204 matches
-
unic principiu corect de promovare într-o instituție, mai ales într-una academică. Meritocrațiaxe "„Meritocrație" poate să devină un mit, sugerând că șansele egale chiar există. Chiar și stilul de educație universitară exprimă o permanentă contraofensivă la adresa educării fetelor spre autoafirmare și competiție. Mollerxe "„Moller,Carol" (2002, pp. 161-167) remarca, de exemplu, faptul că studentelor li se cere să povestească lucruri factuale, și studenților, să le interpreteze, menținând o diviziune epistemică a muncii, astfel încât fetele să se adapteze faptului că propria
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
al II-lea a pus accentul pe neajunsurile patriarhatxe "„patriarhat"ului, pe legile, cutumele și instituțiile care victimizează femeile, feminismul valului al III-leaxe "„feminismulvaluluiIII" trebuie să aibă o politică orientată preponderent pe capacitarexe "„capacitare" („empowerment”), să încurajeze femeile, să cultive autoafirmarea în diversitate, mai presus de denunțarea stării de victimă. - Feminismul trebuie să rămână prin excelență un angajament politic, și nu doar un simplu stil de viață: este angajamentul de a contracara patriarhatulxe "„patriarhat" în favoarea parteneriatului de gen. - Între teoria feministăxe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
al identităților multiple au fiecare rost și relevanță într-un context care nu a epuizat „discursul victimist”, având însă deopotrivă o nevoie acută de politici ale „capacităriixe "„capacitare"”11, cu alte cuvinte, de politici care să dea femeilor acces la autoafirmare și la putereaxe "„putere" de a lua decizii majore în societate. Așa cum vom vedea mai departe, feminismul trebuie să rămână orientat și spre problematica generală a puterii în societate, nu doar în cea a diferenței specifice. Cu alte cuvinte, eu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
sarcini legate de rolul reproductiv decât bărbații. 3) Sub cele mai multe aspecte, bărbații și femeile sunt egali, dar, din cauza acestor diferențe: • bărbații vor manifesta mai ales caracteristici psihologice „masculinexe "„masculin"”: agresivitate, duritate, competiție, capacitate de raționare logică, analitică, abstractă, autonomiexe "„autonomie", autoafirmare 1; • femeile vor manifesta intuiție, sensibilitate, empatie, compasiune, modestie, dependență, blândețe, dăruire, sacrificiuxe "„sacrificiu" de sine. 4) Societatea trebuie să aibă grijăxe "„grijă" să mențină această ordine pozitivă „naturală” a lucrurilor, făcând astfel încât bărbații să rămână „bărbați”, și femeile „femei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
bărbații să rămână „bărbați”, și femeile „femei”. 5) În plan politic, aceasta înseamnă pentru femei acces mult mai redus la puterexe "„putere" sau lipsă de acces, căci putereaxe "„putere" trebuie deținută de cei preponderent raționali, autonomi, capabili de competiție și autoafirmare. Liberalismul este prin excelență o ideologiexe "„ideologie" a emancipării individuale, a detașării de prejudecăți în favoarea libertății și autoafirmării. Credința liberală nestrămutată în capacitatea indivizilor de a se perfecționa prin educație, relația sa tradițională cu iluminismulxe "„iluminism" determină faptul ca principala
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
redus la puterexe "„putere" sau lipsă de acces, căci putereaxe "„putere" trebuie deținută de cei preponderent raționali, autonomi, capabili de competiție și autoafirmare. Liberalismul este prin excelență o ideologiexe "„ideologie" a emancipării individuale, a detașării de prejudecăți în favoarea libertății și autoafirmării. Credința liberală nestrămutată în capacitatea indivizilor de a se perfecționa prin educație, relația sa tradițională cu iluminismulxe "„iluminism" determină faptul ca principala sa opoziție să fie față de orice doctrine colectiviste și față de conservatorism. În acest din urmă sens, vom vedea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
2000). În educația băieților, libertatea de alegere și independența sunt de două ori mai valorizate decât în cazul educației fetelor, care însă sunt preponderent orientate spre hărnicie și ascultare. Nici unul dintre sexe nu este educat predilect spre valorile liberale ale autoafirmării și independenței, dar fetele sunt și mai puțin educate în acest sens. În ambele cazuri, feminismul liberal găsește necesar ca statulxe "„stat" să intervină în contracararea conservatorismului în educație, pentru că acest tip de stereotipuri limitează posibilitățile individuale de dezvoltare. Și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Necesitatea și actualitatea feminismului liberal" Cu toate criticile care pot fi pe drept formulate, liberalismulxe "„liberalism" rămâne o teorie și o politică aflate într-o bună alianță cu feminismul drepturilor, mai ales prin aceea că insistă asupra depășirii obstacolelor în autoafirmare și mai puțin pe victimismxe "„victimism". Sprijină, cu alte cuvinte, mai accentuat strategiile de afirmare decât pe cele protective și conduce la politici care contribuie la autonomizarea mai mare a indivizilor față de alți indivizi și față de statxe "„stat". Liberalismul are
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
îndatoririxe "„egalitateînîndatoriri". Avem de a face cu o societate în care individul trăiește în slujba statului, partidului, „viitorului luminos”, făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate (orizontul propagandistic de așteptare în România comunistă a anilor ’70 și ’80). Ideile de autointeres și autoafirmare erau complet înfierate ca burgheze, în schimb cea de autosacrificiuxe "„autosacrificiu" ca datorie era ridicată la rang de virtute morală fundamentală (vezi Miroiu, în Rennexe "„Renne,Tanjia"15, 1997). Debuturile comunismului au însemnat și în România o frenezie stahanovistă, populată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
mai extins și mai cu priză la un publicxe "„public" larg. Este acel liberalism feminist de care au nevoie categoriile noi, născute în ceea ce vreau să numesc societatea de competiție (societăți competiționale): persoane care sunt competitive profesional, au propensiune spre autoafirmare, joacă după reguli, sunt contribuabile mai degrabă decât beneficiare de asistență. Dar orbirea multor partide liberale din Est le împiedică să vadă această categorie de interese din care femeile fac masiv parte. În acest context, femeile sunt lăsate politic în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
a valorilor liberale și social-democrate de orientare feministăxe "„feministă". Aceste politici camuflează faptul că bărbații sunt zilnic îngrijiți în contul unei protecții care are ocazii mult mai rare de manifestare. În aceste condiții, orice mișcare de femei care vizează autonomia, autoafirmarea și parteneriatul trebuie să mențină mereu un echilibru între contestarea patriarhatului în viața privată și în cea publică. Acest lucru este necesar pentru a pune capăt autogenerării dependențelor. Parteneriatulxe "„parteneriat" în sfera privatăxe "„sferaprivată" este o strategie pe termen lung
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
în sensul marilor revendicări, ci cel mult să vizeze micropoliticixe "„micropolitici" (vezi Mannxe "„Mann,Patricia", 1994). În acest context, prin feminism înțeleg toate tipurile de idei, teorii și politici care promovează și conduc la exercitarea drepturilor femeilor la autonomiexe "„autonomie", autoafirmare, precum și la creșterea influenței și puterii publice a femeilor. Feminismul este, prin excelență, o strategie emancipatoare. Politicile de gen pot să fie feministexe "„feminist" sau doar politici profemeixe "„politicipro-femei". Nu este deloc obligatoriu ca ele să fie feministexe "„feminist" fiindcă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
este politic” și „ceea ce este politic este personalxe "„ceeaceestepolitic,estepersonal"”. Într-o societate atât de stratificată și de marcată de lipsuri pentru majoritatea populației, feminismul pare un lux, mai ales când nu este un „feminism victimistxe "„feminismvictimist"”, ci unul al autoafirmării. Acest „lux” este însă reprezentativ pentru interesele multor femei, care își construiesc o existență în condiții de concurență profesională și politică. Fără îndoială, indiferent dacă admit sau nu, femeile au nevoie de feminism. Drumul lor către siguranță trece prin feminismul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
și regulile fundamentale pentru o educație "pozitivă", precum aceea realizată de părinții care stabilesc cerințe clare, care pun limite și care acționează în consecință, pot fi eficiente doar pe baza unui fundament etic. Același lucru este valabil și pentru adulți: autoafirmarea reclamă uneori efortul dominării de sine. Golul spiritual interior se poate umple doar cu o viață care are valori și sens. Sensul vieții și astfel mă întorc la problema de la care am plecat nu îl găsesc izolându-mă în mine
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
instituției familiei. Iată un prim argument preluat după Laura Grünberg. Statistic, numărul femeilor care își cresc singure copiii este mai mare decât cel al bărbaților (80-90% din cazuri): „asemenea cifre arată de fapt că, deseori, femeile renunță la autonomie și autoafirmare și își asumă responsabilități materne majore” (L. Grünberg, 2002, p. 223). 3. Feminismul liberal și egalitatea în drepturitc "3. Feminismul liberal și egalitatea în drepturi" Liberalismul exprimă în plan politic ideile capitalismului democratic 17. În măsura în care se fundamentează pe capitalism, denotă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
viața de familie. Tot în spirit liberal se poate acredita ideea responsabilității față de familie. Agenții raționali sunt agenți responsabili. Opțiunile în sfera privată ar fi favorabile unui parteneriat real între soți. Acestea permit, dacă se aplică consecvent parteneriatul, strategii de autoafirmare a persoanei, de dezvoltare a autonomiei. 4. Feminismul marxist: revoluționarea familieitc "4. Feminismul marxist \: revoluționarea familiei" Mă refer la revoluționarea familiei deoarece în paradigma marxistă se aprecia că toate problemele din societate vor fi rezolvate prin revoluție. Este vorba de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
noua generație. Marginalizarea ajunge să fie învățată ca una dintre cele mai severe lecții de viață. Cu cât oamenii sunt mai săraci, cu atât devin mai dependenți de sprijinul celorlalți și mai îndepărtați de aspirația spre libertate și de dorința autoafirmării. Participarea la viața publică, dincolo de prezența mai mult sau mai puțin formală la vot, este condiționată de un interes minim, deoarece lupta pentru supraviețuire se află pe primul plan. Așa este posibilă asumarea unei cetățenii de fațadă - acceptarea ipostazei de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
energică, cu scop, verbală sau fizică, corespunzatoare afectului de furie, mânie sau ostilitate. În dicționarul pe care Îl editează Wolmann se citează pentru termenul aggressiveness (engl.) următoarele teorii: tendință de a arăta ostilitate, de a depăși obstacolele Întâlnite, tendința de autoafirmare prin promovarea neabătută a propriilor interese, comportament Întreprinzător prin atitudini și reacții, tendința permanentă de dominare În grupul social sau comunitar. Comportamentul agresiv vizează lezarea fizică a cuiva prin loviri, acte violente; poate fi vorba de prejudicierea morală, emoțională prin
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Paveliu Liana, Chele Gabriela, V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, R. P. Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1460]
-
memorie bună, un vocabular foarte bine dezvoltat, găsesc căi neobișnuite pentru soluționarea problemelor, au o imaginație vie și o capacitate deosebită de a crea. Deoarece preșcolarul dispune de un potențial creativ susținut de manifestarea pregnantă a trebuințelor de cunoaștere, de autoafirmare și independență, de relații cu ceilalți, stimularea acestor trebuințe ar trebui să cunducă la întreținerea și potențarea manifestărilor creative ale preșcolarului. Potențialul creativ reprezintă sistemul disponibilităților psihice care îi permit individului să depășească propria experiență și să construiască noul în
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
trimită. Când intelectualii vestici vorbesc despre „insulă“, eiadulmecă parfumul unei libertăți exemplare. Insula ca loc unde mecanismul de legi și obligații a fost suspendat. Dacă la asta se mai adaugă și citirea unei cărți bune, gata - ai și atins culmile autoafirmării. și firește că n-ai luat cu tine pe insulă doar cărțile bune, ci, pe lângă asta, și haine din cele bune, cosmeticale bune, mâncare bună și-o bună sănătate (dar, profilactic, și câteva doctorii bune). La ce-au nevoie făcătorii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
național-socialism: în etapa protonațională de autodefinire, națiunile vechii Europe au recurs la un proces de răspândire generală a evreilor (1290, 1394, 1492, 1497). În mod corespunzător, noile naționalisme, care după 1789 se vor reclama de la modelul francez al dreptului la autoafirmare al popoarelor, vor folosi antisemitismul în scopul unei delimitări mai accentuate a propriei identități: cu excepțiile notabile ale Italiei și Greciei, toate vor fi antisemite. După instituirea „raionului rusesc” (1791), apariția unor crize naționale sau economice va fi marcată cel
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
fi sănătos sau a fi bolnav sunt două situații ontologice egal posibile de „a fi” ale persoanei umane. În virtutea principiului vitalității, persoana trebuie văzută și înțeleasă ca un sistem autoechilibrat care-și găsește stabilitatea internă și adaptarea externă, în conformitate cu principiul autoafirmării și autonegației. Persoana umană este un sistem organizat dinamic. Formarea sau organizarea, precum și dezorganizarea sau destructurarea sa se vor face în virtutea principiului organizării ierarhic-stratificate a aparatului psihic. Sănătatea mintală, ca și boala psihică apar și se manifestă în strictă conformitate
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
învățător a unor activități practice- joc, se oferă elevilor posibilitatea ca ei să-și afirme personalitatea în ansamblul (în raport cu atingerea unui anumit scop) și să se bucure atât de plăcerea jocului ca activitate-joc, cât și de o anumită stare de autoafirmare. Prin abilitățile practice-joc, se pot realiza primele experiențe practice ale elevilor, primele lor exerciții prin care ei se confruntă cu diferite aspecte estetice ale realității, și prin care ei se adaptează la acestea. Ele îi angajează și le oferă posibilitatea
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
de produs, ne putem da seama de evoluția unor interese, de trăsăturile de personalitate ale elevilor, de scăderile și plusurile motivaționale, de interesele profunde ale elevilor. Translate în modalitatea Web sau CD, astfel de creații vor deveni o ocazie de autoafirmare și de automotivare pentru realizarea de noi produse. Portofoliul de prezentare poate fi un document de analiză a profesorilor cu care elevii vin în legătură în anii următori. El poate urma elevul pe mai mulți ani școlari sau pe cicluri
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
psihologic, joacă un rol decisiv, fără de care obținerea performanței sportive nu ar fi realizabila la nivel înalt. Conștientizarea, precum și îmbunătățirea continuă a componenței psihologice, reprezintă o condiție esențială în sportul de performanță. Performanță servește la realizarea de sine și la autoafirmare , reprezentând un deziderat al omului din cele mai vechi timpuri și până în prezent. Ipoteza Performanță sportivă nu apare în urmă hazardului a unei nimereli conjuncturale, ci este rezultatul îmbinării cu success a mai mulți factori. Cunoscând importantă componenței psihologice și
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_819]