279 matches
-
cadrele KPD, Lenzer ocupându-se doar de manifestările culturale. Regimul interior nu era foarte strict - cel puțin În comparație cu cel de la Kominternschule -, studenții mergeau la sfârșitul săptămânii la Berlin, dar o puteau face și În cursul săptămânii. Ședințele de «critică și autocritica» nu aveau intensitatea celor de la scoala Kominternului. Festivitățile de sfârșit de studii, trimiterea de telegrame de felicitare unuia sau altuia dintre tovarăși și discursurile angajamentelor socialiste constituiau de asemenea evenimente importante din viața școlii. Organizarea Parteihochschule Karl Marx Îi părea
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și Aristizza Romanescu - colorează întrucîtva filele nostalgicelor suveniruri. Capacitatea de a admira a autoarei nu îi diminuează reflexivitatea, ea discutând în limitele unei „critici impresioniste”, în care afectul se conjugă cu luciditatea, „concepția” unor întruchipări scenice. Mai există în carte „autocritica”, adică o rememorare, în deplină, orgolioasă conștiință de sine, fără false sfiiciuni, a vieții unei dive căreia ursitoarele nu s-au îndurat să-i menească și o faimă europeană. SCRIERI: Amintiri din teatru, Iași, [1922]. Repere bibliografice: Dafin, Figuri, I
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
că nu au făcut cutare"; or, rezoluțiile Partidului cer atât o autocritică detaliată și legată de concret, cât și dinamism în asumarea erorilor 12. De fapt, Partidul devenise o cazarmă sinistră, precum și spațiul unor teribile demascări. Cartea stă mărturie că autocritica era de multe ori preludiul unor înfierări infernale. Mai mult, cititorii află că între memorialist și M. Roller ciocnirea era mai veche - încă din 1946 istoricul improvizat al PCR mutilase un articol scris de Paul Cornea pentru revista Studentul român
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
un avertisment”. Ana Pauker a fost acuzată simultan de „deviație de dreapta” și de „deviație de stânga”, pentru că, pe de o parte, neglijase Înființarea de noi gospodării colective și Îi tolerase pe chiaburi (În cadrul Plenarei, Ana Pauker și-a făcut autocritica spunând, referitor la tolerarea chiaburilor, că: „Mai just era să fie indicați comitetelor regionale care e chiabur și pe care trebuie să Îl scoată și ei singuri să se orienteze, decât să-i oprești să Îi scoată pe chiaburi. Eu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]
-
Eram destul de precauți și nu cădeam În astfel de plase, cu toate că ne plăceau ieșirile lor nonconformiste, ușor anticeaușiste sau, destul de des, antisovietice. Trebuie să spun că eram Într-o altă „eră” a comunismului. Unul „autentic” național, antistalinist, „critic” și uneori „autocritic”. Aveam profesori care denigrau deschis la catedră Uniunea Sovietică, ce ne „furase” Bucovina și o parte a Moldovei, care evocau crimele stalinismului și reverberațiile acestei perioade În privința României, care Înfierau perioada proletcultistă cu exponenții lor externi sau din interiorul țării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
Soțul meu îmi spune de fiecare dată: "eu nu te mai ascult după spectacol, nu mai vreau să vorbesc cu tine, pentru că ești prea critică, îmi distrugi toată iluzia pe care mi-am făcut-o la spectacol!" A.V. Dar autocritica nu este distrugătoare, nu vă slăbește încrederea că următorul spectacol va fi mai bun. N.M. Hm, dacă nu eram din Moldova, dacă nu eram româncă, nu supraviețuiam! Spiritul nostru este foarte luptător, îl știți. Am suferit atâta în toată istoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
alt context de comparație, de confruntări, sigur că îmi ies la iveală aspecte noi. Nu m-am dat niciodată înapoi de la ideea unei revizuiri, care era sportul de preferință al lui Eugen Lovinescu. Când a fost cazul, mi-am făcut autocritica, de pildă, pentru unele judecăți mai grăbit-severe ale tinereții. A fost cazul cu Marcel Duchamp, care părea un fel de..., cum să spun, un reprezentant al non-artei, al disprețului pentru arta-senzor convențional, al meșteșugului acumulat, în favoarea unui conceptualism destul de aleatoriu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
În timpul revoluției din 1989: mesele rotunde, forumurile civice, Însuși conceptul de civism care era regândit În momentul respectiv. În cartea mea nu mă refer niciodată la posibilitatea intrării acestor țări În Uniunea Europeană și În NATO. Nu doresc să-mi fac autocritica. Era și greu după Maastricht, când Uniunea Europeană a avut de ales Între a deveni mai profundă sau mai largă. A ales profunzimea, comițând una dintre marile sale erori - nu o spun doar eu, ci și alte persoane, nu vreau să
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
care să stea la baza predicției istorice", credința în destinul istoric reprezentând o superstiție pură, fiind imposibil a se face predicții asupra cursului istoriei umane prin metode științifice sau orice alte metode raționale. Raționalismul critic pe care îl propune presupune autocritica, învățarea permanentă, corectarea greșelilor la timp, ceea ce nu mai reprezintă doar o dovadă de înțelepciune, ci chiar o obligație morală.274 Cea mai importantă diferență dintre științele naturii și cele sociale o constituie gradul de raționalitate al celor dintâi, dublată
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și analiză narativă - construirea instrumentelor de lucru și aplicarea lor unui text narativ. Spre deosebire de lucrările academice, am încercat să ne împărtășim aici gândurile privind procesarea datelor narative, opiniile și îndoielile pe care le avem referitor la selectarea diverselor metode, precum și autocritica de rigoare privind demersurile noastre interpretative. În acest scop, prezentăm aproape cuvânt cu cuvânt două interviuri bazate pe povestea vieții, și vă oferim multe exemple suplimentare, astfel încât să puteți să urmăriți alături de noi procesul intervievării și să judecați concluziile la
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Comunitatea era lipsită astfel de funcțiile tradiționale, de autonomie, de inițiativă În propriile-i probleme. Ea s-a transformat Într-un soi de Întreprindere, ca oricare alta a sistemului socialist, În care se practicau forme de control precum critica și autocritica, premierile și pedepsele, și mai ales În care, ca În orice altă Întreprindere, trebuia să domine frica. Cenzura omniprezentă În sectoarele societății controlate de Partidul Comunist se manifesta și În viața comunității evreiești. Această cenzură era sufocantă și lua forme
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
în așa ceva. B) Criza epocii și/sau criza filozofiei Într-o lucrare pe nedrept ignorată, pe care am citat-o deja, Der Sinn der Voraussetzungslosigkeit in den Geisteswissenschaften, Eduard Spranger nota că "virtutea științei nu o reprezintă absența premiselor, ci autocritica principiilor ei", subliniind că "funcția eternă și indispensabilă a filozofiei în administrarea științei constă în a problematiza permanent până și principiile considerate inițial neproblematice". Această funcție nu se exercită în mod absolut necesar în momentele de glorie ale cercetării; în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
primă importanță. e. „La ședința Tineretului Progresist, social democrații au lipsit” Iată că chiar și atotputernicul tov. Dimitrev a trebuit să-și recunoască neputința, atunci când a încercat și racolarea tinerilor de la PSD. Dar, cum în epocă era la mare preț autocritica, nu ar fi dat tocmai rău la București „eforturili” pe care le-a făcut la Vaslui pentru îngenuncherea altor organizații ale tinerilor și aducerea acestora sub ascultarea oarbă a „partidului unic”. După cum se știe, această opoziție față de planurile expansioniste ale
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
când, practic, partidele istorice (PNȚ și PNL) vor fi desființate ca entități politice pentru o lungă perioadă de timp. Până atunci vom cita parțial din „raportul de activitate a tineretului progresist în luna septembrie 1946”. După cum anticipam în episodul anterior, autocritica tov-ului Petru Bighiu ce reliefa neputința tinerilor comuniști vasluieni în fața cerbiciei muncitorilor și chiar a ucenicilor sau copiilor de la Institutul de Reeducare pentru Minori, de a se înrola în rândurile unei organizații ce nu le aducea nimic bun sau duhnea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Tineretului Democrat Vasluian și-a dus la îndeplinire sarcinile pe care și le-a impus în această campanie”. Nemulțumirea provocată de necâștigarea tuturor celor patru mandate de deputat a mușcat adânc din orgoliul nemăsurat al corifeului bolșevic vasluian. Iată ce autocritică „aspră” și-a făcut chiar cu mâna cu care și-a scris „raportul de activitate”: „... rezultatele pozitive cât și cele negative a muncii depuse de tineret în această perioadă s’au putut constata în ziua de 20 noiembrie când pe
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cerut să fie scos din muncă, simțindu se că nu mai poate duce munca în care este”. Merită să ne imaginăm cam cum arăta tov. Iancu în acele momente: pleoștit ca o curcă chioară și bătrână, făcându-și cu zel autocritica. Gluma până la urmă s-a îngroșat de vreme ce: „...după 2 zile a fost chemat la C.C. unde tov. Ioan Ghiorghe a stat de vorbă cu el și l’a pus să dea o declarație de felul cum s’a întâmplat cu
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
frunte cu secretaru Organizației de Bază (adică, de la ’mneasale începând! subl.ns. și n.n.)”. La această „auto-turnătorie” concluzia care poate fi trasă este că agricultura „socealistă” era pentru „prostime”, nicidecum pentru „înaintații” membri ai PMR! Până la urmă, se pare că autocritica a fost bună de vreme ce tov. Băhnăreanu a rămas la post bine mersi. iderat a fi absolut necesar a ne apleca asupra procesul verbal de ședință, îngălbenit de trecerea a 53 de ani de la data emiterii: o viață de om. De
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
nu m-a chemat nici o dată și credem că organizația de bază de la noi nu este desființată dar totuși noi credem că numai pentru a ne lua cotizațiile (subl.ns.)”. Fiind atacat perfid din toate părțile, Matei Bahrin dă dracului autocritica și în cuvântul său arată că: „...este just ca tovarășii să arate că am lipsuri dar și tov. membri de partid când sunt chemați la ședințe nu vin așa că și eu m-am discurajat”. Nevrând să se lungească la vorbă
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
partid: ,,...e) să fie exemplu de corectitudine și de conduită în familie și societate, să promoveze cu consecvență principiile echității sociale, să respecte cu strictețe normele eticii comuniste; f) să folosească și să stimuleze în întreaga sa activitate critica și autocritica - forța motrice a dezvoltării societății noastre - să manifeste spirit revoluționar, receptivitate față de tot ceea ce este nou și înaintat, să ia poziție și să combată cu hotărâre lipsurile și greșelile, tendințele de acoperire a neajunsurilor și să contribuie la lichidarea lor
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
e domnișoara BĂsescu. Eu nu văzusem clipurile acelea care circulau pe internet, cu greșelile ei de exprimare, habar n-aveam. Obiecția mea era doar una de principiu, că nu trebuie să fie fiica pre‑ ședintelui. Și acum mă întorc la autocritica pe care mi-am făcut-o, că ar fi trebuit să știu cine sunt copiii lui BĂsescu. CĂ toate aspectele acestea legate de copii, soție, amantă, frate te trag la fund. Uitați ce s-a întâmplat cu fratele lui. Habar
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
SCRIERI: Emil Botta sau Despre frontierele inocenței, București, 1984. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Botta „necredinciosul”, RL, 1984, 9; Al. Ruja, „Emil Botta sau Despre frontierele inocenței”, O, 1984, 10; Al. Călinescu, Emil (Botta) și exegeții, CL, 1984, 5; Mircea Mihăieș, Autocritica, O, 1984, 38; Mircea Scarlat, Spectacolul tinereții dezlănțuite, AFT, 1984, 9; Gheorghe Grigurcu, „Emil Botta sau Despre frontierele inocenței”, F, 1984, 10; Cristian Livescu, Două studii despre Emil Botta, ATN, 1984, 12; Țeposu, Istoria, 195-197; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286501_a_287830]
-
al naibii se mai potrivesc cu el în păreri! Toate aceste forțe obscure îi trezesc un sentiment de vinovăție: acela că nu ne-a muștruluit îndeajuns ca să fim mereu „pe linie”. Ședința de azi, de pildă, a început o mimînd autocritica: „îmi dau seama că n-am organizat bine procesul de producție!” etc. *S-au împlinit cinci ani de la 20 iulie 1978, cînd am fost operat de tiroidă (ablațiunea unei părți din glandă). Oare trăiesc toți cei cu care m-am
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
partid (subl.În orig.) care oricând pot foarte lesne greși. Nu am căutat ca să antrenăm la muncă massele ci ne-am mulțumit cu o Întrunire sau o ședință”. Cavalcada auto-acuzelor a continuat cu și mai mult avânt, că se purta autocritica pe atunci așa cum purtau unii aceeași pereche de izmene și șase luni, fără spălare: „Evreii nu sunt deloc ridicați politicește, nu știu cum trebuiesc puse anumite probleme și din această cauză ei au rămas Încă evrei și nu comuniști (subl.ns.)”. Acest
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
îndeplinească planul (ibidem, p. 136). Începuturile comunismului, cele pe care simpatizanții le numesc perioada „entuziasmului revoluționar”, iar opozanții: perioada „gulagurilor și deportărilor” a abundat în demascări și „înfierări”, inclusiv ale părinților de către copii și ale soților între ei. Critica și autocritica, substitut de demascări și autoînfierări (numite mai târziu și în documentele programatice ale PCR: „forța motrice a societății noastre”), au devenit componente comportamentale cotidiene. Demascareaxe "„demascare" și delațiuneaxe "„delațiune" erau practici foarte frecvente. Dictatura proletariatuluixe "„dictatura proletariatului" este era marilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
școli. Dar chiar și violența împotriva noastră înșine este în creștere, prin fapte precum a bea în mod excesiv până la pierderea conștiinței, iar fenomenul privește persoane tot mai tinere. Evident, nu se pot exprima aceste critici fără a-ți face autocritica, atent la cuvintele lui Karl Valentin: "Copiii nu se lasă educați, ei fac oricum ceea ce facem noi!". Este ușor pentru noile generații să arate cu degetul lipsa modelelor din generația părinților. Când pentru adulți coatele devin partea cea mai importantă
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]