330 matches
-
impresia că au fost nedreptățiți la notare este scăzut pentru că ei mai păstrează încă încrederea desăvârșită pe care o aveau în învățător și pe care o acordă în continuare profesorului. În afară de aceasta, la vârsta preadolescenței, spiritul critic și capacitatea de autoapreciere sunt puțin dezvoltate. La clasele mari, ca urmare a experienței acumulate în viața de școlar, spiritul critic este mai dezvoltat, iar elevii de această vârstă sunt mai receptivi la cea mai mică tentativă de nedreptate. Datorită sensibilității excesive, unii adolescenți
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
activității ulterioare a elevului). Explicarea notei mai este dictată și de faptul că nota se reflectă nu numai în conștiința elevului ascultat și notat, dar și în ale celorlalți elevi, contribuind la dezvoltarea spiritului critic, a capacității de apreciere și autoapreciere. Educatorul trebuie să cântărească cu mai multă exactitate nota pentru a satisface exigențele balanțelor ultrasensibile ale sufletelor elevilor și să nu uite nici o clipă una din principalele cerințe ale muncii noastre: "cântarul didactic trebuie să fie ireproșabil". PRIORITĂȚI Autorul rândurilor
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
tineri, care au crescut ei înșiși în India de după independență. Munca salariatătc "Munca salariată" Majoritatea subiecților au fost de acord că munca salariată contribuie în mod evident la ridicarea statutului și dă mai multă putere femeii în familie, pe lângă creșterea autoaprecierii și a încrederii în sine, așa cum sugerează literatura de specialitate (Kellyxe "Kelly, Rita Mae", 1991). Dar nu toate au considerat că a avea o slujbă bine plătită sau calificată a avut un impact suplimentar asupra relației de putere din cadrul căsniciei
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
este valorificat. Grilele de autoevaluare permit elevilor să-și determine, în condiții de autonomie, eficiența activităților realizate. Pornind de la obiectivele educaționale propuse, grila de autoevaluare proiectată conține: - capacități vizate; - sarcini de lucru; - valori ale performanței. Autoevaluarea poate să meargă de la autoaprecierea verbală și până la autonotarea mai mult sau mai puțin supravegheată de către profesor. Implicarea elevilor în aprecierea propriilor rezultate are efecte benefice pe mai multe planuri (Radu, 1988, p.246): - profesorul dobândește confirmarea aprecierilor sale în opinia elevilor referitoare la rezultatele
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
față de învățătură și atitudinea pozitivă, responsabilă față de propria activitate. Calitatea evaluării realizate de profesor se repercutează direct asupra capacității de autoevaluare a elevului. Interiorizarea repetată a grilelor de evaluare cu care operează profesorul constituie o premisă a posibilității și validității autoaprecierii elevului. Pe lângă această modalitate implicită a educării capacității de autoevaluare, profesorii pot dispune de căi explicite de formare și educare a spiritului de evaluare obiectivă. Iată câteva posibilități: 1. Autocorectarea sau corectarea reciprocă. Este un prim exercițiu pe calea dobândirii
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
cote mai înalte; - influențarea situațiilor ocupațional-organizaționale (capacitatea de a-și exercita libertatea de a dispune/hotărî în munca depusă și de a demonstra maturitate în gândire) și abilitatea de a face față trebuinței pentru urgență sunt percepute în funcție de nivelul de autoapreciere a performanțelor în muncă (ridicat) și strategiile de coping utilizate predominant (focalizarea pe problemă și suportul social); - cu cât strategiile de coping (de tip înfruntare pozitivă) sunt utilizate mai eficient, cu atât stresorii sunt percepuți ca fiind „mai puțin stresanți
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și profesionale în plan genetic, este foarte important ca tânărul să fie făuritorul propriei sale perspective profesionale (dar poate fi și ajutat în acest proces dificil și foarte complex de „autoclarificare” vocațională). În felul acesta, autodeterminarea, pregătită prin autocunoaștere și autoapreciere realistă, va conduce, în cele din urmă, la alegerea liberă și adecvată a profesiunii viitoare. * * * Fenomen general uman, frustrația se plasează, așadar în centrul probleamaticii umane, a problemei educației, a formării și integrării etico-sociale a personalității. Studiul acestui fenomen contribuie
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
asgurarea conviețuirii sociale. Ne propunem să urmărim, în continuare, tocmai modul în care unele modificări (mai precis, insuficiențe sau dezvoltări anormale) apărute în planurile afective, moral-volitiv și motivațional ale vieții sufletești influențează în sens negativ realizarea acelor procese psihologice (ex. autoaprecierea obiectivă, conștientizarea scopurilor sociale etc.), care reprezintă condiții ale unei integrări armonioase în sistemul de cerințe și de exigențe ale „moralei sociale”. Constatările făcute ne vor permite, apoi, să facem referiri și la unele măsuri de profilaxie a „frustrației”, adică
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
independente asupra modului de a acțiune; metoda „amânării”, prin care se asigură condiția pregătirii în timp, din punct de vedere afectiv, a disponibilității elevului de a acționa în vederea soluționării eficiente a conflictului apărut; stimularea efortului „autoeducativ”, prin formarea capacității de autoapreciere și a obișnuinței elevului de a-și analiza faptele în mod rațional, cu spirit critic etc. Desigur, acest sistem de metode și procedee educative speciale trebuie, și el, folosit cu măsură, cu tact, respectându-se atât specificitatea fiecărui caz individual
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
ci împins în inconștient”. „Sentimentul de inferioritate” nu apare însă numai atunci când ne subestimăm, ci și atunci când suntem apreciați sub nivelul la care credem că avem dreptul. Este vorba, în acest ultim caz, de un conflict, de o neconcordanță între „autoapreciere” și „apreciere” realizată de către ceilalți; din acest conflict, sau nepotrivire, se naște nevoia de protest și de compensare. Problematica „sentimentului de inferioritate” trebuie analizat, așadar, în contextul „psihologiei personalității” deoarece acest sentiment este de neconceput fără conștiința eului propriul; dar
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
criză. Acest chestionar a fost aplicat la 131 de eleve de la Grupul Școlar „Ion Holban” din Iași și la 78 de eleve de la Liceul Pedagogic din Iași. Chestionarul a fost aplicat pe eleve de 18-20 de ani, deci capabile de autoapreciere (tabelul I). Se face precizarea că elevele de la Grupul Școlar „Ion Holban” suferă de deficiențe/incapacități fizice, pe când cele de la Liceul Pedagogic sunt sănătoase (Albu A., 1996). Tabelul I Ierarhizarea valorilor piramidei motivaționale La Grupul Școlar „Ion Holban”, pe primul
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
de a presupune că ceilalți împărtășesc aceleași gânduri și sentimente cu ale noastre, fapt care poate încuraja o comunicare unilaterală; • apărarea - tendința de a ignora sau deforma informațiile care nu ne convin sau care nu corespund cu convingerile noastre personale; • autoaprecierea - tendința de a ne atribui meritul pentru succesul în activitate și de a atribui responsabilitatea pentru eșecuri celor din jur. Barierele de exprimare pot fi determinate de: • probleme semantice - sunt dificultăți de comunicare rezultate din modul de alegere a cuvintelor
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
lucru pe un carton de 3 × 5 și revedeți-l din când în când. +++ Periodic, puteți alege unul dintre oamenii dumneavoastră pentru a merge la o sesiune de instruire pur și simplu pentru a-l inspira și a-i crește autoaprecierea. Participarea la traininguri, în special la unele externe firmei, poate avea avantaje indiferent de domeniul în care primește angajatul pregătirea. Este vorba despre atenția acordată și de faptul că aveți grijă de oameni. +++ Epilog Grija naște grijă, iar oamenii dumneavoastră
151 De Idei Eficiente Pentru Motivarea Angajațilo by Jerry Wilson [Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
cu ea continuă s-o vadă ca-n vis, prin prisma idealurilor proprii.50 În același sens poate fi interpretată și "exaltarea" lui Hegel, care credea că sistemul său reprezintă ultimul cuvânt al filozofiei. Ca atare, considerăm că "o asemenea autoapreciere" nu se datorează exclusiv unor rațiuni sistematice, ce țin doar de consecvența logică a desfășurării ideilor așa cum susține Blaga, care recunoaște totuși că "exaltarea" hegeliană "era posibilă datorită chiar felului de a gândi romantic"51 -, ci mai ales tentativei de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de evaluare mi-a oferit informații prețioase, atât referitoare la abilitatea elevului de a de autoaprecia corect, cât și privitoare la punctele tari ale activității, dar și aspectele negative ce pot fi eliminate imediat prin măsuri ameliorative. Am observat că autoaprecierea verbală, auto notarea și corectarea reciprocă, au avut efecte benefice asupra progresului școlar al elevilor. Activitatea de învățare-recunoașterea situațiilor concrete sau expresiilor care presupun operațiile de înmulțire și împărțire-urmărește realizarea obiectivelor de referință 1.4, 2.1, 3.1 . și
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
rapidă în situații variabile și stresante. 4.2. Reconstrucția imaginii de sine. - activități sub formă de întrecere cu acordarea de recompense sau evidențieri în urma cărora să se îmbunătățească atitudinea față de sine prin creșterea încrederii, siguranței; - creearea posibilității de autoevaluare și autoapreciere realistă a propriilor posibilități și realizări. 4.3. Corectarea unui comportament arogant și sărac în inițiative, a automulțumirii sau susceptibilității. - activități motrice care solicită disponibilitatea participanților pentru colaborare și susținerea coechipierilor în inițierea și desfășurarea activităților specifice. - întreceri, concursuri cu
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
a acestor clasamente. O.R.4.4. Consolidarea reconstrucției imaginii de sine. - activități sub formă de întrecere cu acordarea de recompense sau evidențieri în urma cărora să se îmbunătățească atitudinea față de sine prin creșterea încrederii, siguranței; - creearea posibilității de autoevaluare și autoapreciere realistă a propriilor posibilități și realizări; - conștientizarea propriului nivel de dezvoltare somatică și funcțională în raport de standardele specifice vârstei, raportarea la ceilalți și reconstrucția imaginii de sine. O.C.5. Dezvoltarea capacității motrice generale O.R.5.1. Acționarea
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
integreze și să acționeze în echipe conform regulilor și sarcinilor stabilite; 2.3. să manifeste dorință de afirmare și capacitate de autodepășire Activități de învățare - 2.1. efectuarea de parcursuri aplicative pentru dezvoltarea coordonării; realizarea unor activități motrice pe grupe; autoaprecierea reacțiilor organismului la diferite tipuri de efort. Activități de învățare - 2.2. autoaprecierea și acceptarea încadrării în grupa valorică corespunzătoare; acționare potrivit sarcinilor și regulilor stabilite; activități de exersare în regim de autoorganizare și autoconducere. Activități de învățare - 2.3
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
să manifeste dorință de afirmare și capacitate de autodepășire Activități de învățare - 2.1. efectuarea de parcursuri aplicative pentru dezvoltarea coordonării; realizarea unor activități motrice pe grupe; autoaprecierea reacțiilor organismului la diferite tipuri de efort. Activități de învățare - 2.2. autoaprecierea și acceptarea încadrării în grupa valorică corespunzătoare; acționare potrivit sarcinilor și regulilor stabilite; activități de exersare în regim de autoorganizare și autoconducere. Activități de învățare - 2.3. participare sistematică în întreceri și concursuri; evidența rezultatelor proprii și compararea lor cu
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
metoda experimentală pornind de la faptul bine cunoscut că la început conduita copilului în activitate și în relațiile cu cei din jur este motivată dominant de aprecierile acestora și 86 abia la o anumită vârstă treptat, locul lor este preluat de autoapreciere. III.2.4 Metoda testelor Pentru a evidenția aceasta am aplicat testul ”nevoia de a obține rezultate mai bune”. Grupul ”n” achievement - are drept scop măsurarea unor trăsături generale ale motivației randamentului și derivă dintr-o probă nestructurată, potrivit căreia
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
a II-a - 120 elevi. III.5 Desfășurarea cercetării După cum a rezultat din lucrare, întreaga problematică are drept obiectiv studiul relației dintre învățarea școlară și factorii motivanți ai conduitei elevului de vârstă școlară mijlocie. Pentru a dezvălui dinamica interrelației apreciere'autoapreciere am organizat trei experiențe cu elevi din clasele a IV-a, a VI-a și a VIII-a, utilizând ca probe nouă probleme de istețime, grupate în trei categorii după gradul lor de dificultate (1-3 ușoare, 4-6 dificultate medie, 7-9
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
utilizând ca probe nouă probleme de istețime, grupate în trei categorii după gradul lor de dificultate (1-3 ușoare, 4-6 dificultate medie, 7-9 grele), din care subiecții urmau să rezolve la alegere patru probleme (vezi anexa 3). Primul experiment stabilește nivelul autoaprecierii elevilor în funcție de gradul de dificultate al problemelor alese de ei (nivelul autoaprecierii considerându-se a fi direct proporțional cu gradul de dificultate). Cel de-al doilea experiment relevează orientarea dominantă a elevilor la vârste diferite spre autoapreciere sau spre aprecierea
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
gradul lor de dificultate (1-3 ușoare, 4-6 dificultate medie, 7-9 grele), din care subiecții urmau să rezolve la alegere patru probleme (vezi anexa 3). Primul experiment stabilește nivelul autoaprecierii elevilor în funcție de gradul de dificultate al problemelor alese de ei (nivelul autoaprecierii considerându-se a fi direct proporțional cu gradul de dificultate). Cel de-al doilea experiment relevează orientarea dominantă a elevilor la vârste diferite spre autoapreciere sau spre aprecierea celor din jur dedusă după schimbarea criteriului de alegere a problemelor în
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
experiment stabilește nivelul autoaprecierii elevilor în funcție de gradul de dificultate al problemelor alese de ei (nivelul autoaprecierii considerându-se a fi direct proporțional cu gradul de dificultate). Cel de-al doilea experiment relevează orientarea dominantă a elevilor la vârste diferite spre autoapreciere sau spre aprecierea celor din jur dedusă după schimbarea criteriului de alegere a problemelor în sensul coborârii nivelului de dificultate sau constanța lui, în situația în care elevilor li se precizează că lucrările lor vor fi notate și anunțate în
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
stimulatoare a aprecierii făcute de profesor, au ales probleme de mai mică dificultate în comparație cu prima alegere, din dorința de a obține note mari, deci o apreciere considerabilă din partea profesorului și a clasei. În cazul elevilor la care este mai puternică autoaprecierea, coborârea gradului de dificultate în alegerea problemelor nu va avea loc, ei orientându-se în mod constant spre nivelul de realizare anterior. Predominarea aprecierii sau autoaprecierii ca factori motivaționali în activitatea de învățare a elevilor nu înseamnă acționarea în exclusivitate
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]