242 matches
-
de la 30 la 1.200 de angajați În șase ani. „Americanii nu-și dau seama cât a fost de greu“. Dinamicul primar al Dalianului, Xia Deren, În vârstă de 49 de ani, este fost rector de universitate. (Pentru un sistem autoritarist comunist, China se descurcă foarte bine cu promovarea oamenilor În fucție de performanțele de care sunt În stare. Cultura meritocratică mandarină este Încă foarte profundă.) În timp ce stăteam la o cină chinezească tradițională cu zece feluri de mâncare la un hotel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
din blocul sovietic. Dar, de fapt, a făcut mult mai multe. A Înclinat balanța puterii În lume către cei care erau de partea conducerii democratice, de comun acord, orientată spre o piață liberă, și În detrimentul celor care doreau o conducere autoritaristă, cu economii planificate la nivel central. Războiul Rece fusese o luptă Între două sisteme economice - capitalism și comunism -, iar odată cu căderea zidului mai rămăsese doar unul, fiecare trebuind ulterior să se orienteze Într-un sens sau altul. Din acel moment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
de Însemnate reforme macroeconomice. Aceste reforme angro au fost inițiate de un grup restrâns de lideri ai unor țări precum China, Rusia, Mexic, Brazilia și India. Micile grupuri de reformatori s-au bazat deseori pe puterea oferită de sistemele politice autoritariste ale societăților lor pentru a elibera forțele pieței sufocate de intervenția statului. Și-au condus țările după strategii orientate preponderent spre export și piață liberă - strategii bazate pe privatizarea companiilor de stat, dereglementarea piețelor financiare, ajustări ale politicilor valutare, investiții
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
știu asta, nu este nevoie decât de o privire sumară pentru a observa că nu toate țările se descurcă. Spre deosebire de reforma angro, care putea fi efectuată de o mână de oameni cu ajutorul ordinelor administrative sau, pur și simplu, al dictatelor autoritariste, reforma en détail necesită o bază mult mai largă de consens public și Parlamentar dacă Își propune să treacă peste interese politice și economice Încetățenite. Așadar, de ce unele țări trec acest hop al reformei en détail, conduse de lideri capabili
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
mare. Acolo unde ar trebui să concurăm, În zona serviciilor, suntem incomodați de indieni, cu serviciile lor de suport administrativ-financiar și call center-urile lor“. Fără Îndoială, China beneficiază, Într-o oarecare măsură, de faptul că are Încă un regim politic autoritarist care poate trece cu compresorul peste interese ale unor grupuri și peste practici arhaice. Conducerea de la Beijing poate comanda multe reforme de sus În jos, fie că urmărește o cale separată sau accederea În Organizația Mondială a Comerțului. Dar China
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
o cale separată sau accederea În Organizația Mondială a Comerțului. Dar China de astăzi mai posedă și alte lucruri intangibile - cum ar fi abilitatea de mobilizare și de concentrare a energiilor locale asupra reformei en détail. Chiar dacă este un stat autoritarist, China are instituții de stat puternice și o birocrație care reușește să promoveze o mulțime de persoane În baza meritelor personale, existând de asemenea și un dezvoltat spirit cetățenesc. Tradiția mandarină de a promova birocrați care Înțeleg că rolul lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
statalității», În baza căruia se așteaptă ca funcționarii publici să aibă grijă de interesele pe termen lung ale statului“, fiind recompensați de acesta pentru conduita lor. Prin contrast, Mexicul a trecut, În cursul anilor ’90, de la un stat mai degrabă autoritarist, condus de un singur partid, la o democrație pluripartită. Astfel, chiar acum, când Mexicul are mai mare nevoie să-și mobilizeze voința și energiile În vederea efectuării reformei en détail la nivel microeconomic, trebuie să treacă prin procesul democratic mult mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
despre „România la ceasul democrației autoritare”. La ora actuală, conceptul este foarte des folosit. Se vorbește despre „autoritarism competitiv”, „democrație de fațadă”, ca În Armenia și, până la un punct, În România. Există competiție, alegeri, dar În multe privințe sistemul rămâne autoritarist. Nu este o democrație liberală consolidată, nu ne aflăm acolo și nu putem manipula cuvinte și concepte pentru a afirma lucruri evident absente. Există un partid liberal, dar liberalismul român este Încă În fașă și În profundă suferință. Există un
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
așa ceva o administrație care s-a angajat Într-un proiect menit să creeze un alt Orient Mijlociu, care vrea să susțină democrațiile pe plan mondial și Încearcă cu disperare să sprijine democrația din Venezuela, de pildă, Împotriva populismului demagogic și autoritarist al colonelului Hugo Chávez, susținut de Fidel Castro? Într-un discurs recent, acesta a folosit cuvinte de netipărit la adresa președintelui Bush. Hugo Chávez este unul din principalii critici ai intervenției În Irak și se consideră el Însuși o victimă a
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
propriu-zis politică, culminând în utopie negativă (în oraș se infiltrează insidios, apoi ajung să se înstăpânească în maniera regimurilor totalitare „militarizate”, ulterior să se războiască între ei, împărțiți în facțiuni rivale, așa-numiții „realiști”, un fel de similicomuniști egalitariști și autoritariști, mai degrabă sectă decât partid; e pomenită și o „lojă a Armoniei” etc.). Narațiunea mai e împănată și cu alte ingrediente ezoterice, „paranormale” ori mitologice, grefate pe scenarii bine articulate, toate, într-o stringentă construcție (servită și de tehnicile narative
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
este important să reținem cele patru sensuri ale benzii desenate, în special al celei cu super-eroi, identificate de către Richard Reynolds: în primul rând, banda desenată este o populară formă de artă recunoscută pentru textele ei hegemonice și pe alocuri deschis autoritariste; în al doilea rând, ea constituie un gen de publicație care și-a câștigat un grad de respectabilitate pentru că s-a distribuit o perioadă underground; în al treilea rând, o formă de artă tratată cu condescendență de către stabilimentul literar, dar
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
importantă fiind mentalitatea pur și fidel comunistă a liderului noului regim (doi dintre colaboratorii săi direcți, într-o primă fază, Dumitru Mazilu - pentru o mai scurtă perioadă - și Alexandru Bârlădeanu, îl vor acuza pe Iliescu, ajuns lider FSN, de practici autoritariste bolșevice). În mod concret, regimul Iliescu din 1989-1990 nu a pus capăt sistemului pe care îl reprezenta comunismul, ci l-a reformulat în termeni gorbaciovieni. De aceea demersul lui Ion Iliescu din cele trei cărți ale sale este imoral, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
mulțimilor. Cazul Tökes nu este văzut ca făcând parte dintr-un complot extern, ci doar ca o scânteie: „Actul de nesupunere civică de inspirație religioasă a dezlănțuit o formidabilă revoltă de masă împotriva unuia din cele mai strâns controlate regimuri autoritariste din lume” (p. 204). Mitingul din 21 decembrie de la București a creat cadrul unei alte explozii populare, la nivelul capitalei, al centrului. Dar dacă toate aceste elemente au fost spontane, a existat în schimb o regie a neocomuniștilor ajunși la
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fost pusă tot mai mult la îndoială, pa măsură ce planificatorii au arătat o lipsă de prudență și înțelepciune, care l-ar fi dus pe un agent economic privat la faliment. Dar presupunerea că statul - indiferent că e democratic sau autoritarist - este un comitet de <gardieni platonici> a fost mult mai tenace. O evaluare mai clară a motivelor statului s-a produs odată cu renașterea ideilor economiștilor clasici, care combinau teoria economică cu politica, în așa-numita <noua economie politică>. Chiar dacă există
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
de aprige lupte politice între lideri care îi vor supraviețui politic domnului Unirii, era aproape firesc să se prelungească unele confruntări și după îndepărtarea acestuia de la tron. După o domnie care îmbrăcase, în ultimii ani ai existenței sale, serioase accente autoritariste și produsese destule semne de nemulțumire în rândurile unor grupări politice diferite ca program ideologic, multe dintre ele vor încerca în noul climat să se distanțeze cât mai mult de guvernarea lui Alexandru Ioan Cuza, plasându-și adversarii în rândurile
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
prudent, menținîndu-se în frunte în ciuda criticilor și dizidențelor. Lui i se datorează integrarea Spaniei în Europa, precum și, datorită NATO, modernizarea Armatei. Socialiștii portughezi au fost mai puțin norocoși și au ieșit slăbiți din luptele împotriva comuniștilor și a stîngii militare autoritariste. Datorită lor, Portugalia a renunțat la drumul spre lumea a Treia alegînd Europa. Deși au fost îndepărtați de la putere de către liberali de mai bine de un deceniu, revenirea lor nu va întîrzia. B) Epigoni, avortoni și decadenți. Înflorirea partidelor socialiste
by Daniel L. Seiler [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
Frazer inventariază diversele maniere de abordare a temei. Unul dintre aspecte este legat de ideologiile politice. John Rawls consideră că o societate liberală nu poate fi o comunitate, luând în considerare faptul că aceasta din urmă reclamă instituții de factură autoritaristă care nu sunt consonante cu liberalismul. Raymond Plant arată că, pentru marxiști, comunitatea "... înseamnă o formațiune socială nealienată un grup de indivizi egal situați unii de alții, integrat prin relațiile de solidaritate, reciprocitate și cooperare, unit prin scopuri și credințe
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care se confruntau zonele din jurul fabricilor în multe dintre țările lagărului comunist erau cumplite. Comunismul românesc a fost întotdeauna înclinat să își afirme rolul conducător în societate și era hotărât să nu tolereze comportamente individuale sau de grup nesupervizate. "Regimul autoritarist din România s-a angajat în experimente ambițioase de inginerie socială care au transformat țara și au alterat cultura politică în maniere relevante. O cuprinzătoare clasă muncitorească a fost creată în ceva mai mult decât o generație dintr-o populație
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Între cele doua părți, iar nervozitatea și stresul generate astfel devin elemente constitutive ale vietii școlare, reprezentând o formă de agresivitate. Astfel, În timp ce adolescenții Își doresc un Învățământ comprehensiv și personalizat, bazat pe relații pedagogice de parteneriat, profesorii preferă stilul autoritarist, care le alimentează poziția de putere În clasă. In viața școlară, frustrarea provine din această opoziție Între așteptările profesorilor și elevilor cu privire la relația pedagogică, la care se adaugă și alte situații care se pliază pe cele patru tipuri de frustrare
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
înspecial: 1. Didactice: sunt incluse aici opiniile, percepțiile, imaginile și atitudinile educatorului față de: • Proiectare: - obiective; - conținuturi; - timp și, evident, relațiile dintre acestea trei; • Strategie: preferința pentru o metodă - expozitive; - conversative; - demonstrative; - explicative; - acționale sau combinațiile alternative dintre acestea; • Interacțiuni: - raport: - autoritarist; - directiv (autoritar); - alternant (în raport de obiective, dar... armonios și eficient); - permisiv (accent pus pe munca independentă); - laissez-faire; - decizia: - elevii au dreptul la decizie; - numai cadrul didactic; - ambivalență; • Evaluarea: - forme: - prin muncă independentă; - prin teste și probe scrise; - prin examinări
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
cadrului didactic, care, în calitate de manager școlar, trebuie să dea dovadă de un tact, de o responsabilitate și de o pricepere maxime. Vroom stabilește trei atribute vitale ale deciziei: a. nivelul de calitate: are în vedere, după opinia specialistului susmenționat, nuanța autoritaristă sau centralistă a deciziei, fundamentată pe informația relevantă și cu consultarea personalului; b. acceptarea și aproprierea de către personal a deciziei: impune adeziunea întregului colectiv la decizie; c. alegerea deciziei care ia cel mai puțin timp. Ullich (1995) arată că principalele
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
personalității) îmbracă frecvent și forma alergiei școlare (elevii care nu suportă școala) datorită unor cauze manageriale clare: - profesori inapți, neimplicați și care nu respectă particularitățile de vârstă; - profesori care nu fac eforturi de cunoaștere și de mobilizare a elevului; - profesori autoritariști și agresivi; - profesori inabili din punct de vedere managerial. Toate aceste motivații reprezintă și o dezvoltare în plan educațional a unor cauze de tip managerial, pe care o pregătire deficitară a cadrului didactic le-ar putea induce. În ceea ce privește momentele pertinente
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
tot mai importantă asupra cumpărăturilor pe care le fac părinții: el devine factor de decizie și cumpărător când își pune la bătaie banii de buzunar, dar îndeplinește și o funcție prescriptivă, conform noului său rol pe lângă părinți 35. Întrucât modelul autoritarist s-a descalificat, copilul de azi își comunică preferințele, își exprimă cererile și își dă cu părerea în legătură cu alegerile făcute de părinți. Copilul „mut” ține de o epocă depășită: în situația actuală, el alege, își face cunoscute dorințele, își dă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
Span s-au dovedit a fi continuatori ai liniei herbartiene în pedagogie și educație, opțiune deschisă de I. Popescu și V. Petri. MIȘCAREA PEDAGOGICĂ A ,,EDUCAȚIEI NOI” Învățământul european de la sfârșitul secolului XIX dobândise un proeminent caracter intelectualist, rigid și autoritarist. Influența concepției lui Herbart cu privire la principiile și conținuturile învățării devenise atât de acerbă, încât cu greu se puteau opera schimbări esențiale în domeniul instrucției și educației. Primele modificări semnificative în structura pedagogiei tradiționale se produc la finele secolului XIX și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cuvinte românești pe panourile publice. ” Iar „democrații contemporani sunt ținuți în umbră ca urmare a lipsei unor mișcări reformatoare, care să fi reușit să se impună în detrimentul unui stat nedrept și corupt. [...] Cincizeci de ani de comunism au consolidat elementele autoritariste din cultura politică.” Putem avea o imagine asupra profesionalismului din politică (aceasta neavând nici până acum o deontologie), observând influența economicului asupra politicului: „Valerian Stan, șeful departamentului anticorupție al guvernului în anii 1996-1997, susținea în 2001 că aproape 70% dintre
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]