310 matches
-
piață. Franklin prefera utilul sacrului și dorea mai degrabă să creeze un corn al abundenței materiale decât să obțină mântuirea eternă. America, În viziunea sa, era țara unui popor harnic, expert În meseriile practice. Dacă Winthrop oferea mântuire, Franklin oferea autodepășire. Pentru fiecare act de revelație, pionerilor americani le era administrată o doză de raționalism utilitar, făcându-i pe americani să fie atât cei mai pasionați credincioși, cât și cei mai agresivi pragmatici dintre toate popoarele lumii - o caracteristică valabilă până În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ca aceea de justețe socială, de libertate sau patrie, mulți indivizi și-au anulat conștient biologicul, contribuind la progresul unui grup, al unei națiuni sau al omenirii în general. Valorile reprezintă în sistemele socioculturale operatori eficienți de autoconservare și/sau autodepășire, fiind lianți de coeziune și factori mobilizatori pentru actorii acțiunilor sociale. Într-adevăr, mult din ceea ce la o primă vedere pare „gratuit”, „dezinteresat”, „mișcare pură a spiritului uman” are acoperire în interese prozaice biosociale, doar că legăturile sunt indirecte și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și structuri fundamentale care să vizeze adresa, precizia, ambidextria și care să se execute pe fondul creșterii vitezei de execuție și a complexității; în lecțiile de inițiere, folosirea diverselor concursuri, întreceri obișnuiesc elevii cu solicitările competiției, le formează dorința de autodepășire; de asemenea trebuie să se folosească complexe de exerciții care acționează cumulativ asupra deprinderilor specifice tehnico tactice cât și asupra dezvoltării calităților motrice. Programa precizează pentru fiecare an de studiu, conținutul educației fizice ca obiect al planului de învățământ. Sub
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
unor exerciții și structuri fundamentale care să vizeze adresa, precizia, ambidextria și care să se execute pe fondul creșterii vitezei de execuție și a complexității; folosirea diverselor concursuri în scopul obișnuirii elevilor cu solicitările competiției, formându-le astfel dorința de autodepășire; de asemenea trebuie să se folosească complexe de exerciții care acționează cumulativ asupra deprinderilor specifice tehnico tactice cât și asupra dezvoltării calităților motrice. Evaluarea elevilor, notarea lor privind însușirea practicării jocului de fotbal, trebuie să fie realizată în funcție de „Standardele de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
oameni” (Debesse, 1970). Scopul activității sportive este lupta omului de a supune natura, de a o dirija prin inteligență și Îndrăzneală. Sportul de performanță presupune cucerirea mișcării și orientarea către țeluri tot mai Înalte. Aceleași țeluri Înalte și eforturi de autodepășire sunt urmărite de persoanele cu handicap atunci când sunt antrenate În activitatea sportivă. Sportul permite persoanelor cu handicap autoreabilitarea. Contrar concepției clasice, În prezent se consideră că antrenamentul fizic este favorabil pentru toți pacienții, cu condiția adaptării lui la situația persoanei
RECREEREA ŞI SPORTURILE COPIILOR CU DEFICIENȚE FIZICE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mihaela-Narciza CADIŞ, Daniela ZOTA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2175]
-
permanent să devină conform aspirațiilor sale, Întrucât orice devenire este o Împlinire a propriei subiectivități. Idealul este imaginea Eului subiectiv ca realizare de sine. Un Eu care caută cu orice preț să se realizeze trebuie să-și Împlinească aspirațiile. Această autodepășire ideală este trecerea de la Eu la Supra-Eu. Se poate afirma, din acest moment, că orice Psihologie Morală este o psihologie care are ca obiect atât Eul, cât și Supra-Eul. Prin aceasta ea Își va concentra studiul său asupra cunoașterii valorilor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de modelele de existență prin faptul că ele converg toate către descifrarea explicativă a identității și destinului Persoanei umane. Temele existenței persoanei privesc câteva aspecte principale ale acesteia, și anume: căutarea de sine, descoperirea de sine, datoriile morale, nevoia de autodepășire, contul existenței. 1. Căutarea de sine Prima temă, legată de existența oricărei Persoane, este căutarea de sine. Ea este o interogație pe care individul și-o adresează din nevoia de a avea o identitate. Căutarea de sine se referă la
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
-mi convertesc pulsiunile mele În scopuri nobile, orientate către acțiuni superioare din punct de vedere axiologic-moral. În acest proces, un rol esențial Îi revine conștiinței mele, care-mi spune ce trebuie și ce nu trebuie să fac. 4. Nevoia de autodepășire Cea de a patra temă a existenței este reprezentată prin nevoia Persoanei de depășire de sine, cât și de depășirea-ieșire din interiorul limitelor pe care Realitatea lumii posibile externe i le pune și pe care, În ambele situații menționate, Persoana
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
existenței este reprezentată prin nevoia Persoanei de depășire de sine, cât și de depășirea-ieșire din interiorul limitelor pe care Realitatea lumii posibile externe i le pune și pe care, În ambele situații menționate, Persoana le resimte ca pe niște constrângeri. Autodepășirea ca și ieșirea din lume se realizează În forme diferite, factorul esențial de realizare, În toate situațiile, fiind libertatea. Aceste forme sunt următoarele: aventura, ieșirea din anonimat prin depășirea banalului, afirmarea de sine ca exemplaritate, eroismul acțiunilor proprii și sacrificiul
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este destul de diferită. Dar mai există o atitudine a Eului moral care nu este orientată nici către sine, nici către celălalt sau către ceilalți, o atitudine care urmărește depășirea de sine. Este actul de transcendență, sau atitudinea de transsubiectivitate, de autodepășire de sine și de trecere Într-un registru superior, atât ca natură, cât și ca existență individuală. Această atitudine de egodepășire, de autoproiectare, care vizează atingerea registrului ideal al existenței, perfecțiunea și exemplaritatea persoanei respective, are la bază mecanismul transcendenței
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sa să fie supusă distrugerii” (D. Stăniloaeă. Dacă situațiile Închise ale vieții sunt inevitabile și ni se impun independent de voința noastră, situațiile deschise sunt cele construite de noi În plan sufletesc și moral. Ele constau În efortul continuu de autodepășire de a ieși din Eul tău egoist și de a te dărui celuilalt prin sentimente altruiste, de comuniune. „A-fi-cu-ceilalți” presupune anularea izolării și a singurătății, ceea ce reprezintă primul pas către deschidere și eliberare. A te elibera Înseamnă „a-fi-tu-Însuți” și „a-fi-propriul-tău-stăpân
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
are un rol important, ca formă de manifestare, dublând componenta rațională. Tipul german este, prin natura sa, un model uman introvert și sobru. Neliniștit interior, compensează această tensiune interioară printr-o atitudine reflexivă de tip idealist. Nevoia de expansiune, de autodepășire, de ieșire din realitate o sublimează prin metafizică, drept formă a trancendenței gândirii. Tipul german neliniștit și rațional iubește În primul rând ordinea și disciplina, spre deosebire de tipurile grec și latin care aspiră către libertate. Tipul slav Tipul slav are o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
faptul că omul are limite, se confruntă cu situații Închise, dincolo de care nu mai poate Înainta. Orice formă a libertății stă sub semnul complexului lui Icar, al tentației necunoscutului, al dorinței de a risca din care transpare o formă de autodepășire. Din acest motiv, modalitatea de utilizare a libertății se impune În funcție de circumstanțe. „Cât pot fi de liber?” și mai ales, „Cum trebuie să mă port când sunt liber?”. Acestea sunt Întrebări care emerg din conștiința morală În situațiile de acțiune
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
lume, către ceilalți, având un caracter altruist, de deschidere, prin care eul personal intră În relație cu ceilalți, realizând o situație de „altruism moral”; că este orientată către realizarea unui ideal uman, personal de autoîmplinire, de schimbare sau chiar de autodepășire de natura unei „transcendențe” sau a unei „transsubiectivități” personale; dă este orientată către realizarea unui ideal mistic, de comuniune cu divinitatea, de „Întâlnire cu planul sacru”, care este tot o „transcendență”, dar care vizează „intrarea umanului În planul divin”. Spuneam
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cât mai real și bogat, prelucrarea datelor colectate pe baza metodelor statistico-matematice, care să ne furnizeze o interpretare cât mai obiectivă, elaborarea concluziilor desprinse în urma cercetării efectuate. Posibilitățile, altă dată incredibile ale persoanelor cu handicap, precum și dorința lor permanentă de autodepășire a propriilor performanțe, coroborate cu dorința de competiție specifică omului, au făcut ca atitudinea activităților motrice să fie reorientată către activitatea sportivă adaptată persoanelor cu handicap (Năstase, 2003). În pofida remarcabilelor succese ale biologiei moleculare, până în prezent nu dispunem de o
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
structuri fundamentale care să vizeze adresa, precizia, ambidextria și care să se execute pe fondul creșterii vitezei de execuție și a complexității; 4. în lecțiile de inițiere, folosirea diverselor concursuri, întreceri obișnuiesc elevii cu solicitările competiției, le formează dorința de autodepășire; 5. de asemenea, trebuie să se folosească complexe de exerciții care acționează cumulativ asupra deprinderilor specifice tehnico tactice cât și asupra dezvoltării calităților motrice. Capitolul II. Importanța pregătirii în jocul de baschet II.1. Pregătirea fizică Pregătirea fizică are un
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
concepții sănătoase și reprezintă un mijloc eficient în stabilirea unei atitudini corecte față de colegii lor, în joc. Gândirea, tenacitatea, curajul, dârzenia, echilibrul afectiv, combativitatea sunt calități prețioase. În procesul educației un rol definit îl deține obținerea fermă a elevului pentru autodepășire. Astfel autodepășirea trebuie să constituie un mobil constant al pregătirii, indiferent de nivelul și stadiul acesteia, să țintească obiective instructiv-educative superioare, comportări care să nu cunoască teamă, neîncredere în reușită, reținere de la marea luptă cu oboseală. Pregătirea psihologică atentă și
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
și reprezintă un mijloc eficient în stabilirea unei atitudini corecte față de colegii lor, în joc. Gândirea, tenacitatea, curajul, dârzenia, echilibrul afectiv, combativitatea sunt calități prețioase. În procesul educației un rol definit îl deține obținerea fermă a elevului pentru autodepășire. Astfel autodepășirea trebuie să constituie un mobil constant al pregătirii, indiferent de nivelul și stadiul acesteia, să țintească obiective instructiv-educative superioare, comportări care să nu cunoască teamă, neîncredere în reușită, reținere de la marea luptă cu oboseală. Pregătirea psihologică atentă și continuă constituie
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
Lungimea brațelor - palmă - degete. III.1.1. Capacitate motrică Rezistența fizică și psihică; rezistență în regim de viteză; Viteză sub toate formele ei de manifestare; Îndemânare, ambidextrie; Forță dinamică; Detentă. III.1.2. Capacitate psihică Motivație: performanțe superioare, pregătire continuă, autodepășire; Integrare socială: sprint colectiv, activitate profesională, familie; Combativitate: capacitate de luptă, dorință de a învinge, inițiativă. 30 III.1.3. Efort specific Maximal; Submaximal. III.2. Componenta tehnică III.2.1. În atac Poziție fundamentală (medie și înaltă); Alergare înainte
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
Consolidarea cunoștințelor și deprinderilor de igienă specifică educației fizice în concordanță cu condițiile variate ale mediului înconjurător. 7. Educarea obișnuinței elevilor de a depune eforturi sistematice, de a acționa individual și în grup cu voință și perseverență, în dorința de autodepășire. Cultivarea spiritului de respect față de reguli, parteneri, adversari. 8. Stimularea motivației și interesului pentru practicarea independentă a exercițiilor fizice, a jocurilor, activităților sportive și turistice. Dacă acestea sunt obiectivele educației fizice la clasele respective, atunci întregul proces de învățământ desfășurat
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
și deprinderilor de igienă specifice educației fizice în concordanță cu condițiile variate de mediu înconjurător. Obiectivul nr. 6: Educarea obișnuinței elevilor de a depune eforturi sistematice, de a acționa individual și în grup, cu voință și perseverență în dorința de autodepășire. Cultivarea spiritului de respect față de reguli, parteneri, adversari. Obiectivul nr. 7: Stimularea motivației și interesului pentru practicarea independentă a educației fizice, jocurilor, activităților sportive și turistice. După cum se poate constata, jocul de baschet, respectiv minibaschet, la clasele a III-a
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
tragic și grotesc, de sublim și ilar au rolul de a compune o lume în care totul e răsturnat, în care nu funcționează reguli, criterii. O lume în același timp încordată într-un crâncen efort al ieșirii din sine, al autodepășirii, o lume străbătând hățișurile unui timp presupus a fi al unei geneze, dar care duce (cum avea să se dovedească mai târziu) la o fundătură istorică. Deocamdată se speră în evoluții benefice. Temeliile vechii societăți au fost sfărâmate, oamenii trec
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
izvorăște și pledoaria paginilor de față. O tentație spre complinire, fără a nega însă caracteristicile firii umane, limitele și impulsurile care o stăpânesc. Atenție însă! Nu în egoismul ei se vor regăsi vreodată speranțele de bine și frumos, ci în autodepășirea condiției, în altruismul de care e capabilă, în transcomuniunea dintre societăți, popoare și credințe. Religiile n-au înțeles acest fenomen. Același lucru se petrece și cu tendințele gândirii laice, incapabilă să se accepte. Prin urmare, omul european, omul universal semnifică
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
postului, a privegherii și a altora ca acestea, dacă vrem să ne îngrijim de rugăciune. Palama are dreptate, de îndată ce discerne, pe de-o parte, limitele izvorâte din pornirile trupești, pe de alta, posibilitatea de înălțare prin spirit în condițiile unei autodepășiri. Cât privește asceza, promovată de întreaga gândire isihastă, ea își are rostul ei prin intrarea în starea de comunicare cu divinitatea. Nu e mai puțin adevărat că un post de lungă durată („postul este oarecum esența rugăciunii” sau „materia rugăciunii
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
națiune (Școlile de la Blaj în epoca renașterii naționale), Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987, pp. 152-153. Autorul pune la dispoziția specialiștilor o bogăție de documente, de informații noi, evidențiind numeroasele planuri în care se implică instituțiile blăjene în evul celei mai spectaculoase autodepășiri. Un studiu academic, în care Iacob Mârza face uz de o tehnică de lucru, poate nu de ultimă oră, dar, în orice caz, una solidă și adecvată temei supuse cercetării. El comentează pe larg școlile Blajului cu formele educative impuse
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]