288 matches
-
de alegere asupra propriei vieți și în mod particular asupra problemelor ca avortul, stilul de viață sexuală, sexul preși post-marital sau homosexualitatea. Unii simțeau că toate restricțiile asupra sexualității ar trebui ridicate, chiar și în privința pedofiliei.32 "Convertirea" stângii socialiste: autogestiunea și regionalismul La nivel politic, autogestiunea, cel mai bine tradusă ca participativă și/sau ca democrație directă, a devenit o temă populară în anii 1970. Acest lucru a coincis exact cu reînvierea interesului pentru regionalismul politic după o perioadă când
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
partea dreaptă sau cel puțin de centru. A existat, de asemenea, o "trecere la regionalism" din partea unor secțiuni ale celor de stânga. Michel Rocard, care a fondat Parti Socialiste Unifié PSU (Partidul Socialist Unit) în 1960, a îmbrățișat ideea de autogestiune, care a devenit doctrina principală a programului partidului său. Dar anii 1970 au fost o perioadă de reînnoire a socialismului francez în general și acest fapt va avea consecințe enorme asupra politicii teritoriale franceze.34 În 1971, Mitterrand a grupat
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
însă au condus la o reformulare culturală radicală și la o schimbare de mentalitate. Un număr de idei au câștigat influență în timpul și după evenimentele destabilizatoare din mai '68, incluzând, în special, ideea de libertate individuală și conceptul înrudit de autogestiune ca formă de organizare politică. Regionalismul a redescoperit un nou elan și s-a mutat către partidele de stânga precum PSU și, în cele din urmă, noul Partid Socialist al lui François Mitterrand. Toate aceste curente au dat roade odată cu
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
acord în ceea ce privește problema regională. Acest lucru poate fi găsit în câteva poziții adoptate în perioada care a precedat alegerile prezidențiale din mai 1981. Astfel, regionalismul a constituit parte integrantă dintr-un program mai amplu de a restructura societatea franceză prin autogestiune și descentralizare politică, după cum s-a afirmat în una dintre tezele asupra autogestiunii adoptată de convenția națională a PS în iunie 1975: Les régions doivent devenir des collectivités démocratiques avec leurs assemblées élues au suffrage universel, leurs exécutifs et leurs
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
în perioada care a precedat alegerile prezidențiale din mai 1981. Astfel, regionalismul a constituit parte integrantă dintr-un program mai amplu de a restructura societatea franceză prin autogestiune și descentralizare politică, după cum s-a afirmat în una dintre tezele asupra autogestiunii adoptată de convenția națională a PS în iunie 1975: Les régions doivent devenir des collectivités démocratiques avec leurs assemblées élues au suffrage universel, leurs exécutifs et leurs propres services techniques et administratifs. Certaines régions constituent des pays de minorité ethnique
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
le implementa. Carta definește mai complet activitățile fiecărui nivel de guvernare (regiune, departament și municipalitate) în funcție de această deosebire. Aceste idei au fost dezvoltate conform filosofiei politice a lui Michel Rocard, care a fost mult timp un susținător al descentralizării și autogestiunii. Dar schimbarea guvernului, prin înlocuirea lui Rocard cu socialistul Pierre Bérégovoy în funcția de prim-ministru, nu s-a finalizat cu o schimbare radicală în această privință. Și nici schimbarea guvernului, din unul de stânga în unul de dreapta, prin
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
permite să formuleze opțiuni cf. cercetările lui Prigogine pentru care a primit în 1977 premiul Nobel; la scară micro și macroscopică obiectele-sisteme deschise negociază cu mediul ambiant, se mențin și se transformă, devenirea lor fiind efectul conjugat al determinismului și autogestiunii, al hazardului și necesității (Jacques Monod, Erich Jantsch); iii) spiritualismul (formulat explicit de un Capra în tao-ul fizicii sau de Erich Jantsch în formula self organizing universe, implicit de Bateson în conceptul de mind, conotat etic la Edgar Morin). Ceea ce
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Mondială a Comerțului pe site-ul său www.wto.org. Valoarea cumulată a excedentului balanței comerciale a fost, potrivit acestei surse, de 19,120 miliarde dolari SUA. 14 Legea nr. 12 din 19 decembrie 1980 cu privire la întărirea autoconducerii muncitorești și autogestiunii economico-financiare și valutare în activitatea de comerț exterior și cooperare economică internațională, emisă de Marea Adunare Națională, publicată în Buletinul Oficial nr. 111/24 decembrie 1980 și abrogată ulterior prin Legea nr. 7 din 8 ianuarie 1998, emisă de Parlamentul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
școlare poate fi interpretată atunci ca o rezultantă a condițiilor de mediu (viața relațională a elevului, spațiul școlar, organizarea vieții cotidiene a școlarilor), care influențează indirect, prin intermediul sistemului socioeducativ, comportamentul participativ al elevilor, implicit formarea acestora ca personalități capabile de autogestiune. Psihologia socială conferă mediului (sub numele de „context social”) o semnificație aparte, o competență și o putere proprii: contextul livrează nu numai informații, cunoaștere, ci și chei de prelucrare a acestora, modele de decodare, scheme cognitive cu ajutorul cărora sunt formați
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
să găsească în școală nu numai informații, ci și modele de acțiuni; ei trebuie ajutați să aplice cele învățate, să propună alternative, să creeze, adică să se adapteze lumii reale, lumii muncii, lumii adulte. Renunțând la autoritatea paternalistă a profesorului, autogestiunea pedagogică deplasează miza actului educativ pe „elev” (fie el copil, tânăr sau adult), învestindu-l cu noi responsabilități, inclusiv aceea a propriei formări (cf. Guigon, 1972). Numai astfel se va înregistra o participare semnificativă și responsabilă la activitatea productivă și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
educării adulților? Sunt adulții atât de deosebiți față de copii încât să li se aloce un segment distinct din științele educației? Atunci când depășește criza adolescenței, individul capătă, de regulă, încredere în sine însuși, constată că poate depăși dificultățile, dorește autonomie și autogestiune, nu mai simte nevoia tutelei, își organizează viața după un scenariu propriu care cuprinde mai multe paliere: economic (dobândește statut profesional, calificare într-un domeniu, adesea independență), afectiv (își construiește o rețea relațională proprie, descoperă rolul sentimentelor și afecțiunii în
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
dobândește o competență de a judeca și evalua oamenii și evenimentele, manifestă încredere în raționalitate și stabilitate, descoperă valoarea angajamentului socio-afectiv, învață să satisfacă obligațiile ce-i revin, oferă un stil de comportament caracterizat prin echilibru, armonie și capacitate de autogestiune). El descoperă valoarea integrării sociale și a eficienței ca factori care conduc la convertirea capitalului cultural în capital social și economic. Vârsta adultă, rezultă din caracterizarea de mai sus, solicită un alt tratament decât vârsta copilăriei. Analizând specificul educației adulților
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
rămas alternativa apropierii de rivalii apuseni, fără a renunța la crezul său comunist și la visul întăririi federației pe seama țărilor apropiate. Era vizată să intre în federația iugoslavă și Bulgaria. Comuniștii iugoslavi au lansat proiectul de "convergență a sistemelor" prin "autogestiunea muncitorească a întreprinderilor socialiste de stat". Așa s-a transformat Iugoslavia în cel mai mare stat socialist balcanic, pe teritoriul căruia circula dolarul ca monedă bancară pentru numeroasele firme occidentale acceptate în economia țării, precum și pentru autohtonii care obțineau mult
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
tuturor celor implicați de educația în școală (elevi, educatori, părinți, parteneri locali) să urmărească buna funcționare a școlii, coerența acțiunilor, împăcând eficiența pedagogică cu cea economică. Managerul ar trebui să știe să echilibreze dependența de autoritate și autonomia, dirijismul și autogestiunea, integralitatea și sectorialitatea, constrângerile externe și interne. Nu trebuie neglijate oportunitățile de la nivel local, dar școlile nu se supun orbește presiunilor mediului local, deși trebuie să se plieze așteptărilor părinților, antreprenorilor care pot oferi locuri de muncă. După ce am intrat
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
e acum, când poți acoperi cu realizările dintr-un sector pierderile din altul, unde statul centralizat nu e interesat să dea cineva faliment. Nu știu cum se descurcă sârbii, n-am datele necesare să-mi dau seama ce înseamnă la ei, practic, autogestiunea. Am auzit, de pildă, că o firmă contractează să cumpere, să zicem, cupru, sau altceva, de undeva, de pe o piață străină, unde plătește cu valută forte, în timp ce o altă firmă din țară are aceeași materie primă în stoc, la un
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
și în acest din urmă caz există un Aristotel, dar numai [grație deschiderii foarte largi a mansucriselor peripatetice] ("Idei în dialog") Principiile convenției pot fi adoptate în funcție de conjunctura economică, pentru reducerea riscului de impact ecologic, dar numai [prin mecanismul unei autogestiuni] (22). În grupurile prepoziționale care conțin un cuantificator, definit sau indefinit, semiadverbul restrictiv poate fi plasat atât înaintea întregului grup (te aștept numai de jumătate de oră), cât și în interiorul grupului, focalizând cuantificatorul: Apartament in Madrid cu numai [5 euro
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
de țar și guvernat de cinci instituții: Administrația, poliția politică* (Ohrana), mica nobilime, armata și Biserica ortodoxă. Administrația se bazează pe o birocrație* puțin calificată și foarte coruptă, numărând 225000 de persoane, satele fiind lăsate în seama unui fel de autogestiuni comunale. Totuși, Rusia cunoaște o industrializare* rapidă care face ca numărul muncitorilor din uzine să crească de la 700000 în 1870 la 2800000; în 1900, ea este a cincea economie mondială și primul producător de petrol. Revoluția din 1905 în această
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
momente și spații care hrănesc supraviețuirea utopiilor comuniste. în întreg Occidentul, reactivarea pasiunii revoluționare în jurul lui Mai 1968* provoacă resurgența utopiilor comunitare urbane - în mod deosebit în comunitățile din Berlinul de Vest - sau rurale - în Larzac -, chiar industriale - pe tema autogestiunii, de exemplu la uzina Lipp din Besanșon. Primele șocuri petroliere și creșterea șomajului duc la încetarea însă, puțin câte puțin, a acestor experimente. Colapsul, în 1989-1991, organizărilor și sistemelor născute din bolșevism*, urmat de mutația economică chineză favorizează deplasarea cursorului
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Se abroga următoarele legi și decrete: - Legile nr.: 8/1972; 33/1968; - Decretele nr.: 162/1973; 175/1973; 502/1973; 58/1975; 469/1971; - Legea nr. 6/1988 privind statul juridic al unităților socialiste pe baza principiilor autoconducerii muncitorești și autogestiunii economico-financiare, publicată în Buletinul Oficial nr. 36 din 4 iulie 1988; - Decretul nr. 92/1984 privind îmbunătățirea organizării unităților de construcții-montaj în vederea preluării execuției lucrărilor de antrepriza, publicat în Buletinul Oficial nr. 21 din 19 martie 1984; - Decretul nr. 137
LEGE Nr. 1 din 16 ianuarie 1992 privind abrogarea unor acte normative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108122_a_109451]
-
retribuției și tarifelor de plată în bani sau în bani și în natură, în condițiile prevăzute de lege pentru cooperativele agricole de producție și în funcție de producția obținută, de veniturile și beneficiile realizate, astfel încît în fiecare unitate să se asigure autogestiunea și autofinanțarea. Drepturile în natură se acordă de cooperativele asociate, în limitele și în condițiile stabilite pentru cooperatori. Drepturile de retribuire ale cooperatorilor din asociațiile economice intercooperatiste cu profil agrozootehnic, care execută același volum de lucrări și realizează aceleași producții
STATUTUL din 28 martie 1983 asociaţiei economice intercooperatiste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126867_a_128196]
-
Articolul 1 Pentru înfăptuirea politicii partidului și statului de dezvoltare și modernizare a agriculturii, aplicarea principiilor autoconducerii muncitorești și autogestiunii economico-financiare, unitățile agricole de stat și cooperatiste se constituie în consilii unice agroindustriale de stat și cooperatiste, forma superioară de organizare și conducere a agriculturii. Articolul 2 Consiliul unic agroindustrial de stat și cooperatist asigura cadrul organizatoric necesar conducerii întregii
STATUTUL din 28 martie 1983 consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126869_a_128198]
-
baza hotărîrilor adunărilor generale ale unităților componente, cu aprobarea comitetului executiv al consiliului popular județean, respectiv al municipiului București. Articolul 9 Consiliul unic agroindustrial de stat și cooperatist asigura, în întreaga sa activitate, respectarea riguroasă a principiilor autoconducerii muncitorești și autogestiunii economico-financiare. Consiliul funcționează pe principiul unităților bugetare și are buget propriu de cheltuieli, repartizat din bugetul direcției generale pentru agricultură și industria alimentară. Articolul 10 Consiliul unic agroindustrial este titular de plan, pe care îl primește de la consiliul popular județean
STATUTUL din 28 martie 1983 consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126869_a_128198]
-
le revin din planul național unic de dezvoltare economico-socială și au răspundere contractuală proprie, fiind obligate să asigure realizarea sarcinilor de producție și de livrare la toate culturile și activitățile agricole, în condițiile prevăzute de lege. În conformitate cu principiile autoconducerii și autogestiunii economico-financiare, fiecare unitate agricolă de stat și cooperatista este obligată să gospodăreasca cu maximă eficientă mijloacele materiale și financiare de care dispune, să-și acopere cheltuielile din veniturile proprii și să realizeze beneficii, în condițiile prevăzute de lege. În executarea
STATUTUL din 28 martie 1983 consiliului unic agroindustrial de stat şi cooperatist. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126869_a_128198]
-
planul național unic de dezvoltare economico-socială. Asociația este titulara de plan și are răspundere contractuală proprie, fiind obligată să asigure realizarea sarcinilor de producție și de livrare la fondul de stat; ea își desfășoară întreaga activitate pe principiile autoconducerii și autogestiunii economico-financiare și este obligată sa gospodareasca cu maxima eficienta mijloacele materiale și financiare de care dispune, să-și acopere cheltuielile din veniturile proprii și sa realizeze beneficii, în condițiile prevăzute de lege. Articolul 18 Asociația constituită între cooperative agricole și
STATUTUL din 28 martie 1983 cooperării şi asocierii cooperativelor agricole de producţie cu unităţi de stat sau ale cooperaţiei de producţie, achiziţii şi desfacere a mărfurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126868_a_128197]
-
a luat ființă, prin: a) folosirea în comun, deplină și eficiența a pămîntului, conservarea și ridicarea continuă a potențialului productiv al tuturor terenurilor agricole proprietatea cooperativei; ... b) gospodărirea rațională a tuturor mijloacelor materiale și financiare, pe baza principiilor autoconducerii și autogestiunii, organizarea superioară a producției și a muncii, reducerea cheltuielilor de producție, sporirea continuă a eficienței economice și obținerea de beneficii în toate sectoarele de activitate, asigurînd astfel autofinanțarea întregii activități; ... c) întărirea și dezvoltarea continuă a proprietății cooperativei, factor hotărîtor
STATUTUL din 28 martie 1983 cooperativei agricole de producţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126866_a_128195]