465 matches
-
limbajul gestual au fost lucrători religioși, asistenți sociali, profesori din școlile de surzi, copii sau rude ale acestora, deci persoane auzitoare care s-au simțit „surdomuți În suflet și gândire” datorită contactului frecvent și profund cu persoanele surde. Inițial, acești auzitori nu au primit nici o pregătire oficială pentru rolul lor și, probabil, au acționat mult timp În mod gratuit, ca avocați, prieteni, consilieri și sfătuitori, situație care Încă persistă și astăzi În multe țări. La ora actuală se acordă o importanță
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
fi punctul central al eforturilor interpretului; Își va forma priceperea de a stabili nivelul limbajului persoanei surde și priceperile de comunicare necesare pentru a se face ințeles. Dacă surdul are un limbaj scăzut, el poate fi extrem de circumspect față de persoana auzitoare și trebuie să i se câștige Încrederea; Își va stabili nivelul aproximativ de comunicare manuală care să fie folosit În situațiile de interpretare pe platformă. În cadrul audienței nu vor fi ignorate persoanele surde cu limbajul redus; surzii mai educați nu
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
vocabularului gestual În locuri specifice și cu clienți cere mai mult timp și pricepere. Aceste priceperi se Îmbogățesc prin adăugarea expresiilor faciale, prin modularea gesturilor care să redea semnificația exactă a cuvintelor și alte detalii. Deoarece persoanele surde și cele auzitoare cunosc lumea Înconjurătoare În mod diferit și aparțin la doua culturi diferite, este mai eficient să avem persoane surde ca interpreți, datorită familiarizării lor mai bune cu situația persoanelor surde. Aceștia pot cunoaște mai profund ce fel de interpretare cere
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ca interpreți, datorită familiarizării lor mai bune cu situația persoanelor surde. Aceștia pot cunoaște mai profund ce fel de interpretare cere o anumită situatie. Interpretul surd ar putea să asigure o comunicare mai clară și, astfel, mai eficientă decât interpreții auzitori, care sunt mai puțin familiarizați cu clientela sau cu tema aflată În discuție. La ora actuală se pot distinge câteva tendințe În formarea interpreților : prelungirea duratei de pregătire/formare și creșterea nivelului de instruire. Acum interpreții candidați au posibilitatea să
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
psiholingvistică; antropologie; expresie facială și corporală; exerciții de limbaj și de interpretare cu persoane surde; teoria și metodica traducerii; limbaj gestual internațional; etica profesională. cursuri de ORL, istoria comunității de surzi și caracteristicile ei, Majoritatea cursurilor sunt predate de profesori auzitori cu sprijinul interpreților surzi și auzitori. Astăzi există peste 100 de programe de formare a interpreților În Statele Unite, cele mai multe de nivel de colegiu cu durata de doi ani, finalizate cu un certificat de interpret asociat. Unele universități au ridicat aceste
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
exerciții de limbaj și de interpretare cu persoane surde; teoria și metodica traducerii; limbaj gestual internațional; etica profesională. cursuri de ORL, istoria comunității de surzi și caracteristicile ei, Majoritatea cursurilor sunt predate de profesori auzitori cu sprijinul interpreților surzi și auzitori. Astăzi există peste 100 de programe de formare a interpreților În Statele Unite, cele mai multe de nivel de colegiu cu durata de doi ani, finalizate cu un certificat de interpret asociat. Unele universități au ridicat aceste activități la nivel de licență sau
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cazul clarificării informației pentru alte persoane surde. Adeseori au fost abordate persoane surde cu educație pentru a-i ajuta să Înțeleagă unele documente mai dificile sau În situații unde existau bariere de limbaj. Interpreții surzi au fost folosiți alături de cei auzitori pentru a permite accesul optim la informații pentru alți surzi. Totuși, abia de curând interpreții surzi au obținut poziția și recunoașterea internațională ca profesioniști veritabili, care pot să lucreze cu normă Întreagă sau În timp parțial, obținând salarii ca și
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
permite accesul optim la informații pentru alți surzi. Totuși, abia de curând interpreții surzi au obținut poziția și recunoașterea internațională ca profesioniști veritabili, care pot să lucreze cu normă Întreagă sau În timp parțial, obținând salarii ca și alți interpreți auzitori atestați. O dată cu recunoașterea și folosirea pe scară mai largă a interpreților surzi s-a impus necesitatea finisării În continuare a acestei profesiuni. În Statele Unite RID a pregătit un grup de formatori și o listă orientativă a resurselor care, după promovarea
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
o listă orientativă a resurselor care, după promovarea cu succes a testelor, se finalizează prin obținerea certificatului de interpret surd. Activitățile de formare cuprind: modele de interpretare; istoricul profesiunii de interpret; codul de etică; activitatea În echipe de surzi și auzitori, specificul culturii la surzi și auzitori; prelucrarea informației În procesul interpretării; practicarea profesiunii. Participarea la seminarii și la activități de formare destinate interpretării Îi pregătesc pe surzi să promoveze atât testele de cunoștințe cât și pe cele de performanță, care
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
după promovarea cu succes a testelor, se finalizează prin obținerea certificatului de interpret surd. Activitățile de formare cuprind: modele de interpretare; istoricul profesiunii de interpret; codul de etică; activitatea În echipe de surzi și auzitori, specificul culturii la surzi și auzitori; prelucrarea informației În procesul interpretării; practicarea profesiunii. Participarea la seminarii și la activități de formare destinate interpretării Îi pregătesc pe surzi să promoveze atât testele de cunoștințe cât și pe cele de performanță, care duc la obținerea certificatului de interpret
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
legate de etica profesiunii, aceasta fiind asociată cu calitatea interpretării, care este mai mult decât alegerea gesturilor sau a felului cum se mișcă mâinile. În perspectiva creșterii fără precedent a volumului serviciilor de interpretare, atât pentru surzi cât și pentru auzitori, interpreții și clienții trebuie să recunoască importanța dezvoltării unei piețe a muncii care să le permită să obțină un salariu și să aibă un nivel de trai decent, comparabil cu importanța socială a serviciului prestat. Copilul surd și comunicarea verbală
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
auz este nestructurat, limitat și redus ca volum, folosind cuvinte clișee cu conținut semantic sărac, deficitar.Cuvântul este legat arbitrar și nu intră În vocabularul activ al surdului, deoarece organele fonatorii nu sunt folosite, stimulate frecvent ca În cazul persoanelor auzitoare. Din punct de vedere al formării unei vorbiri corecte și inteligibile trebuie Îndeplinite mai multe sarcini ortofonice: 1. Formarea și exersarea respiratiei verbale Abilitatea de a doza actul respirator se realizează În mod automat.Copiii cu deficiențe de auz nu
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
demutizat“. 2. Metodele global-oraliste de demutizare preconizează Însușirea vorbirii pornind de la Întreg -de la cuvinte și propoziții.Adepții acestor metode susțin că,În practica demutizării, aplică o metodă identică cu cea pe care o folosește mama când Își Învață copilul auzitor să rostească primele cuvinte. Se consideră că vorbirea predată global,de la Început devinde imediat expresia gândirii, facilitând astfel lupta Împotriva limbajului gestual și al urmărilor posibile. În cadrul metodei global-oraliste există mai multe curente cum ar fi: a.) Metoda “natural britanică
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
a vorbirii se realizează prin cuvinte și propoziții scurte (Stănică I., Popa M., Popovici D. V, 2001) 3. Metoda gestuală de instruire și educare. Limbajul mimico-gestual constituie mijlocul principal de comunicare Între persoanele deficiente de auz și dintre acestea și auzitorii inițiați.La noi În țară limbajul mimico-gestual a fost studiat sub aspect teoretic și metodologic de către V. Mare și D. Ciumăgeanu (Mare, V., Ciumăgeanu, D.,1956),V. Țârdea (V.Țârdea, 1962) și C. Pufan (Pufan, C., 1972). Mimica și gesturile
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
gândirii gestul reactualizează „ imaginea generalizată a obiectului desemnat„. În societate, defcienții de auz, chiar și cei demutizați comunică Între ei mai ales prin intermediul gesturilor. Achiziția limbajul mimico-gestual presupune trecerea prin anumite stadii asemănătoare cu cele prin care trece și copilul auzitor În Învșțarea comunicării verbale. Astfel, și la copilul surd se observă creșterea și Îmbogățirea calitativă și cantitativă a vocabularului, reprezentat prin semne, a conținutului acestuia și a mijloacelor de expresie. Este de remarcat rapiditatea și ușurința persoanei deficientă de auz
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cu deficiențe auditive, deși și ei pot gânguri atunci când sunt foarte mici, nu pot urma același proces de achiziționare a limbajului ca și copilul normal, din cauza disfuncțiilor În ceea ce privește receptarea mesajelor auditive. Diferențierile În dezvoltarea psihică Între copilul neauzitor și cel auzitor, apar, mai pregnant, În perioada Însușirii limbajului verbal ca mijloc de comunicare și instrument operațional pe plan conceptual. Demutizarea precoce cu sprijinul protezării și al altor metode adecvate are ca efect vizibil diminuarea diferențelor În dezvoltarea psihică a copilului neauzitor
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
În perioada Însușirii limbajului verbal ca mijloc de comunicare și instrument operațional pe plan conceptual. Demutizarea precoce cu sprijinul protezării și al altor metode adecvate are ca efect vizibil diminuarea diferențelor În dezvoltarea psihică a copilului neauzitor comparativ cu cel auzitor. Scopul educativ principal În activitatea cu deficienții de auz este formarea unei modalități de comunicare eficiente, care să-i permită o foarte bună adaptare la viața comunității și oferirea unei independențe acționale și sociale. Modalitățile de comunicare folosite cu elevii
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
unele cercetări rezultă că stadiile de achiziție ale limbajului gestual sunt aproximativ aceleași ca și stadiile achiziției limbajului oral. Prin urmare, copilul surd Își dezvoltă limbajul gestual În același mod și În aceeași perioadă optimă de timp În care copilul auzitor Își dezvoltă limbajul verbal. Desigur, condiția esențială a acestei dezvoltări este ca fiecare formă de limbaj să fie stimulată cu un instrument adecvat. Deoarece până În jurul vârstei de patru ani este ineficientă folosirea limbajului verbal cu copilul surd, acesta este
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
este În pericol să devină și un handicapat sociocultural și intelectual , dacă cei din jurul său (părinți, rude apropiate etc.) nu folosesc un mijloc de comunicare cu el. Iar mijlocul cel mai util este limbajul gestual. Se recomandă, deci, ca părinții auzitori să adopte modalitatea de comunicare gestuală cu copiii lor surzi, cel puțin În primii ani de viață, pentru a-i scoate din izolarea comunicativă În care trăiesc. Refuzând această soluție, mai ales din dorința de a nu scoate În evidență
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
și de citire și o labiolectură mai bună. S-a constatat, În practica școlară, că, copiii surzi proveniți din familii de surzi au un bagaj mai bogat de cunoștințe și un limbaj mai dezvoltat În comparație cu copiii surzi din familii de auzitori. Limbajul mimico-gestual poate fi definit, după W. Welther, ca o formă specifică de comunicare interumană, prin intermediul unui sistem de gesturi asociate cu reacții mimice și pantomimice, folosite Între parteneri și recepționate cu ajutorul văzului. Într-adevăr, Între limbajul verbal și cel
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Ei comit multe greșeli gramaticale În exprimarea verbală. Acest lucru este firesc, dacă ținem seama că ei Învață vorbirea În școală, pe baza unei programe și numai cu ajutorul educatorului. Copiii deficienți de auz sunt lipsiți de modelele de vorbire, asemenea auzitorilor. Ei Încep să formuleze ideile și să le exprime corect În / și concomitent cu Însușirea pronunției sunetelor și cuvintelor, odată cu demutizarea. Transpunerea ideilor din limbajul mimico gestual În limbajul verbal, scris prezintă următoarele particularități: * Vocabularul este limitat, redus ca volum
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
implicați. Sfaturi pentru părinți Dacă aveți un copil cu deficiențe de auz, cel mai important lucru pe care trebuie să vi-l amintiți este că un copil cu deficiențe de auz poate să facă aproape aceleași lucruri ca și un auzitor - doar că nu aude. Ei nu au nevoie de milă, ci de Înțelegere, răbdare și dragoste. Mai mult decât orice, au nevoie de limbaj. Fără limbaj, gândirea este limitată și comunicarea foarte dificilă. Folosiți Întotdeauna vorbirea, dar folosiți și orice
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
au experiența propriilor lor copii, iar experiența și măiestria lor ca părinți vine să completeze măiestria profesorilor. Comunicarea Ne petrecem mult timp comunicând cu oamenii. Este la fel de important pentru un copil cu deficiență de auz ca și pentru un copil auzitor doar că nu este la fel de ușor. Există multe moduri de a exprima ceva. Vorbirea, semnele, dactilemele, gesturile naturale sau expresia feței. Unele dintre acestea se pot folosi Împreună. Părinții, profesorii și copilul deficient de auz trebuie lăsați să-și aleagă
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
lung și anevoios, operația fiind și destul de costisitoare. Particularități ale stilurilor de predare și Învățare la elevii cu deficiențe de auz profesor psihopedagog Ioana Șerban Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca 1.1 Abordări ale stilurilor de Învățare la elevii auzitori Există trei tipuri de abordări ale stilului de Învățare, care au fost frecvent raportate În literatura de specialitate: tipurile psihologice, abordările cognitive și abordările social interactive. În legătură cu cercetările asupra tipurilor psihologice, Guild & Garger (1985) au descoperit Începuturile evoluției cercetărilor asupra
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
câmp și interiorizare/impulsivitate, majoritatea studiilor utilizând teste de personalitate. Nu au existat cercetări bazate pe abordările social-interactive. Elevii deficienți de auz, ca grup, par să aibă În mai mare măsură un stil cognitiv dependent de câmp față de colegii lor auzitori (Fiebert, 1967; Parasnis & Long, 1979). Mai mult, Davey & LaSasso (1984) au ajuns la concluzia, În cadrul cercetării lor, că elevii deficienți de auz care prezintă un stil cognitiv independent de câmp, utilizează mai eficient strategiile de memorare la activitățile de citire
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]