207 matches
-
spre profilaxia cariilor și a problemelor parodontale (Swiss Dental Association, 1986). De asemenea trebuie să menționăm că spectrului actual de activități îi aparțin controlul, ținerea evidenței, curățirea de tartru și îndrumarea continuă a pacientului în probleme de igienă dentară și autodisciplină față de alimente. Există o mulțime de alte activități pe care dentistul nu le poate îndeplini singur și în multe țări aceasta a dus la includerea în echipe a unui igienist și a unui asistent dentar. Este nevoie și de un
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
mai puțin vizibili, în ciuda funcției masticatoare atât de importante a acestora din urmă. Acest lucru este relativ și se poate spune că oamenii acordă în general danturii o mare prețuire. Totuși când luăm în considerație lipsa de grijă și de autodisciplină pentru sănătatea dentară individuală, disprețul celor mai elementare măsuri preventive, trebuie să conchidem că avem de a face cu o problemă psihică. Cu toate acestea, prin tratamentul dentar profilactic s-a realizat în ultimii ani un program considerabil. Aceste rezultate
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
o perioadă de 25 de ani pe un grup de femei cu un nivel înalt de creativitate (Cangelosi și Schaefer, 1992). Studiul a identificat trei necesități psihologice de bază care păreau să fie motorul activității creative a acestor femei: autocunoașterea; autodisciplina și stăpânirea de sine; echilibrarea emoțiilor. Chiar dacă abordarea psihodinamică a propus câteva motive care pot face oamenii să fie creativi, aceste idei erau, într-o anumită măsură, tangențiale față de dezvoltarea unor perspective mai solide asupra raportului dintre motivație și creativitate
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
a avea o strategie de a Încuraja comportamentele dezirabile nu este eficientă. Cea mai importantă parte a procesului de disciplinare o constituie asistarea elevului În achiziționarea comportamentelor dezirabile, În formarea de relații sociale pozitive și dezvoltarea simțului răspunderii și al autodisciplinei. Comportamentele valorizate de profesor trebuie identificate și comunicate elevilor În mod specific; elevii au nevoie să afle ce se așteaptă În mod specific de la ei și să Înțeleagă de ce. Multe din comportamentele dezirabile se dezvoltă În mod natural o dată cu Înaintarea
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2185]
-
comportamente dezirabile, că este datoria lor și ca urmare nu considerăm că e necesar să oferim Întăriri când aceste comportamente apar. Este obiectivul profesorului să Învețe elevul ce este bine, dezirabil să facă. De asemenea, este obiectivul profesorului să dezvolte autodisciplina și simțul răspunderii la elevi. În multe situații, elevii nu știu/nu Înțeleg ce este bine să facă sau ce Înseamnă un comportament potrivit. Suntem obișnuiți să remarcăm și să scoatem În evidență doar ceea ce nu merge bine; greșelile ne
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2185]
-
-le mereu forța pe materialul narativ în cauză. Cu alte cuvinte, deciziile interpretative nu sunt „sălbatice”, ele se cerjustificate. În vreme ce metodele de studiu tradiționale le furnizează cercetătorilor procese inferențiale sistematice bazate, de regulă, pe statistici, studiile narative necesită autoresponsabilizare și autodisciplină, pe tot parcursul comparării textului cu interpretarea sa și viceversa. E de prisos să spunem că aceste atribute ale cercetării narative nu favorizează deloc economia de timp. Cum poate învăța cineva să facă studii narative?tc "Cum poate învăța cineva
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
la organizații de protecție a mediului” (ibidem); atitudinile sunt prezente cu o pondere crescută printre obiectivele învățământului din țările dezvoltate, de exemplu cele considerate caracteristice pentru un „bun cetățean” al unei societăți democratice - respectarea promisiunilor și angajamentelor, asumarea responsabilității, inițiativa, autodisciplina, toleranța (Wills, 1993); atitudinile sunt din ce în ce mai frecvent menționate, fie explicit, fie implicit, în contextul dezbaterilor de idei privind interdependențele dintre mediu și dezvoltarea socioeconomică, inclusiv prin referiri la necesitatea înlocuirii paradigmei „cuceririi naturii” prin paradigma „contractului cu natura” sau a
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
și deschiderea spre nou au fost măsurate cu scalele corespunzătoare din Inventarul de Personalitate NEO-PI-R (Costa, McCrae, 1992). Fiecare scală conține 48 de itemi, cuprinzând subfactori ce descriu fiecare construct. Cei șase subfactori ai conștiinciozității cuprind: competență, ordine, responsabilitate, autorealizare, autodisciplină și precauție. Deschiderea spre nou cuprinde, de asemenea, șase subfactori: imaginație, interese artistice, reactivitate emoțională, spirit aventurier, interese cognitive, valori. Consistența internă la cele două scale ce vizează conștiinciozitatea și deschiderea spre nou este de .86 și, respectiv, .89. 6
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
fi faptul că indivizii puternic orientați spre succes și autorealizare s-au obișnuit cu performanțe ridicate și, în consecință, nu au alocat resursele cognitive necesare pentru a reînvăța cum să realizeze sarcina decizională în noua situație. Un nivel ridicat de autodisciplină și de ordine poate genera o persistență îndelungată într-o anumită modalitate de realizare a sarcinii, deoarece această modalitate produce rezultate satisfăcătoare. Inițial, am considerat că tendința spre ordine, grijă și precauție va contribui la o mai bună organizare a
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
acestora. Cu mulți ani în urmă, doi autori americani scriau: # Rădăcinile sistemelor informale sunt implantate în organizarea formală și se hrănesc din aspectul formal al întocmirii ei (Blau, Scott, 1962). # Așa cum organizarea formală este inevitabilă, ea fiind un fel de autodisciplină a indivizilor, un sistem de control al grupurilor, la fel și organizarea informală este inevitabilă. Dar care sunt elementele de natură psihosocială și organizațională care pot aduce modificarea structurii formale? Ele sunt, desigur, numeroase, așa încât nu ne vom putea opri
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
tendința către grandiozitate. Constelația personațității narcisice este trăsătura-cheie a acestor indivizi, alături de patternuri histrionice și ciclotimice. Aceste persoane exagerează talentele și realizările lor, manifestând o emoționalitate expresivă. Datorită impulsurilor unei nevoi de impresionare și stimulare, frecvent, acestea manifestă o slabă autodisciplină, slabă capacitate de concentrare și tendințe către reacții zgomotoase. Superficial pot fi primitoare, încântătoare, însă deseori sinceritatea, empatia și considerația pentru ceilalți sunt slab dezvotate. Îi folosesc pe alții pentru propriile lor câștiguri. Alternează între extremele idealizării și devalorizării. Relațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
părintelui nu este doar acela de a-și face griji, ci presupune ceva mai mult. Ca să ne pregătim copiii pentru viitor trebuie să-i ajutăm să-și dezvolte o imagine de sine pozitivă și puternică, sentimentul de încredere în sine, autodisciplină, aptitudini sociale și emoționale, precum și sentimentul responsabilității. Astfel îi vom întâlni mai târziu ca adulți responsabili și capabili să adopte sau să impună o disciplină. Ca părinți trebuie să ținem cont de niște principii importante: - să fim conștienți de sentimentele
ARTA DE A FI PĂRINTE by Rita Burduja () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93087]
-
structuri interne de supraveghere. Această scrutare a societății prezintă avantajul unui cost redus și al înmulțirii surselor de informație, inclusiv a celor mai intime, care îmbogățesc aportul tehnic al ascultărilor telefonice, implantărilor de microfoane și controalelor poștale. în sfârșit, favorizează autodisciplina și autocenzura societăților, fiecare evaluând existența acestor informatori în propriul mediu - inclusiv cel mai apropiat - și temându-se ca cea mai mică remarcă să nu i se adauge la dosar. Climatul de teamă generală astfel creat este înfățișat pe deplin
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
unor metode, tehnici și instrumente specifice și dezvoltarea unor abilități privind integrarea teoriilor și practicilor de asistență socială; * evaluarea, analiza și proiectarea activităților de lucru în asistență socială; * dezvoltarea unor deprinderi în aplicarea rolurilor asistentului social; * creștere a autocunoașterii , a autodisciplinei și identității profesionale. 2.1. Organizarea generală/planificarea practicii de specialitate Activitatea de practică la specializarea Asistență Socială este cuprinsă în planul de învătământ că disciplină obligatorie, pe parcursul tuturor anilor de studii și se desfasoara distinct în fiecare semestru, cu
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
de succes fiecăruia! CE AȘTEAPTĂ ALȚII DE LA TINE atitudine pozitivă nivel înalt de energie căldură personală integritate simț al responsabilității bună auto reprezentare capacitate mentală vocație de conducător vocație de adept simț al umorului elasticitate flexibilitate intuiție recorduri personale abilitate autodisciplină creativitate imagine de perspectivă lipsa problemelor dorințe mari EȘTI CEL MAI BUN! Transformați înfrângerea în victorie! Analizați înfrângerile pentru a vă pregăti calea spre succes! Aveți curajul să fiți propriul dumneavoastră critic constructiv! Nu mai dați vina pe ghinion! Îmbinați
Ceea ce sunt eu înseamnă ceva by Liliana Cozma, Valerica Profire () [Corola-publishinghouse/Science/405_a_954]
-
anterior. Ei nu lasă inițiatiovă copilului și îi obligă să se supună fără comentarii unor măsuri educative aspre, uneori frizând absurdul. Relația părinți - copii nu are caracterul unui dialog. Tatăl hotărăște unilateral ce este de făcut și nu urmărește introducerea autodisciplinei, autostimei și a conștiinței de sine a copilului. Această categorie de părinți are tendința să comande copilului acțiuni care sunt uneori în evident contrast cu ceea ce știe, ceea ce poate și ceea ce îl interesează pe copil. Se pate considera ca agresivitatea
Atitudinea părinţilor din mediul rural şi efectele asupra adaptării şcolare by Elisabeta Elena Sardariu () [Corola-publishinghouse/Science/815_a_1535]
-
zodiacal dat pe o foaie. 4. Luarea unei decizii privind încadrarea personajului 5. Justificarea alegerii 6. Tragerea concluziilor finale. ANEXA Ce te impiedică să fii cretiv? Încercuiți alegerea: • Lipsa de încredere în capacitatea de a fi creativ • Lipsa motivației • Lipsa autodisciplinei • Teama că ideea îți va fi furată de un coleg • Teama de a-ți asuma riscuri • Teama de eșec • Teama de a greși sau de a fi criticat • Intoleranța față de ambiguitate, de ceea ce nu este încă clar • Insistența de a
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
Humajun din Delhi Sanctuarul budist din Sanchi "Fortul Roșu"' din Delhi Marile temple din Chola JAPONIA ȘI RELAȚIILE CU ROMÂNIA Japonia este o țară cu civilizație aparte, cu un popor dăruit cu inteligență și hărnicie, asupra căreia a pogorât filozofia autodisciplinei, adusă din China de călugărul Dogen; poporul japonez a renunțat la izolarea de mai bine de două sute de ani și a decis să-și reconsidere atitudinea față de europeni, să depășească dramaticele consecințe ale unui militarism dur și să supraviețuiască dezastrului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
acustică, teatrul din Epidauras este cel mai bine conservat din Grecia; are o capacitate de 14 000 de locuri și găzduiește anual festivaluri de teatru și muzică. Olimpismul promovează dezvoltarea individului, bărbat sau femeie prin valorificarea calităților de perseverență, curaj, autodisciplină, calități folosite pe tot parcursul vieții, întrucât stimulează interacțiunea între sportivi și fair play, respectul față de adversari, lucrul în echipă și cooperarea, competiția ca întrecere prietenească. Bine definit în Carta Olimpică, conceptul olimpismului, pe care Comitetul Internațional Olimpic l-a
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
Concentrarea spre eul autentic Înseamnă o alungare a păcatului, depășirea lui prin paza simțurilor, a imaginației și a minții. Sf. Maxim Mărturisitorul ne spune că răul purcede În minte; de aici trebuie să Începem lucrarea de modelare a omului virtuos. Autodisciplina presupune că ideile și faptele sunt ținute În frâu, având numai gânduri lucruri bune. Mintea lăsată slobodă poate genera monstruozități faptice. Așa cum părinții nu au Întotdeauna simțul obiectiv al valorii propriilor copii, tot astfel „mintea se alipește prin fire de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
salveze. Trebuie să învățăm să ne ajutăm singuri, trebuie să ne dăm seama că noi suntem stăpânii propriului destin și că acțiunile noastre au repercursiuni și consecințe. Așa că aceia care investesc în dezvoltarea personală ajung mai târziu să culeagă roadele autodisciplinei, auto managementului și auto-învățării, calități pe care, dacă au știut să și le cultive, acum acestea i-au transformat într-un om de succes. Oamenii de succes pun pasiune în tot ceea ce fac. Au viziune și întrevăd posibilitatea succesului dar
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2990]
-
asigure un grad mai mare de integrare între sport și cursurile obișnuite. Raportul subliniază că educația fizică este singura disciplină din programa școlară care urmărește pregătirea copiilor pentru un stil de viață sănătos și care transmite valori sociale importante ca autodisciplina, solidaritatea, spiritul de echipă, toleranța și sportivitatea. Se recomandă utilizarea fondurilor structurale ale Uniunii Europene pentru înființarea și dezvoltarea unităților sportive școlare din regiuni defavorizate. Documentul invită Comisia Europeană, Consiliul Europei și Statele Membre ca, ținând seama de principiul subsidiarității
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Flavia Rusu, Nicolae Horațiu Pop () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_779]
-
Îl jucați În configurația lumii, ducînd la o adîncire a „cunoașterii interioare”, diferită de o simplă dobîndire a cunoașterii. Meditația este o disciplină mintală și spirituală accesibilă oricui este dispus să o Încerce. Meditația eficientă necesită exercițiu și o anumită autodisciplină, dar, după o vreme, vi se va părea destul de ușoară și va deveni un element obișnuit al vieții de zi cu zi. În toate formele de meditație, există o concentrare și o liniștire a minții. Inițial, finalitatea acestora este de
[Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
ce vrem, indiferent dacă ceea ce dorim este ancorat sau nu în realitate, indiferent care este costul pentru celălalt. Se manifestă un sentiment exagerat al superiorității (suntem printre cei mai celebri oameni), cu scopul de a obține control și putere. Autocontrol/autodisciplină insuficientă (IS) - dificultatea de a fi controlat, disciplinat în obținerea scopurilor, insuficient control al emoțiilor și impulsurilor, toleranță scăzută la frustrare, dorință excesivă de menținere a confortului, de evitare a situațiilor neplăcute pentru propria persoană. Dependența de alții este cel
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
MA) Izolare socială/înstrăinare (SI) Deficiență /rușine (DS) Eșec (FA) Dependență/incompetență (DI) Protecționism/sine nedezvoltat (EM) Vulnerabilitate la rău și boală (VH) Subjugare (SB) Sacrificiu de sine (SS) Inhibiție emoțională (EI) Standarde nerealiste/hipercriticism (US) Revendicare/grandoare (ET) Autocontrol/autodisciplină insuficientă (IS) Căutarea aprobării/recunoașterii (AS) Negativism/pasivitate (NP) Pedepsire (PU) Descrierea itemilor Cei 114 itemi sunt repartizați pe subscale în modul următor: Deprivare emoțională (ED): 1, 25, 49, 73, 96 Abandon (AB): 2, 26, 50, 74, 97 Neîncredere/abuz
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]