199 matches
-
viața Bisericii prin aceleași Sfinte Taine, slujbe liturgice și rânduieli canonice. Articolul 2 (1) Biserica Ortodoxă Română, de origine apostolică, este și rămâne în comuniune și unitate dogmatică, liturgică și canonică cu Biserica Ortodoxă universală. ... (2) Biserica Ortodoxă Română este autocefală și unitară în organizarea și în lucrarea sa pastorală, misionară și administrativă. ... Articolul 3 (1) Biserica Ortodoxă Română are conducere sinodală ierarhică, potrivit învățăturii și canoanelor Bisericii Ortodoxe și tradiției sale istorice. ... (2) Biserica Ortodoxă Română se administrează în mod
STATUTUL din 16 ianuarie 2008 (*actualizat*) pentru organizarea ��i funcţionarea Bisericii Ortodoxe Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275220_a_276549]
-
Prin urmare, opțiunea legiuitorului exprimată în textul de lege criticat este justificată din perspectiva principiului autonomiei cultelor în raport cu statul. Totodată, arată că, potrivit art. 2 alin. (2) din Statutul pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Romane, "Biserica Ortodoxă Română este autocefală și unitară în organizarea și în lucrarea sa pastorală, misionară și administrativă". Or, principiile autonomiei și unității cultului nu ar mai fi respectate dacă instanța de drept comun ar exercita controlul asupra hotărârilor luate de instanțele disciplinare și de judecată
DECIZIE nr. 403 din 15 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (1), art. 14 alin. (2), art. 23 alin. (1) şi (2), art. 26 alin. (1) şi (2) şi art. 31 alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, precum şi a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274203_a_275532]
-
să mărească numărul credincioșilor aflați sub ascultarea sa. De asemenea, Patriarhul Constantinopolului este și în prezent considerat de către bisericile ortodoxe drept șef onorific, simbolic, al ortodoxiei. Este binecunoscută poziția de „Primul dintre egali” pe care o are față de celelalte biserici autocefale aflate în deplină comuniune liturgică. Pe plan extern, în timpul dinastiei macedonene, s-au produs schimbări radicale. S-a trecut la politica ofensivă , legitimată de caracterul universal al Imperiului Romeilor și de restaurare a stăpânirii asupra teritoriilor uzurpate de inamici. Legislația
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
(cunoscută și ca " Răsăriteană") este o comunitate de credință creștină. Astăzi creștinii ortodocși sunt organizați în biserici ortodoxe autocefale (greacă, rusă, română, sârbă, bulgară, albaneză, poloneză etc.), aflate în comuniune liturgică (euharistică) unele cu altele. Între bisericile ortodoxe autocefale, primatul onorific este deținut de Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului. După numărul de credincioși, ortodocșii formează în lume a doua comunitate
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
(cunoscută și ca " Răsăriteană") este o comunitate de credință creștină. Astăzi creștinii ortodocși sunt organizați în biserici ortodoxe autocefale (greacă, rusă, română, sârbă, bulgară, albaneză, poloneză etc.), aflate în comuniune liturgică (euharistică) unele cu altele. Între bisericile ortodoxe autocefale, primatul onorific este deținut de Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului. După numărul de credincioși, ortodocșii formează în lume a doua comunitate creștină, după Biserica Catolică. Numele de Ortodoxie vine din limba greacă, de la "ορθο" ("ortho" - drept, corect) și δοξα ("doxa" - slăvire
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
de a își alege singur propriul destin. Pe lângă deosebirile esențiale arătate mai sus privind învățăturile "Sola Scriptura" și "Sola Fide", mai există o multitudine de diferențe, care variază în funcție de denominația neoprotestantă. Dintre acestea, amintim: Există astăzi 14 biserici ortodoxe locale autocefale și 2 autonome, aflate între ele în comuniune euharistică; mai sunt, de asemenea, una a cărei autocefalie este parțial recunoscută și 5 cu autonomie parțial recunoscută. O serie de comunități ortodoxe, din cauza unor probleme canonice, se află în afara acestei comuniuni
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
autocefalie este parțial recunoscută și 5 cu autonomie parțial recunoscută. O serie de comunități ortodoxe, din cauza unor probleme canonice, se află în afara acestei comuniuni liturgice, dar împărtășesc aceeași credință dogmatică (vezi lista de mai jos). Mai jos sunt enumerate bisericile autocefale ortodoxe aflate în deplină comuniune, în ordinea onorifică dintre acestea. Unele dintre ele conțin eparhii autonome sau semi-autonome, enumerate alături de bisericile la care sunt subordonate. Biserici autocefale (de sine stătătoare): Biserici autonome (cu organizare de sine stătătoare, dar al căror
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
aceeași credință dogmatică (vezi lista de mai jos). Mai jos sunt enumerate bisericile autocefale ortodoxe aflate în deplină comuniune, în ordinea onorifică dintre acestea. Unele dintre ele conțin eparhii autonome sau semi-autonome, enumerate alături de bisericile la care sunt subordonate. Biserici autocefale (de sine stătătoare): Biserici autonome (cu organizare de sine stătătoare, dar al căror primat este ales de o biserică autocefală): Un statut aparte are Biserica Ortodoxă Rusă din afara Rusiei, semi-autonomă, înființată în 1922, printr-un decret al Patriarhului Moscovei, care
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
ordinea onorifică dintre acestea. Unele dintre ele conțin eparhii autonome sau semi-autonome, enumerate alături de bisericile la care sunt subordonate. Biserici autocefale (de sine stătătoare): Biserici autonome (cu organizare de sine stătătoare, dar al căror primat este ales de o biserică autocefală): Un statut aparte are Biserica Ortodoxă Rusă din afara Rusiei, semi-autonomă, înființată în 1922, printr-un decret al Patriarhului Moscovei, care, de-a lungul vremii, a păstrat comuniunea euharistică doar cu Patriarhia Sârbă și Patriarhia Ierusalimului, dar și (până în 2007) cu
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
Biserici aflate în afara acestei comuniuni (Bisericile de stil vechi din Grecia, România și Bulgaria). În 17 mai 2007, Biserica Rusă din afara Rusiei s-a reunit cu Patriarhia Rusă. O parte din aceste comunități s-au despărțit de una din bisericile autocefale menționate anterior pe motive administrative; în cazul lor, ele sunt suprapun unei eparhii deja existentă a bisericii de care s-au separat (Patriarhia Bulgară a Patriarhului Simeon; Patriarhia Ucraineană a Patriarhului Filaret; Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală; Biserica Ortodoxă Bielorusă Autocefală
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
de una din bisericile autocefale menționate anterior pe motive administrative; în cazul lor, ele sunt suprapun unei eparhii deja existentă a bisericii de care s-au separat (Patriarhia Bulgară a Patriarhului Simeon; Patriarhia Ucraineană a Patriarhului Filaret; Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală; Biserica Ortodoxă Bielorusă Autocefală; Biserica Ortodoxă Macedoneană - MPK; Biserica Ortodoxă Muntenegreană). Altele s-au despărțit din cauza unor diferențe de interpretare și aplicare a tradiției și canoanelor (Bisericile Ortodoxe de stil vechi din Grecia, România, Bulgaria etc.) Există și alte numeroase
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
autocefale menționate anterior pe motive administrative; în cazul lor, ele sunt suprapun unei eparhii deja existentă a bisericii de care s-au separat (Patriarhia Bulgară a Patriarhului Simeon; Patriarhia Ucraineană a Patriarhului Filaret; Biserica Ortodoxă Ucraineană Autocefală; Biserica Ortodoxă Bielorusă Autocefală; Biserica Ortodoxă Macedoneană - MPK; Biserica Ortodoxă Muntenegreană). Altele s-au despărțit din cauza unor diferențe de interpretare și aplicare a tradiției și canoanelor (Bisericile Ortodoxe de stil vechi din Grecia, România, Bulgaria etc.) Există și alte numeroase grupări care se autointitulează
Biserica Ortodoxă () [Corola-website/Science/301429_a_302758]
-
sovietic. În 1927, "BORR" s-a declarat "... parte a Bisericii Ruse care se află peste graniță și care se consideră o ramură unită spiritual inseparabil cu Marea Biserică Rusă. Ea nu se separă de Biserica Mamă și nu se consideră autocefală", aceasta indicând că "BORR" se considera ocrotitoarea și purtătoarea de cuvânt a tuturor ortodocșilor ruși din afara URSS-ului. După încheierea celui de-al doilea război mondial, Patriarhia Moscovei a întrevăzut posibilitatea reunificării bisericilor moscovite și "BORR", cel mai probabil cu
Biserica Ortodoxă Rusă din afara Rusiei () [Corola-website/Science/299657_a_300986]
-
Imperiul Țarist în 1812. Pe 23 mai 1918, după izbucnirea Revoluția Socialistă din Octombrie, patriarhul Tihon al Moscovei a dat deplină libertate Bisericii Basarabene, că ea, prin congresul sau eparhial, să-și hotărască soarta și să aleagă cu ce biserică autocefala și în ce legături vrea să fie. La 26 ianuarie 1918 arhiepiscopul Anastasie Gribanovski al Chișinăului a format o comisie pentru convocarea unui Sinod Local bisericesc al Republicii Moldovenești, spre realizarea unei vieți bisericești autonome, ca urmare a independenței politice
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
ierarhii provinciilor românești reunite, întrunit în ședința extraordinară, a luat hotărârea solemnă că "după cum s-a realizat unirea tuturor teritoriilor românești la Patria-Mamă, tot astfel să se realizeze și unitatea bisericească pe intreg pământul României întregite, într-o singură Biserică Autocefala Ortodoxă". Pe parcursul anului 1927 Adunarea Eparhiala de la Chișinău a adresat Sfanțului Sinod cererea că Arhiepiscopia Chișinăului să fie ridicată la rangul de Mitropolie, avându-l în frunte tot pe Gurie Grosu. Drept urmare arhiepiscopul Gurie Grosu a primt din partea Sfanțului Sinod
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
(BOR) este una dintre bisericile autocefale ale creștinismului ortodox. Majoritatea etnicilor români aparțin Bisericii Ortodoxe Române, dar biserica are și credincioși de alte naționalități: (romi, ucraineni etc.). Numai în România, numărul credincioșilor ortodocși este, potrivit recensământului din 2011, de 16.307.004, deci 86,45% din
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
de la obținerea autocefaliei bisericii ortodoxe din limitele statului rus și până la recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române), și alte biserici din teritoriile noilor state independente din Balcani s-au declarat, au devenit și, într-un târziu, au obținut recunoașterea statutului lor autocefal de la Patriarhia constantinopolitană: Biserica ortodoxă din Grecia în 1833 (recunoscută de Constantinopol în 1850), Biserica ortodoxă din Bulgaria în secolul al IX-lea (va pierde temporar statutul de biserică autocefală în secolul al X-lea și o reobține de la sultan
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
devenit și, într-un târziu, au obținut recunoașterea statutului lor autocefal de la Patriarhia constantinopolitană: Biserica ortodoxă din Grecia în 1833 (recunoscută de Constantinopol în 1850), Biserica ortodoxă din Bulgaria în secolul al IX-lea (va pierde temporar statutul de biserică autocefală în secolul al X-lea și o reobține de la sultan în 1870, recunoscută finalmente de Patriarhia de la Constantinopol în 1945), Serbia din 1219 (cu recunoașterea titlului de patriarh din 1375; o dată cu pierderea independenței statului, biserica va pierde și ea temporar
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
ierarhii provinciilor românești reunite, întrunit în ședință extraordinară, a luat hotărârea solemnă ca „"după cum s-a realizat unirea tuturor teritoriilor românești la Patria-Mamă, tot astfel să se realizeze și unitatea bisericească pe întreg pământul României întregite, într-o singură Biserică Autocefală Ortodoxă"“. În parcursul anului 1927 Adunarea Eparhială de la Chișinău a adresat Sfântului Sinod cererea ca Arhiepiscopia Chișinăului să fie ridicată la rangul de Mitropolie, avându-l în frunte tot pe Gurie Grosu. Drept urmare, arhiepiscopul Gurie Grosu a primit din partea Sfântului
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
secolul al IX-lea). Ruptura definitivă s-a produs în 1054, cu reciproca excomunicare a celor două Bisericii: Roma și Bizanț. Din acest moment, creștinismul bizantin (cunoscut cu numele de Ortodox) se va dezvolta accentuând caracterul său organizatoric conciliar și „autocefal” (autonomia deplină a fiecărei Biserici naționale, etnice), însă într-un cadru doctrinar și liturgic comun (de exemplu, Biserica ortodoxă rusă, etc). Cu toate acestea, în Orient au rămas și biserici în comuniune cu Roma, sau biserici care au revenit la
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
al Moscovei și al tuturor rușilor. Acest lucru s-a întâmplat cu numai cinci ani mai înainte de Căderea Constantinopolului din 1453. În 1589 mitropolitul Moscovei a devenit primul patriarh al Moscovei și al tuturor rușilor, făcând astfel Biserica Ortodoxă Rusă autocefală. Celelalte patriarhii ortodoxe (Antiohia, Alexandria, Ierusalim și Constantinopol) i-au recunoscut Moscovei dreptul de a exista de sine-stătător ca a cincea biserică-soră. În 1652 Patriarhul Nikon a încercat să centralizeze puterea care era distribuită local și, în același timp, să
Biserica Ortodoxă Rusă () [Corola-website/Science/298497_a_299826]
-
Astăzi muzică bizantina este prezentă doar în serviciul liturgic din bisericile ortodoxe, întâlnită sub numele de "psaltica". Deși unele biserici ortodoxe autocefale, cum ar fi Biserică Ortodoxă Rusă, nu mai folosesc acest gen de muzică, fiind înlocuită cu muzica corala specifică lumii occidentale, în urma reformei tarului Petru cel Mare, psaltica rămâne un simbol viu al strălucirii teoforice (termen care desemnează artă bizantina
Muzica bizantină () [Corola-website/Science/307597_a_308926]
-
fost Lazar Kaganovici, Stanislav Kosior și Postîșev, au accelerat la începutul anului 1934 procesul de eliminare a "contrarevoluționarilor, naționaliștilor, spionilor și dușmanilor de clasă". Numeroase organizații academice au fost desființate după arestarea membrilor lor. În deceniul al treilea, Biserica Ortodoxă Autocefală Ucraineană câștigase un număr în mare de aderenți, în special în rândul țărănimii, în principal datorită politicii de slăbire a poziției Bisericii Ortodoxe Ruse duse de autoritățile sovietice. ("Vedeți și": Istoria creștinismului în Ucraina). Până în cele din urmă, la sfârșitul
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
este o operă matură și somptuoasă. Biblia de la București nu ar fi putut apare fără o mulțime de traduceri parțiale, și probabil de cele mai multe ori necunoscute sau anonime. Printre structurile eccleziale ala bisericii ortodoxe române, înainte de constituirea ei ca entitate autocefală în 1872, a existat Mitropolia Bălgradului : acest "Bălgrad" nu este Belgradul din Sârbia, ci Alba-Iulia. Ori, în Transilvania dominată de pactul "Unio Trio Natiorum", ortodocșii, în mare parte iobagi, erau marginalizați de grofii maghiari și de coloniștii Sași catolici sau
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
are nicio religie națională, respectând principiul de secularitate: autoritățile publice sunt obligate la neutralitate față de asociațiile și cultele religioase. În România sunt recunoscute oficial 18 culte religioase. Biserica Ortodoxă Română este principala instituție religioasă din România. Ea este o biserică autocefală, ce se află în comuniune cu celelalte biserici aparținând Bisericii Ortodoxe. Cea mai mare parte a populației României, respectiv 86,45%, s-a declarat ca fiind de confesiune creștin ortodoxă, conform recensământului din 2011. De asemenea, importante comunități religioase ce
Demografia României () [Corola-website/Science/304682_a_306011]