215 matches
-
ale cadrelor didactice și disciplinele de referință în cadrul instruirii profesorilor” - Leipzig, 30 august - 5 septembrie 1999; Conferința a 25-a anuală a Asociației Europene pentru Educația Profesorilor (ATEE) - „Problemele formării profesionale a cadrelor didactice și cooperarea global. O cale pentru autoinstruirea permanentă”, Barcelona, 28 august - 2 septembrie 2000.) Pe parcursul acestor dezbateri a fost criticat modelul tradițional conform căruia viitorul pedagog era doar informat în domeniul de specialitate și despre științele educației, în loc să i se ofere posibilitatea de a achiziționa abilități profesionale
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
înțelegerea cu ușurință a unor cunoștințe prezentate mai suplu și dinamic, folosind scheme, filme documentare, site-uri, portaluri etc. Principiul individualizării și diferențierii învățării, principiul însușirii temeinice a cunoștințelor exprimă necesitatea eficienței învățării: formarea personalității și profesionalizarea, spirit independent, capacitatea autoinstruirii, autoevaluării, responsabilitate personală, integrare socio-profesională etc. Educatorii trebuie să știe să utilizeze NTIC, ca să poată învăța elevii să le folosească. Nu sunt ei pionierii "numericului", dar elevii lor sunt "digital nativi". NTIC se schimbă cu viteză uluitoare (Word 1, 2
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
pentru totdeauna, de care să se poată folosi de-a lungul întregii sale vieți. Astfel, obiectivul prioritar în cadrul instrucției școlare actuale, este de a transmite elevilor tezele și metodele autoformării lor, să-i înarmeze cu o metodă de studiu, de autoinstruire care să le dea posibilitatea să se adapteze supraabundenței de informații, să-și dezvolte propriile lor capacități și calități pentru a face față solicitărilor și studiului continuu: „Singurul lucru sigur pe care noi putem să-i învățăm pe elevii noștri
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
ale chestionarului paremiologic rezonează cu inventarul „problemelor umane” stabilit de F. Kluckhohn, în măsura în care „valorile umane” configurează în fond problema „naturii umane”, „supraumanul” transpune aici problema relațiilor „om - natură”, „predictabilitatea” și „bioritmul” se subsumează problemei relațiilor „om - timp”, atitudinea „activă” sau „autoinstruirea” trimit la problema „tipului de personalitate”, iar „viețuirea socială” relevă problema „tipului de relaționare interumană”. Datele obținute de noi prin aplicarea chestionarului de proverbe conțin așadar o informație relevantă pentru caracterizarea viziunii despe lume de la Tilișca de o manieră nuanțată
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Instruirea prin problematizare (ca orice alt gen de instruire) poate contribui la realizarea următoarelor două scopuri: 1. formarea unui sistem necesar de cunoștințe, priceperi și deprinderi; 2. atingerea unui nivel Înalt de dezvoltare intelectuală, dezvoltarea capacității de Învățare independentă, de autoinstruire. Ambele scopuri pot fi Îndeplinite cu mai mult succes tocmai În procesul instruirii prin problematizare, deoarece Însușirea mesajului informațional de către subiecți se realizează aici În condițiile intensei activități explorative, În condițiile rezolvării de către aceștia a unui sistem de teme cognitiv
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Instruirea prin problematizare (ca orice alt gen de instruire) poate contribui la realizarea următoarelor două scopuri: 1. formarea unui sistem necesar de cunoștințe, priceperi și deprinderi; 2. atingerea unui nivel Înalt de dezvoltare intelectuală, dezvoltarea capacității de Învățare independentă, de autoinstruire. Ambele scopuri pot fi Îndeplinite cu mai mult succes tocmai În procesul instruirii prin problematizare, deoarece Însușirea mesajului informațional de către subiecți se realizează aici În condițiile intensei activități explorative, În condițiile rezolvării de către aceștia a unui sistem de teme cognitiv
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
COMPONENTA 14 DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ Descriere: Unitatea de competență se referă la formarea continuă a cadrului didactic. ELEMENTE DE COMPETENȚĂ 1. Identifică nevoile proprii de dezvoltare 2. Dezvoltă cunoștințe proprii 3. Dezvoltă deprinderi proprii CRITERII DE REALIZARE 1.1. Necesarul de autoinstruire se stabilește pe baza autoevaluării și a recomandărilor obținute în urma inspecțiilor. 1.2. Necesarul de autoinstruire este identificat ținând cont de noutățile ce apar în domeniu. 2.1. Selectarea publicațiilor de specialitate se face cu discernământ. 2.2. Planul de
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
ELEMENTE DE COMPETENȚĂ 1. Identifică nevoile proprii de dezvoltare 2. Dezvoltă cunoștințe proprii 3. Dezvoltă deprinderi proprii CRITERII DE REALIZARE 1.1. Necesarul de autoinstruire se stabilește pe baza autoevaluării și a recomandărilor obținute în urma inspecțiilor. 1.2. Necesarul de autoinstruire este identificat ținând cont de noutățile ce apar în domeniu. 2.1. Selectarea publicațiilor de specialitate se face cu discernământ. 2.2. Planul de studiu individual este stabilit astfel încât să acopere nevoile personale de dezvoltare profesională. 2.3. Cunoștințele achiziționate
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
didactice În general, o lecție se proiectează după următorul algoritm: 1. Stabilirea formei de organizare a activității instructiv-educative și încadrarea acesteia în unitatea de învățare; 2. Stabilirea obiectivelor operaționale; 3. Selectarea și prelucrarea conținutului; 4. Elaborarea strategiei de instruire și autoinstruire; 5. Stabilirea structurii procesuale a lecției/activității didactice. Considerăm că această structură nu trebuie să fie rigidă, inflexibilă; dimpotrivă, accentuăm faptul că numărul etapelor unei lecții/activității didactice poate fi variabil. Nu există etape absolut obligatorii, iar succesiunea lor se
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
generalizare de data aceasta a datelor puse în mintea copilului. În planul cunoașterii, noțiunile asimilate de micul școlar intră în anumite intercorelații. Spre sfârșitul vârstei mici, cititscrisul devine treptat instrument intelectual important, care ridică la un nivel superior posibilitatea de autoinstruire și duce la transformări importante în sfera intereselor. Gândirea lor angajează continuu procesul instructiv educativ, în activitatea mintală are loc o organizare complexă de stereotipuri condiționată de cunoștințele elevului, de prezența unor deprinderi de muncă intelectuală, a unor algoritmi. În
ÎNSUŞIREA NORMELOR DE ORTOGRAFIE ŞI PUNCTUAŢIE by ALDESCU DIANA () [Corola-publishinghouse/Science/1303_a_1879]
-
Silvia Hodaș, prof documentarist Grup Școlar Codăești Rolul bibliotecii școlare în informare și documentare Cu toată amploarea pe care au luat-o mijloacele audio-vizuale în difuzarea culturii, cartea a rămas și va rămâne unul dintre cele mai frecvente mijloace de autoinstruire. Lectura cărții oferă celui care o parcurge, pe lângă satisfacțiile pe care le aduce orice fapt inedit, prilejuri unice de reflecție, de meditație. Ea îndeamnă la introspecție, angajează valori formativ-educative care își pun amprenta pe întregul comportament al cititorului. Tocmai de
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
acesta repede, plăcut și temeinic. Din punct de vedere etimologic, cuvântul „didactică“ provine din termenii grecești: „didaskein“ = a învăța; „didacticos“ = instrucție, instruire; „didasko“ = învățare, învățământ; „didactike“ = arta învățării. Obiectul de studiu al didacticii (după M. Ionescu, 2001) este instruirea și autoinstruirea, urmărirea cu precădere a problemelor pedagogice pe care le ridică și le implică organizarea programatică a formării tuturor loturilor personalității umane. Aceste probleme vizează procesul de învățământ, esența sa, modalitățile de realizare, conținutul și tehnologia didactică, modalitățile de instruire și
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
umane. Aceste probleme vizează procesul de învățământ, esența sa, modalitățile de realizare, conținutul și tehnologia didactică, modalitățile de instruire și educare, sistemul educațional. Didactica studiază următoarele patru mari domenii: 1. învățământul în ansamblul său, pe toate treptele de școlaritate și autoinstruire, caz în care poartă denumirea de didactică generală; 2. procesul de învățământ din perspectiva pedagogică a predării și învățării obiectelor de studiu, caz în care poartă denumirea de didactică specială sau metodică (fiecare obiect de învățământ are deci metodica/didactica
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
studiu, caz în care poartă denumirea de didactică specială sau metodică (fiecare obiect de învățământ are deci metodica/didactica sa, care studiază conținutul, principiile, metodele și formele de organizare proprii obiectului respectiv în detaliile concrete aplicative); 3. didactica adulților; 4. autoinstruirea. Didactica generală sintetizează experiența pozitivă acumulată în practica școlară, oglindită în metodici și elaborează reguli și legități valabile pentru procesul de învățământ în ansamblul său. În același timp, stabilește principiile necesare desfășurării acestui proces, asigurând astfel baza dezvoltării metodicilor/didacticilor
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
plan mental); - demonstrație; - modelarea c. Metode bazate pe acțiunea practică: - metode de acțiune reală: - exercițiul; - rezolvările de probleme; - algoritmizarea; - lucrările practice; - studiul de caz; - proiectul/tema de cercetare; - metode de acțiune simulată: - jocuri didactice - jocuri de simulare; d. Instruirea și autoinstruirea asistate de calculator b. Clasificarea metodelor de învățământ după I. Cerghit, 1980 - metode de comunicare orală: - metode expozitive (afirmative); - metode interogrative (conversație, dialogate); - metoda discuțiilor și dezbaterilor; - metoda problematizării (instruirea prin problematizare). - Metode de comunicare bazate pe limbajul intern: - reflecția
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
2002). În literatura de specialitate se mai pune, încă, problema statului algoritmizării în raport cu metodele de învățământ. Adeseori ea este considerată metodă e învățământ, însă, algoritmizarea poate fi prezentă în interiorul oricărei metode didactice (M. Ionescu, 2001). Exemplu: - instruirea programată, instruirea și autoinstruirea asistată de calculator (folosite tot mai frecvent în predarea, învățarea disciplinelor agronomice) se bazează în mare parte pe algoritmizare. - exercițiul folosit frecvent în cadrul lucrărilor de laborator la disciplinele agronomice prezintă o structură algoritmică; - demonstrația, explicația, experimentul, studiul de caz, se
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
aptitudinile motrice, astfel încât autoeducarea să fie de calitate. 6. Profesorul sau antrenorul trebuie să determine elementele care atrag atenția elevului înainte de a interveni cu comentariile și eforturile sale de instruire. În general, instructorul trebuie să determine natura, tipul și timpul autoinstruirii elevului, pentru ca apoi, folosindu-le în mod compatibil și util, să introducă propriile intervenții în conștiința elevului. Indicațiile ce vin de la alte persoane decât elevul însuși pot fi date în momente diferite ținând cont de modul în care se realizează
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
demonstrantul. Instruirea verbală Poate cel mai important element într-o instruire corectă este cunoașterea tuturor parametrilor acelui sport. În general, cercetările arată că cele mai importante indicații verbale trebuie date înainte sau la începutul formării. Executantul nu se concentrează asupra autoinstruirii, între etapele execuției ci mai degrabă în timpul ei. Atunci când antrenorul comunică verbal despre deprinderile și tacticile sportului trebuie avute în vedere de asemenea diferențele în ceea ce privește nivelul de inteligență din cadrul unei echipe. Indicațiile date în timpul celui de-al doilea stagiu al
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
cercetare pe teren”, activitățile artistice - sărbătorirea sau comemorarea anumitor evenimente istorice). Pentru ca munca În grup să devină cât mai eficientă, În proiectarea și organizarea ei e necesar a se respecta următoarele etape: - analiza temei și a sarcinilor de instruire sau autoinstruire; - Împărțirea sarcinilor Între membrii grupului; - documentarea asupra temelor și aspectelor de interes prin cercetarea diferitelor surse; - emiterea unor ipoteze și opinii asupra rezultatelor probabile; - efectuarea de investigații practic - aplicative sau teoretice; - consemnarea rezultatelor obținute;interpretarea rezultatelor obținute;Întocmirea “referatului” final
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ana Radu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93562]
-
în construirea autonomă a carierei școlare pot fi determinate de lipsa de urmărire a educației elevului, atât în școală, cât și acasă, și de atribuirea distorsionată a notelor, alterând funcția lor de semnal valid și fidel al eficacității instruirii și autoinstruirii. Rezolvarea primei probleme solicită întărirea comunicării dintre cadrele didactice și părinți și implicarea susținută a părinților în activitatea școlară a elevilor, mai ales pe latura de monitorizare. Notele acordate de dascăli, în schimb, trebuie să fie rezultatul unor evaluări cât
[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
proceselor cognitive, dinamice și reacționale (J. Nuttin); Teoria integratorie, plurideterministă (J. Linhart); Teoria integrativ-interdisciplinară (J. Nisbert); Teoria alosterică (A. Giordan; Y. Girault; G.D. Vecchi); Teoria structural sinergetică (H. Haken; A. Whitehead). • Paradigma Autodidaxologică/autoformativă: Teoria învățării completive, perfective și de autoinstruire (H. Lowe, J. Kidd, L. Thomas, C. Olivier, F. Robinson). • Paradigma învățării sociale și personale creative: Teoria problem-solvingului/ rezolvării de probleme (W. Glaser; J. Connor; S. Finkle; L. Torp; J. Savoie; A. Hughes); Teoria jocului de rol (F. Shaffel; Ch.
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
modern se desfășoară În două direcții: perfecționarea Învățământului tradițional și instaurarea Învățământului formativ - inovativ. Fără a nega metodele de Însușire tradițională (expunerea, conversația, demonstrația, modelarea), În prim plan apar metodele active, productive, formative: descoperirea, cercetarea, observarea, experimentarea, lucrul În grup, autoinstruirea, algoritmizarea, instruirea programată, asaltul de idei etc. Acestea sunt metode care valorifică procesele de cunoaștere, Înțelegerea și receptarea valorilor istoriei. Metodele activ - participative presupun inversarea raportului ce trebuie “Învățat” - “cum trebuie Învățat”, elevul fiind pus În ipoteza de căutător al
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Ghiorghiasa Mihaela, Gavril Eugenia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93553]
-
în final a motivației de practicare a exercițiilor fizice. De asemenea, efectul gimnasticii aerobice poate fi negativ. Instructorul este factorul determinant al aplicării acestui principiu. De măiestria sa pedagogică depinde reușita sau nereușita acestui demers. Conducerea fiecărui practicant spre autocunoaștere, autoinstruire, autoevaluare și autoapreciere a propriului potențial biometric, reprezintă coordonatele principale ale programelor de gimnastică aerobică. O persoană educată fizic înseamnă să dețină: o bună condiție fizică; să practice conștient exercițiile fizice pe durata întregii vieți, cu scopul păstrării și întăririi
Gimnastica aerobica – strategii pentru optimizarea fitnessului by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1148_a_1881]
-
elevului În studiul acestei discipline. Din analiza datelor cercetării experimentale desfășurate a rezultat faptul că instruirea programată - fiind, prin excelență, o formă de organizare a Învățării, care pune accent deosebit pe munca independentă (amplificată printr-un proces, putem spune, de “autoinstruire”) - permite o preluare a unor modele mai raționale, de organizare a materialului de studiu, a activității de achiziție, a strategiilor de Învățare; ea permite dirijarea corespunzătoare a procesului de conceptualizare și de elaborare a unor modele proprii de activitate intelectuală
Învăţământul românesc în context european by Coman Marian () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2354]
-
prin: a) însușirea cunoștințelor științifice, a valorilor culturii naționale și universale; b) fomarea capacităților intelectuale, a disponibilităților afective și a abilităților practice, prin asimilarea de cunoștințe umaniste, științifice, tehnice și estetice; c) asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală, necesare instruirii și autoinstruirii pe durata întregii vieți; d) educarea în spiritul respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, al demnității și al toleranței, al schimbului liber de opinii; e) cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral - civice, a respectului pentru natură și
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]