202 matches
-
148. Nietzsche în 1933 O a treia menționare după cea din teza de abilitare și cea din Ființă și timp confirmă faptul că Nietzsche devenise deja pentru Heidegger o referire constantă. Acesta se regăsește în discursul de tristă amintire despre Autoafirmarea universității germane (Die Selbstbehauptung der deutschen Universität), ținut pe 27 mai 1933 cu ocazia numirii sale ca rector. Heidegger menționează aici în mod incidental sentența nietzscheană despre moartea lui Dumnezeu. Importanța ocaziei și faptul că este numită o experiență centrală
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
istoria metafizicii și istoria ființei înseși. Iată că atunci, dar numai atunci, nihilismul va deveni una dintre categoriile privilegiate pentru a interpreta, dacă putem spune astfel, latura nocturnă a Occidentului. Menționarea aparent ocazională a lui Nietzsche în celebrul discurs despre Autoafirmarea universității germane, despre care s-a vorbit mai sus, semnalează întrepătrunderea acestor două motive. În acest context, straniu, dar semnificativ, Heidegger amintește sentența nietzscheană despre moartea lui Dumnezeu, propunându-și să o gândească până la capăt și să și-o asume
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
La baza motivației învățării stau anumite trebuințe ale elevului (fiziologie, de securitate, sociale, de autorealizare, cognitive, estetice, de concordanță între cunoaștere simțire-acțiune) și care se traduc prin următoarele motive: teama de pedeapsă, recompensa socială a premierii și aprecierii, dorința de autoafirmare și autorealizare profesională și socială, dorința de succes școlar, dorința de a cunoaște și a crea. În general, motivația învățării este complexă, acțiunea fiind plurimotivată. Motivația determină o anumită prestație de învățare. Se constată că performanțele superioare se obțin prin
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
polemica poate fi definită, în strânsă corelație cu etimologia termenului, ca orice tip de confruntare umană: fizică și/sau verbală, reală sau fictivă, latentă sau manifestă, rezultată în urma tendințelor de delimitare (eu/noi și celălalt/ceilalți) în complexul proces al autoafirmării personalității individuale sau colective. Conceptele antice agon (luptă) și polemos (război), aflate într-o relație de sinonimie parțială, exprimă ideea de confruntare directă și presupun existența a două sau mai multe părți angajate în conflict. Diferența semantică, importantă pentru accepțiile
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
libertatea acordată Bisericii la începutul secolului al IV-lea,Biserica a fost călăuzită de către Duhul Sfânt în Hristos ca „nor umbros” în fața arșiței rațiunii omenești.Ca rod al lucrării Duhului Sfânt, Simbolul niceo constantinopolitan nu constituie astfel un act de autoafirmare a Bisericii sau o„luare la cunoștință de sine” față de Hristos, ci dimpotrivă un actde ascultare față de Hristos ca Domn al Bisericii, prin hotărârea dea rămâne în dulceața stăpânirii Sale, iar în al doilea rând un act dedreptate față de plinătatea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
fi: a) interioare și exterioare, b) motive de stimulare nemijlocită a elevilor și motive de perspectivă. N.A. Frandsen (1935) consideră că învățarea copiilor este stimulată, direcționată și susținută de cinci tipuri principale de motive: a) motive cognitive, b) autorealizarea, c) autoafirmarea, d) necesitățile de afiliere, e) impulsurile fiziologice. După P.M. Iakobson (1960), motivele învățării școlare pot fi: a) motive negative, b) motive pozitive sociale sau personale c) motive constituite în procesul de învățare. A.N. Leontiev (1964), clasifică aceleași motive doar
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
de vedere realist privind aspectele reale ale funcționalității motivației elevilor. Profesorii trebuie să accepte că motivarea extrinsecă și motivarea intrinsecă pot duce la creșterea randamentului școlar, prin întrepătrunderea lor. Trebuie recunoscut rolul diferitelor forme ale motivației extrinseci, a trebuinței de autoafirmare, a trebuinței de performanță relațională cu nivelul de aspirație, care pot influența calitatea învățării elevilor. 2. Evaluarea motivelor învățării. Profesorul trebuie să detecteze și să evalueze exact structura și funcționalitatea sistemului motivațional, emoțiilor și sentimentele cognitive ale elevului căruia nu
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
susținute de patru „procese însoțitoare“, activizante, motivogene: reglarea atenției, motivarea supraordonată, trăirea succeselor la învățătură și adaptarea la noile sarcini / probleme didactice (H. Rüppel, 1982). 6. Utilizarea competiției, a întrecerilor ca situații didactice motivogene. Aceste modalități se sprijină pe trebuința autoafirmării fiecărui elev și a grupului. Cercetările psihopedagogice (L. Negreț, 1983) recomandă utilizarea inteligentă a competiției între grupele omogene ale clasei, în condițiile repartizării unor sarcini de învățare a căror natură este comună, dar diferă între ele prin numărul de cerințe
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
dar și în psihologia organizațională, s-a impus, cu toate controversele, piramida trebuințelor a lui Maslow, ce indică limpede ierarhia nevoilor umane, dar și necesitatea satisfacerii acestora într-o anumită ordine. Astfel că, în vârful piramidei, se află nevoia de autoafirmare, autorealizare, ca nevoie de dezvoltare, dar satisfacerea ei depinde de satisfacerea celorlalte niveluri ale piramidei, și anume: nevoile fiziologice, aflate pe treapta cea mai de jos, nevoile legate de siguranță și cele sociale (inclusiv la locul de muncă) și nevoile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
dar și în psihologia organizațională, s-a impus, cu toate controversele, piramida trebuințelor a lui Maslow, ce indică limpede ierarhia nevoilor umane, dar și necesitatea satisfacerii acestora într-o anumită ordine. Astfel că, în vârful piramidei, se află nevoia de autoafirmare, autorealizare, ca nevoie de dezvoltare, dar satisfacerea ei depinde de satisfacerea celorlalte niveluri ale piramidei, și anume: nevoile fiziologice, aflate pe treapta cea mai de jos, nevoile legate de siguranță și cele sociale (inclusiv la locul de muncă) și nevoile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în care să interacționeze factorii: inventivitate, ingeniozitate, fluiditate și flexibilitate în gândire; capacitatea de a elabora soluții (imagini, idei) noi, originale; vigoare imaginativă, sensibilitate la probleme, spontaneitatea și sinceritatea autoexpresiei; trebuința de performanță, de realizare și autorealizare, de autoactualizare și autoafirmare. În literatura românească, s-au relevat factori structurali de bază ai creativității, insistându-se, mai ales, asupra rolului unora cum ar fi flexibilitatea și originalitatea, implicate atât în creativitatea generală, cât în cea specifică (Al. Roșca). De asemenea, s-a
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
procesului învățării; lipsa unei activări, încurajări și prețuiri corespunzătoare a motivației intrinseci; - cultivarea unui stil algoritmic de gândire și rezolvare a problemelor în detrimentul celor euristice și creative; - insuficienta dezvoltare și implicare a forței eului subiectului în procesul de automotivare și autoafirmare a personalității sale; - nerealizarea unei concordanțe operaționale între motivele de cunoaștere, simțire și acțiune ale subiecților educației; - încurajare insuficientă a atitudinilor constructive, de încredere în forțele proprii ale individului sau grupului; - nevalorificarea adecvată a interacțiunilor comunicative, cognitive , afective și a
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
față de altul. Nu indiferența involuntară sau patologică (schizofrenică), ci indiferența deliberată, voluntară este indiciul unei asemenea libertăți, care are drept corolar pentru Bossuet refuzul sistematic al angajării, iar pentru Merleau Ponty disponibilitatea și angajarea permanentă, ca expresie a tendinței de autoafirmare a eului, care înțelege lucid să compenseze prin cantitatea experiențelor, lipsa unor repere de ierarhizare calitativă. A fi liber ar însemna deci, pentru partizanii indiferenței, a acționa în afara oricărei rațiuni cu privire la conținutul actului care urmează a fi realizat, a avea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
memorie bună, un vocabular foarte bine dezvoltat, găsesc căi neobișnuite pentru soluționarea problemelor, au o imaginație vie și o capacitate deosebită de a crea. Deoarece preșcolarul dispune de un potențial creativ susținut de manifestarea pregnantă a trebuințelor de cunoaștere, de autoafirmare și independență, de relații cu ceilalți, stimularea acestor trebuințe ar trebui să cunducă la întreținerea și potențarea manifestărilor creative ale preșcolarului. Potențialul creativ reprezintă sistemul disponibilităților psihice care îi permit individului să depășească propria experiență și să construiască noul în
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
bătrâni al parohiei, Proiectul Educațional Copiii în lumina lui Hristos este un parteneriat în folosul comunității care își propune dezvoltarea la elevii mici a trăirilor transmise de unele sărbători din viața românilor, cultivarea talentului lor artistic și dezvoltarea abilităților de autoafirmare în cadrul comunității locale. Triada familie-școală-biserică, susținută de implicarea părinților, a cadrelor didactice și a slujitorilor bisericii, a făcut posibilă realizarea de activități de voluntariat social, de răspândire a învățăturii creștin ortodoxe și a contribuit la dezvoltarea spiritului caritabil. 5 A
A primi, a dărui, a fi... Pași spre educație by Carmen-Mihaela Pelin, Doina Uncescu, Felicia-Rodica Hărămiță () [Corola-publishinghouse/Science/764_a_1817]
-
învățător a unor activități practice- joc, se oferă elevilor posibilitatea ca ei să-și afirme personalitatea în ansamblul (în raport cu atingerea unui anumit scop) și să se bucure atât de plăcerea jocului ca activitate-joc, cât și de o anumită stare de autoafirmare. Prin abilitățile practice-joc, se pot realiza primele experiențe practice ale elevilor, primele lor exerciții prin care ei se confruntă cu diferite aspecte estetice ale realității, și prin care ei se adaptează la acestea. Ele îi angajează și le oferă posibilitatea
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
puterea, intră în ecuațiile actorilor politici, făcând ca anumiți pași politici - care ar fi utili dacă singurul criteriu ar fi acumularea de putere - să fie aproape de negândit ca atare. Valorile morale sunt limitate, în sensul că nu elimină conflictul și autoafirmarea, ci doar le moderează. Când Morgenthau considera o „cerință a moralității politice” ca „interesul național al unui stat conștient nu numai de propriul interes, dar și de al celorlalte să fie definit în modalități compatibile cu al ultimelor”, el nega
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a drepturilor omului ca o realizare a libertății” (Bourgeois, 1990, p. 13) și faptul că, În acest scop, a subliniat „rolul capital pe care Îl are În structura drepturilor omului libertatea ca act, și În primul rând ca act de autoafirmare: omul este liber proclamându-se liber, pentru că proclamându-se liber devine liber” (Kervégan, 1995, pp. 665-666). În ceea ce privește egalitatea drepturilor civile, În primele declarații, aceasta apare doar În a doua poziție (dacă exceptăm Declarația americană de Independență, În care drepturile inalienabile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
înclinate către păstrarea ordinii și către subordonarea față de autoritate. Cei socializați în perioade de bunăstare economică și socială, cum este cazul cohortelor născute după cel de-al doilea Război Mondial în Europa de Vest și America de Nord sunt mai înclinați spre independență și autoafirmare, valori Postmaterialiste care nu fac totdeauna casă bună cu religiozitatea tradițională. Pe de altă parte, schimbarea contextului social în care trăiește individul matur duce și la modificarea orientărilor valorice ale acestuia. Traversarea unei perioade de instabilitate economică și socială duce
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
pe care ei o predau; Profesorii caracterizați prin responsabilitate, spirit metodic și acțiuni sistematice (opuși celor cu personalitate șovăielnică, neglijentă, lipsită de planificare) s-au dovedit de a fi mai stimulativi pentru acei elevi care sunt dominați de „impulsul de autoafirmare”, de dorința de a atinge un statut social, de a obține succesul școlar; ei inspiră elevilor siguranță și le induc certitudinea că au un profesor capabil să-i conducă spre reușita sigură, reduc anxietatea; Profesorii caracterizați prin entuziasm pentru disciplina
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
România socialistă. Este vorba de Dilectica politicii internaționale, publicată de Silviu Brucan în 1985, unde autorul prezintă un cadru interpretativ al politicii internaționale în care "presiunea tehnologiei", creatoare de "interdependență" se reflectă asupra "politicii puterii" (hegemoniei statelor puternice) și impulsionează "autoafirmarea națională" a statelor din lumea a doua și a treia, care la rândul ei va declanșa, mai devreme sau mai târziu, "revoluția socială" la nivel global (Brucan: 1985, 183). Observăm deci că rolul națiunii este mai important decât cel al
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Întoarcerii celui alungat" și de toată sălbăticia și brutalitatea implicate de o asemenea "întoarcere". De Gaulle vizionarul (numit uneori "ultimul supraviețuitor al secolului al XIX-lea") avertiza: "Națiunea este realitatea cea mai importantă". Dacă este așa, atunci trebuie căutată o autoafirmare națională compatibilă cu umanitatea. Era oare naționalismul cultural al lui Iorga compatibil cu umanitatea? Fără înțelegerea naționalismului românesc, a frustrărilor și a neliniștilor lui, nu putem pătrunde sensul vieții lui Iorga. Nu este ușor să înțelegi un asemenea naționalism dintr-
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
interesele dominante, nivelul de aspirație; 5. capacitatea reglatorie: perseverența, spiritul de organizare și disciplină, atitudinea față de activitate și gradul de independență; 6. psihorelationarea: sociabilitate, modul de a se raporta la ceilalți, de a rezolva conflictele interpersonale, stilul și capacitatea de autoafirmare, simțul civic. ÎI. Stabilirea nivelului competenței aptitudinal-atitudinale specifice funcției cu responsabilități în siguranță circulației solicitate Se urmăresc aspectele: 1. capacitatea de diversificare a activității și de interactiune a cunoștințelor și deprinderilor în exercitarea unei activități: abilități în rezolvarea problemelor adiacente
INSTRUCŢIUNI din 26 aprilie 2002 privind examinarea medicală şi psihologică a personalului din tranSporturi cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi a navigaţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146157_a_147486]
-
naturale și ca aceasta nu respinge munca (munca poate fi considerată o sursă de satisfacție); * oamenii pot exercita autoconducere și autocontrol asupra atingerii obiectivelor; * rezultatul direct al efortului îndreptat spre atingerea obiectivelor organizației poate conduce la satisfacerea nevoilor individuale de autoafirmare, ceea ce constituie un element de stimulare a angajarii individuale; * se consideră că omul mediu învață să accepte și să caute răspunderea dacă condițiile vor fi favorizante în acest sens; * se consideră, de asemenea, că tot mai mulți oameni sunt capabili
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
de timp consubstanțială condiției umane. Și, totuși, oricât ne-am dori-o (unii), timpului nu-i pasă de noi, de nimeni. Oare cum trăiesc cei care (se) întreabă dacă există iubire între oameni? (chiar și retoric) Dacă educația presupune autoexprimare, autoafirmare, autorealizare, autocontrol, autoactualizare, atunci cei care cred că în educație sunt - în mod inevitabil - necesare autoritatea, constrângerile, controlul extern, ei nu cred - de fapt - în educație. În raportul (exterior) cu lumea nu ne rămâne decât alegerea eleganței naturale. Pare că
Autoeducația. Căutări și clarificări by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]