110 matches
-
Minciuni inofensive sau parțial inofensive 4 Știința Științele naturale Științele sociale 5 Diversitatea culturală Culturi diverse Liban Grecia Clasa socială 6 Relațiile Diversitatea relațiilor Necunoscuții Partenerii Relațiile de dominare Relațiile de subordonare 7 Auto-amăgirea și complicitatea la minciună Auto-amăgirea și autoiluzionarea Acordul tacit 8 A spune și a depista minciunile Socializarea și personalitatea Învățarea artei de a minți Limbajul Depistarea minciunilor 9 Neadevăruri inofensive: discursul ficțional 10 Evaluări 303 11 Sînt minciunile necesare? 319 Perspective evolutive 319 Aranjamente optime .331 Concluzie
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
naturale 197 Științele sociale 218 Diversitatea culturală 205 Culturi diverse 207 Liban 213 Grecia 219 Clasa socială 230 Relațiile 221 Necunoscuții 223 Partenerii 225 Relațiile de dominare 229 Relațiile de subordonare 254 Auto-amăgirea și complicitatea la minciună 247 Auto-amăgirea și autoiluzionarea 253 Acordul tacit 282 A spune și a depista minciunile 261 Socializarea și personalitatea 271 Învățarea artei de a minți 273 Limbajul 281 Depistarea minciunilor 302 Neadevăruri inofensive: discursul ficțional 301 Neadevăruri inofensive: discursul ficțional 318 Evaluări 317 Evaluări 350
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
psihologice, mai întâi în fața propriei conștiințe: 1. tocmai fiindcă această conștiință morală exista, într-adevăr, subiectul nostru se credea absolvit, exceptat de la orice exigență radicală, exterioară, deoarece nu se considera ca făcând parte din categoria celor vizați sau vinovați; o autoiluzionare morală compensatorie îl salva de la dezastrul etic; 2. a sta de vorbă cu organele sistemului însemna, în conștiința sa, dimpotrivă, disocierea, delimitarea, distanțarea netă de sistem, definit în mod precis ca principiul răului; o rezervă de puritate funciară îl făcea
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și plictiseala. "Un grand-guignol vesnic" populat de ființe obosite și ofilite, "plictisiți și plicticoși... care visează să fie". El notează în caietul-program al spectacolului: "In interiorul fiecăruia dintre personaje trăieste o livadă de vișini. Țârmul de adevâr al plesei este autoiluzionarea, autoamăgirea. Țărmul de realitate, de realism al piesei este magia". Exceptional plastic, decorul lui Viorel Penișoară-Stegaru exprimă metaforic viziunea regizorului. Un spațiu deschis și închis în același timp, o punte circulara ca o coloană vertebrală frântă, în spate o cicloramă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fost una pe veci notorie? Cel ce a lucrat aici decisiv a fost timpul: el a cernut, a simplificat, a facilitat minima noastră schemă. Și ajungem, în sfîrșit după futilele divagații la concretețea realității prezente. Nu mai putem fără riscul autoiluzionării face abstracție de ce se întîmplă, palpabil, în acest moment (după unii roză autoamăgire terminologică! postmodern). Avem în vedere cum ne-am propus deja domeniul artelor vizuale. A putea constata, fără să ratăm schița generală, o invers proporțională relație între actul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nici unei certitudini (și îndoiala "o pune la îndoială"!) este debusolată, arbitrară și grotesc dictatorială. Pledoaria argumentelor la scopul "salvator", propus fiind de tipul judecăților logice deduse dintr-o premiză falsă, Ilie acționează în funcție de mereu o altă minciună de bună credință: autoiluzionarea. În căutarea disperată a unei certitudini, funcționarul de la Asigurările sociale își fabrică soluții utopice cu care se îmbată: idealul muncii "corecte", maniacale, menit să-l readucă pe linia de plutire în organigramă; "cavoul" plasament în jurul căruia se concentrează sensurile vieții
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
halucinație" terifică, combătută de valul delirant al dorurilor de "a tăia lemne", de "a cosi", de "ceva adevărat"; iar "plecarea în pădure" suprem elan utopic al căutării acelui "ceva adevărat" care să-l readucă la viață, pune definitiv capăt cursei autoiluzionărilor. III. Fiecare act de autoiluzionare e clădit pe un simulacru, pe o aberație și în ciocnire cu realitatea se transformă în ratare, în prăbușire în propriul gol care se lărgește treptat spre neant pe măsură ce o nouă iluzie îl lansează pe
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
delirant al dorurilor de "a tăia lemne", de "a cosi", de "ceva adevărat"; iar "plecarea în pădure" suprem elan utopic al căutării acelui "ceva adevărat" care să-l readucă la viață, pune definitiv capăt cursei autoiluzionărilor. III. Fiecare act de autoiluzionare e clădit pe un simulacru, pe o aberație și în ciocnire cu realitatea se transformă în ratare, în prăbușire în propriul gol care se lărgește treptat spre neant pe măsură ce o nouă iluzie îl lansează pe protagonist în direcția unei noi
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
fricii de a fi în personalism procustian; criza absenței identității se agravează și culminează prin "conștiința" pierderii identității; adus în fața acestui adevăr, antieroul află că la capătul pierderii identității s-a identificat cu neantul: el este nimeni! De aici încolo autoiluzionarea cunoaște un "acces" paroxistic, ultima încercare de asalt utopic se adresează irealității! ca orbul care pășește pe treapta următoare, imaginară și inexistentă, a unei scări care calcă deasupra neantului. Prin acest ultim act aberativ dovada instaurării dincolo de haos a totalei
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
finală. Criza este cea a pierderii identității și ea se agravează pe măsură ce eroul capătă conștiința acestei pierderi. Cînd această devenire conștientă atinge punctul culminant și antieroul realizează că el este, de fapt, Nimeni, catastrofa intră în ordinea firească a lucrurilor. Autoiluzionarea cunoscuse un acces paroxistic, dar asta nu face decît să-l împingă pe antierou spre moartea finală care de fapt este anticipată pas cu pas de moartea morală progresivă. Am citit și alte piese ale lui Const. Popa, aflate deocamdată
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]