118 matches
-
încercăm să-i diminuăm cât mai mult starea emoțională negativă. Ascultarea activă presupune, în anumite condiții, din partea vorbitorului, și procesul de autodezvăluire. Autodezvăluirea este actul prin care oferim altora informații despre noi și despre relația noastră/relațiile noastre. Între funcțiile autodezvăluirii se numără cea de autoclarificare (ne lămurim nouă înșine propriile gânduri și propriile sentimente) și cea de liniștire, de defulare 15. Trebuie precizat faptul că autodezvăluirea poate produce (și) probleme (relaționale) dacă vorbitorul insistă pe caracterul negativ, deprimant al propriilor
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
care oferim altora informații despre noi și despre relația noastră/relațiile noastre. Între funcțiile autodezvăluirii se numără cea de autoclarificare (ne lămurim nouă înșine propriile gânduri și propriile sentimente) și cea de liniștire, de defulare 15. Trebuie precizat faptul că autodezvăluirea poate produce (și) probleme (relaționale) dacă vorbitorul insistă pe caracterul negativ, deprimant al propriilor probleme. Prin contagiune afectivă, ea poate provoca ascultătorului anxietate, ostilitate, depresie, ceea ce înseamnă că interlocutorul poate respinge (după un sfert de oră) vorbitorul, iar în viitor
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și a atitudinilor celorlalți, să vedem latura pozitivă a relațiilor noastre cu ei. Toate acestea sunt valabile câtă vreme dorim să menținem relațiile cu persoanele în cauză. 15 În lucrarea sa Relațiile interpersonale, Șt. Boncu (2005) menționează următoarele funcții ale autodezvăluirii: a. de menținere a sănătății mentale a individului; b. de dezvoltare a relațiilor interpersonale (sau de consolidare a unei prietenii); c. de autoclarificare (de lămurire a propriilor gânduri, emoții, sentimente, atitudini); dispare starea de incertitudine și-o dată cu ea, în mare
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
b. de dezvoltare a relațiilor interpersonale (sau de consolidare a unei prietenii); c. de autoclarificare (de lămurire a propriilor gânduri, emoții, sentimente, atitudini); dispare starea de incertitudine și-o dată cu ea, în mare parte, cea de nesiguranță; d. de validare socială (autodezvăluirea generează un feedback din partea celuilalt: aprobări, confirmări, sfaturi, încurajări, avertizări), îl ajută să se poziționeze în lumea sa. 16 Despre ascultarea activă, cititorul mai poate afla și alte comentarii cu îngăduință și răbdare în Comunicarea interumană, Editura Institutul European din
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
doilea rând, pe de o parte, pe de altă parte, întâi, apoi...), demarcatorii discursivi (vom discuta în continuare, până aici am văzut cum, o altă întrebare care se naște este...), structurile enumerative etc." (Șerbănescu, 2007, pp. 55-58); comportamentul autocentrat/de autodezvăluire concretizat în formule de tipul părerea mea, dacă mi-aduc aminte, să-ți spun un secret...; comportamentul ludic/umorul manifestat prin râs, zâmbet etc. (Șerbănescu, 2007, pp. 58-59); comportamentul lingvistic propriu-zis manifestat prin alegerea, într-un anumit context comunicativ, a
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
o serie de conexiuni „nevăzute”, neconștientizate anterior în decursul episoadelor vieții, inițial în viața din familia de origine, apoi în decursul relațiilor dintre membrii familiei nou constituite, în evoluția temporală a propriilor vieți, în relația cu abuzatorul. Cu ajutorul interviului, prin autodezvăluire, reușim să cunoaștem motivațiile, trăirile deținutelor, atitudinea lor postact față de fapta comisă, față de ele însele și lume în general. A întreba intervievatele despre istoria vieții lor și despre omorul în sine înseamnă a le provoca o introspecție cu consecințe dureroase
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
beneficii sănătății, chiar dacă nu așa de mult ca familia. Aceasta este relevant în special pentru vârstnici, mulți dintre cei care au pierdut alte relații, dar și pentru tineri, studenți, în special dacă relațiile cu prietenii sunt apropiate, plăcute și implică autodezvăluire (Reis et al., 1984). A avea o rețea de siguranță de prieteni la care să poți apela în caz de nevoie poate crește capacitatea unei persoane de a se adapta la stres și la provocările vieții. A te bucura de
[Corola-publishinghouse/Science/2153_a_3478]
-
diariste, abruptețea și serialitatea ei sunt dovezile atracției fatale a morții. Fragmentarismul, ritmul sacadat, nefinitudinea depun mărturie pentru traiectoria pe care el se angajează cu un fel de resemnare tragică. Ca orice lucrare din specia biograficului, jurnalul intim pendulează Între autodezvăluire și auto-camuflare (self-disclosure și self-concealment, În terminologia lui Herbert Leibowitz 1). Termenii sunt, desigur, relativi și, la rigoare, interșanjabili. Ponderea unuia sau altuia din ei depinde de subiectivitatea instrumentelor de analiză. Din perspectivă psihologică, dezvăluirea va prevala asupra camuflării, pe când
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
moarte o izbăvire, punctul final al unei suite de Încercări insuportabile. Moartea ca relaxare existențială, neființa ca stare ideală a materiei, triumful calculului obscur asupra unei luminozități doar aparent benefice ordonează cele două tendințe, simultane și contrarii, ale jurnalului intim: autodezvăluirea și auto-camuflarea23. Nimeni și nimic exterior nu-l Împinge pe scriitor să-și dezvăluie intențiile sinucigașe. După cum nici o forță nu poate reprima Înfricoșătoarele mecanisme ale mărturisirii. Scriitorul sinucigaș suferă Întotdeauna de sindromul Dostoievski și de fatalitatea mărturisirii, de o perversitate
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Foarte adesea ea aduce cu jurnalul. Textul consemnează incidentele la persoana întâia sau a treia. Incidentele sunt disparate și notate concentrat, ca însemnările unui jurnal. Romanul Desperado are cel mai adesea un unic erou, eroul principal, așa încât cartea e inevitabil autodezvăluirea de sine a acestui unic erou. Ordinea incidentelor e aparent întâmplătoare. În realitate, eroul amână până la exasperare ceva stânjenitor, ceva ce e de fapt cheia dezaprobării lectorului, de care autorul e sigur de la bun început (nu și cititorul, încă înfometat
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
modul În care ocupăm spațiul Într-o Încăpere. Astfel putem da senzația de Încredere, profesionalism, amabilitate, bunătate sau pe cea de timiditate, nesiguranță, animozitate, indiferență etc. Noi considerăm că această abilitate ține de componenta comportamentală a Eului social: autoprezentare și autodezvăluire. Și această abilitate se Învață. Modul În care reușești să Îmbini., În autoprezentare, asertiv sau pasiv, aspecte de autodezvăluire cu elemente originale și inedite, Îți poate asigura succesul și interesul celorlalți, deschiderea spre comunicare, ascultare sau colaborare cu cei din
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cea de timiditate, nesiguranță, animozitate, indiferență etc. Noi considerăm că această abilitate ține de componenta comportamentală a Eului social: autoprezentare și autodezvăluire. Și această abilitate se Învață. Modul În care reușești să Îmbini., În autoprezentare, asertiv sau pasiv, aspecte de autodezvăluire cu elemente originale și inedite, Îți poate asigura succesul și interesul celorlalți, deschiderea spre comunicare, ascultare sau colaborare cu cei din jur. Mulți lucrători comerciali sau agenți de marketing și-au format abilitatea de a citi clientul din semnalele oferite
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
prin care se poate pătrunde mai ușor " În spatele " cuvintelor auzite, se poate desluși mai ușor ceea ce nu s-a spus cu voce tare". Ascultarea activă vizează acordarea temporară a propriului punct de vedere la perspectiva interlocutorului, pentru a-i sprijini autodezvăluirea, pentru a-l Încuraja În procesul comunicării și a-l asigura că semnificația mesajului transmis este percepută atât cognitiv cât și emoțional. Instrumentele propuse de Charly Cungi ( 1999, 94 ) pentru a deveni asertiv le include pe cele prezentate anterior, adăugându
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
prezentarea de sine și managementul impresiilor. După S. Taylor, L.A. Peplan și D.O. Sears (1994), transmiterea către ceilalți a informațiilor pozitive despre sine presupune: a spune lucruri bune despre tine, a realiza acțiuni vizibile, a folosi indicatori fizici exteriori. Autodezvăluirea este procesul prin care individul comunică altora informații despre el Însuși (Ș. Boncu, 1999, 2005). P. Cozby (1999) o definește ca „dezvăluirea verbală intenționată a materialului autodescriptiv În fața unuia sau a mai multor parteneri”. Autodezvăluirile au repercursiuni Însemnate asupra participării
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a folosi indicatori fizici exteriori. Autodezvăluirea este procesul prin care individul comunică altora informații despre el Însuși (Ș. Boncu, 1999, 2005). P. Cozby (1999) o definește ca „dezvăluirea verbală intenționată a materialului autodescriptiv În fața unuia sau a mai multor parteneri”. Autodezvăluirile au repercursiuni Însemnate asupra participării noastre sociale. Pentru a fi unitară, autodezvăluirea utilizează și limbajul nonverbal În scopul autoprezentării. W. Chambliss (1969) ilustrează funcția de control a autodezvăluirii. Chamblis crede că oamenii Încearcă Întotdeauna să construiască o anumită imagine despre
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
altora informații despre el Însuși (Ș. Boncu, 1999, 2005). P. Cozby (1999) o definește ca „dezvăluirea verbală intenționată a materialului autodescriptiv În fața unuia sau a mai multor parteneri”. Autodezvăluirile au repercursiuni Însemnate asupra participării noastre sociale. Pentru a fi unitară, autodezvăluirea utilizează și limbajul nonverbal În scopul autoprezentării. W. Chambliss (1969) ilustrează funcția de control a autodezvăluirii. Chamblis crede că oamenii Încearcă Întotdeauna să construiască o anumită imagine despre ei Înșiși În interacțiune cu ceilalți. Dacă indivizii cred că sunt văzuți
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
verbală intenționată a materialului autodescriptiv În fața unuia sau a mai multor parteneri”. Autodezvăluirile au repercursiuni Însemnate asupra participării noastre sociale. Pentru a fi unitară, autodezvăluirea utilizează și limbajul nonverbal În scopul autoprezentării. W. Chambliss (1969) ilustrează funcția de control a autodezvăluirii. Chamblis crede că oamenii Încearcă Întotdeauna să construiască o anumită imagine despre ei Înșiși În interacțiune cu ceilalți. Dacă indivizii cred că sunt văzuți de alții așa cum se văd ei Înșiși, interacțiunea este validă. Există situații În care indivizii nu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
atribuirii pentru a explica modul În care oamenii se dezvăluie În autoprezentare. De exemplu, dezvăluim apartenența noastră la un grup mizând pe faptul că stereotipul grupului respectiv Îl va face pe partenerul nostru să ne atribuie o anumită trăsătură. Deși autodezvăluirea se realizează În cea mai mare măsură prin mijloace verbale, teoria dezvăluirii servește Înțelegerii comportamentului consumatorului. Atitudinile vestimentare pot fi exprimate atât verbal, dar ele Însoțesc imaginea construită verbal pe care individul o transmite despre sine. Și vestimentația poate sugera
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]