se ridică la locuitori, în scădere față de
Comuna Radomirești, Olt () [Corola-website/Science/302008_a_303337]
-
mp. Temperaturi maxime și minime absolute au fost: 42,9 °C (5 iulie 1916) și -34,8 °C (24-25 ianuarie 1942). Vânturile predominante sunt cele de vest și de est. Crivățul bate din est mai ales în miezul iernii, iar Austrul, vântul dinspre sud și sud-est, cu o frecvență mai redusă, este foarte uscat, fierbinte și prevestitor de secetă. În schimb, Băltărețul, dinspre Lunca Dunării, este un vânt cald și umed, favorabil dezvoltării vegetației. Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului
Alexandria, România () [Corola-website/Science/298015_a_299344]
-
uscăciunii aerului pe care-l aduce, grăbește topirea zăpezii. De primăvara și până toamna, prin culoarul Oltului, respectiv prin Pasul Turnu Roșu, pătrunde dinspre sud, în toată zona, vântul cald și umed care aduce ploi, numit „"Băltărețu"” și dinspre sud-vest „"Austrul"”, vânt uscat, secetos numit și „"Traistă goală"”. Dinspre vest și nord-vest vin vânturi umede numite „"Moroșanu"” și „"Sădeanu"” numit și „"Prejbeanu"”. Cu o frecvență scăzută, vara bate dinspre est un vânt local numit „"Făgărășanu"”. Întreaga rețea hidrografică(cca.1km/kmp
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
Corbești; Valea Sântească, Burdijeni din satul Pietriș. Comuna este caracterizată de un climat temperat continental moderat cu influențe oceanice. Situată în culoarul Văii Mureșului comuna Petriș este caracterizată de un topoclimat de adăpost cu un climat blând. Vânturile dominante sunt austrul, cu o frecvență mai mare din sectorul sudic și vestic și „vântul de pustă” care bate din sectorul de nord-vest. Vegetația comunei Petriș se caracterizează prin formațiunile de silvostepă și forestiere și a celor azonale de luncă. Predominante sunt pădurile
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
lui este mai mare în lunile octombrie - martie, când produce scăderi bruște de temperaturi. Vânturile de nord și nord-est sunt cele care aduc ploi în sezonul de vară . Sătenii cunosc multe lucruri despre cele două „personaje de basm” Crivățul și Austrul, ca o consecință ar fi faptul că toate casele sunt construite cu „spatele în Crivăț”. Vegetația lemnoasă este în prezent absentă în cuprinsul teritoriului extravilan. Înainte de colectivizare existau păduri unde se întâlneau salcâmi, rugi și porumbari. În cuprinsul vetrei satului
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
anuală este cuprinsă între 8-10°C, mai ridicată în sud, înscriindu-se în zonele cu cele mai ridicate valori de temperatură din țară. Precipitațiile însumează 700-800mm anual, valorile mai scăzute înregistrându-se în sud spre Podișul Getic. Vânturile specifice sunt Austrul și fenomenele de Foehn. Cu excepția fluviului Dunărea, care îl limitează la vest și râul Motru care îl mărginește la est, podișul este străbătut de râuri mici, neînsemnate, de regulă cu izvoarele în munții învecinați: Topolnița și Bahna care se varsă
Podișul Mehedinți () [Corola-website/Science/309108_a_310437]
-
particularitățile create de treptele reliefului, care modifică multe dintre însușirile specifice cureților de aer din direcția vest. Frecvență vâturilor vestice este de circa 14-15,0 %, iar a celor din nord-vest și nord de 12-14,0%. Iarnă dinspre Sud Est sufla Austrul, cu o viteză de aproximativ 10m/s. Vânturile caracteristice lunii mai au direcția predominantă sud-vest, iar vânturile lunilor iunie-august au direcția est-nord-est și est. Ploile cad regulat (800 ml/m2). Cele mai abundente precipitații atmosferice cad în luna iulie, iar
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
26,98% - 25,22%, în lunile de primăvară și începutul verii (martie - iunie). În lunile iulie, august, septembrie, se instalează o perioadă secetoasă. Indicele de ariditate coboară, în această perioadă, sub valoarea 17. Cele mai frecvente vânturi sunt: crivățul și austrul. Crivățul suflă din NE și N, având frecvența mai mare în timpul iernii, când se resimte influența anticiclonului siberian. Austrul bate din V și SV, tot timpul anului, cu intensitate mai mare, vara. Fiind un vânt cald și uscat, în lunile
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
instalează o perioadă secetoasă. Indicele de ariditate coboară, în această perioadă, sub valoarea 17. Cele mai frecvente vânturi sunt: crivățul și austrul. Crivățul suflă din NE și N, având frecvența mai mare în timpul iernii, când se resimte influența anticiclonului siberian. Austrul bate din V și SV, tot timpul anului, cu intensitate mai mare, vara. Fiind un vânt cald și uscat, în lunile de vară, imprimă timpului un caracter secetos. Toamna și primăvara mai suflă un vânt umed, din direcția S-SE
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
gărgărița de iarbă și cea de bucate, lăcusta galbenă, coropișnița, calul dracului, căpușa. Pești: crapul, țiparul, vârluga, caracuda, soreața. Clima localității este temperat-continentală, cu influiențe răsăritene. Iarna bat vânturi puternice din est cu viscole aduse de crivăț, iar vara bate austrul din vest. Băltărețul bate din sud și este aducător de ploaie și belșug. Iernile sunt aspre și cu precipitații bogate, iar verile secetoase și uscate. În ceea ce privește zăpada, grosimea stratului variază între 10 cm. și 1, 60 m, iar la adăposturi
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
oamenii, numai cu patimi mai mari și cu caractere mai tari, cum erau pe vremea aceea de frământări.” În volumul memorialistic "Anii de ucenicie", Sadoveanu descrie astfel fervoarea creativă ce-l stăpânea în acea vreme: „Când a început a suna austrul de primăvară (...) și s'a simțit în toate biruința soarelui, am devenit dintr'odată neliniștit. Iarna mă ținuse într'un întuneric de lene și gânduri. Fără să-mi dau sama cum, aceste gânduri ale lenei se întrupau și cereau lumină
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
Ungaria. Clima Câmpiei Banatului este una temperată cu ușoare influențe oceanice, caracterizată prin temperaturi medii anuale cuprinse între 8 și 11° C. Precipitațiile atmosferice (ploi, grindină, lapoviță, ninsori) medii anuale se încadrează între 500 și 700 mm. Vânturile permanente sunt Austrul, un vânt uscat și cald (ce aduce secetă) ce bate din partea sud-vestică atingând o viteză cuprinsă între 20 și 30 km/oră și Vântul de Vest (un vânt de altitudine cu influență oceanică). Situl Lunca Mureșului Inferior prezintă o arie
Lunca Mureșului Inferior (sit SCI) () [Corola-website/Science/333862_a_335191]
-
aveau încă din marfa adusă pentru vânzările din perioada Sfintelor Paști.” (1) Cum au descris ziarele vremii incendiul „Eri la un ceas după amiază, pe când toată lumea se afla veselindu-se [...], pustiitorul element al focului, sprijinit de o suflare furtunoasă a Austrului, a prefăcut în puține ceasuri în ruine înfiorătoare o parte din cele mai frumoase, mai populate și mai bogate (cartiere) ale capitalei; a jefuit multe ființe și a dat în prada nenorocirei și a lipsei cele mai grozave un număr
Dezastru de Paști: Marele Foc din 1847 din București () [Corola-website/Journalistic/102146_a_103438]