262 matches
-
Acasă > Manuscris > Scriitori > ACEASTĂ VIAȚĂ Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 468 din 12 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului ACEASTĂ VIAȚĂ Și lacrima ne este dat să cadă. Și zborul avântat, să se prăvale. Si viata, ca un fir, să se destrame. Și vis de am vânat, s-ajungem pradă. Și ajutorul, să ajungă nada. Și binele, pedeapsa să ne fie. Și-ncrederea, să moară în hoție. Și ochiul păzitor, să
ACEASTĂ VIAŢĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358479_a_359808]
-
se respire. Și crimă, să trăiască în psaltire. Și răul să triumfe, la parada. Si totusi - din nimicul ce îl ai - Această viață merită un Răi ... 12 aprilie 2012 ACEASTĂ VIAȚĂ Și lacrima ne este dat să cadă. Și zborul avântat, să se prăvale. Si viata, ca un fir, să se destrame. Și vis de am vânat, s-ajungem pradă. Și ajutorul, să ajungă nada. Și binele, pedeapsa să ne fie. Si-ncrederea, să moară în hoție. Și ochiul păzitor, să
ACEASTĂ VIAŢĂ de JIANU LIVIU în ediţia nr. 468 din 12 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358479_a_359808]
-
La luptă, la luptă! În război plecați!” Refren: Au sărit în luptă vitejii eroi... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un pas n-aucedat, n-au dat înapoi. Trec batalioane în marș avântat, Țara sângerează, dușmanul turbat... Foc și moarte varsă peste trupul ei, Geme de durere pentru fiii săi. Au sărit în luptă vitejii eroi... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un pas
SIMFONIA ARDEALULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360764_a_362093]
-
și l-am citit într-o noapte. Pe tot parcursul lecturii am avut convingerea că citesc un jurnal al unui ziarist încercat de toate provocările presei românești de după ’89, un scris cu umorul rapace, care te mânâncă de viu, optimist, avântat, întâmplări mai mult sau mai puțin cronologice, cu sute de personaje, unele notorii, din ziaristică sau televiziune. Schimbarea numelor sau titulaturii firmelor, organizațiilor, revistelor, televiziunilor, le-am detectat ca pe o provocare de a le reconstitui pe cele reale, după
TUDOR CĂLIN ZAROJANU- ZBURĂTĂCIND PRIN PRESĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359831_a_361160]
-
epoca modernă a literaturilor. Cultivat de o categorie socială potrivnică aristocrației, dar și celor care i-au adoptat stilul de viață după ce s-au văzut urcați în vârful puterii, romantismul se manifestă în două direcții principale: se distinge un romantism avântat, revoluționar, fructificând anumite orientări iluministe (deși combate cultul excesiv al rațiunii), și un altul paseist, caracterizat prin regret față de trecutul patriarhal și rezistență la înnoire, în continuarea literaturii preromantice. Cu toată această diversificare, romantismul apare ca un curent literar relativ
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
la lupta! În război plecați!!!” Refren: Au sărit în lupta vitejii eroi ... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi. Trec batalioane în marș avântat, Țara sângerează, dușmanul turbat ... Foc și moarte varsă peste trupul ei, Geme de durere pentru fiii săi. Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi. Din hotarul țării - dușmanul turbat, A fost alungat!.. A fost alungat! Și Ardealu' scump
IMNUL LIMBA NOASTRĂ ROMÂNEASCĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340550_a_341879]
-
rămâne și ea constantă chiar dacă numele lui suportă unele schimbări le-a lungul anilor. În anii dulcii copilării este strigat cu căldură în glas - TĂTICU -, mai pe la adolescență, când se impune o notă mai „serioasă” este strigat - TATĂ -, în perioada avântatului elan tineresc, atunci când crezi că vei atinge cerul cu mâna, unii îi spun în glumă - BABACU -, iar în ultima perioada de viață, i se mai spune și - ĂL BĂTRÂN - sau BUNICUL- împrumutând limbajul nepoților. Dar indiferent de vârsta pe care
Elena Buica: DE ZIUA TATĂLUI (17 iunie) () [Corola-blog/BlogPost/339363_a_340692]
-
Ana Bazac ajunge la mesaj și vorbește, incidental, de „mesaje conservatoare” (p. 20) de „caracterul contradictoriu al mesajelor de filosofie socială” ale lui C. Rădulescu-Motru (p. 23), de „mesajele democratice și umaniste” ale lui T. Vianu (p. 305), de „mesajul avântat al tânărului Noica” (p. 371), de „mesajul militant cu privire la consecvența lucrului cu ideile și la onestitatea ideilor emise” la Noica (p. 399), de „mesajul pe care l-a comunicat - în scris și în lecțiile sale T. Bugnariu (p. 425). III
Ana Bazac: O lectură profundă amână sfârşitul filosofiei, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339629_a_340958]
-
la luptă! În război plecați!!!” Refren: Au sărit în luptă vitejii eroi... Ei nu s-au temut, n-au dat înapoi. În bătălii crunte, moartea au sfidat, Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi. Trec batalioane în marș avântat, Țara sângerează, dușmanul turbat... Foc și moarte varsă peste trupul ei, Geme de durere pentru fiii săi. Un pas n-au cedat, n-au dat înapoi. Din hotarul țării - dușmanul turbat, A fost alungat!.. A fost alungat!... Și Ardealu’ scump
IMNUL „LIMBĂ DULCE ROMÂNEASCĂ” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343967_a_345296]
-
vii voi - ciocli de împărății mereu urlați după câștig - inimi chircite în covrig... vindeți pe Cristul din cuvânt pe-un blid de bale și pe-un vânt - Îl răstigniți pe-orice umbrelă: Graalul vostru e-o pubelă fiți hărăziți și avântați clădiri de moțuri la rahați iar în cazan la draci - somați să fiți sub burtă gâdilați voi - negustori de impostură gușteri viermoși - putrezi de ură voi - negustori și sumbre iude să vă-mbuibați cu broaște ude în foi de maică
ALTARUL DIN PĂDURE (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380522_a_381851]
-
prietenul ce a murit. Dar văzându-i durerea Apollo, Alături de el a stat întristat. El s-a hotărât,pe loc, acolo, Și pe prinț într-un copac l-a transformat. Deci,un mândru chiparos răsare, Ca o săgeată spre cer avântat, Însă vârful plecat spre cărare, Plânge pe amicul ce-a decedat. Iar Apollo a decis de atunci, Chiparosul să simbolizeze: Doar prezența durerilor adânci, Și în cimitire să vegheze. Ovidiu Publius Naso a lăsat O legendă a chiparosului Și în
LEGENDA CHIPAROSULUI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376750_a_378079]
-
să-și ceară, uneori, și restul. Nu ne-ajunge timpul să privim banalul, umblă sudoarea-n sfere de sublim; apa-și are malul, valea-și are dealul, și-abia ne facem loc, ca să murim. Tot robotim. Trăim sub năzuinți tari, avântați departe și cautând un rost; însuflețiți de sine în neliniștile mari, viața ne risipește și cere contracost. Cu trecerea vremii ne risipim în toate, umblă stăruința-n sfere de sublim; își cere zilnic viața, din drepturi amânate, și-abia ne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
să-și ceară, uneori, și restul. Nu ne-ajunge timpul să privim banalul,umblă sudoarea-n sfere de sublim;apa-și are malul, valea-și are dealul,și-abia ne facem loc, ca să murim.Tot robotim. Trăim sub năzuinți tari,avântați departe și cautând un rost;însuflețiți de sine în neliniștile mari,viața ne risipește și cere contracost.Cu trecerea vremii ne risipim în toate,umblă stăruința-n sfere de sublim;își cere zilnic viața, din drepturi amânate,și-abia ne
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376038_a_377367]
-
fie. Sufletul poetului se revarsă direct, ca o apă umflată peste malurile constrângătoare ale oricăror reguli“. În Viața Românească, Lazăr Iliescu: „Domnul Ion Șiugariu este un însetat de viață. Poesia Domniei Sale e un strigăt de bucurie, de dragoste, de amintiri avântate. Un panteism covârșitor stăpânește culegerea Domniei Sale de versuri, dela prima poesie Cântec de pornire la drum și până la ultimul vers din Incantații. Versificator abil, Domnul Ion Șiugariu nu cade în păcatul atâtor poeți tineri, de a-și clădi poezia numai
70 DE ANI DE LA MOARTEA POETULUI EROU ION ŞIUGARIU de ION DUMITRU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376116_a_377445]
-
conduși de marele voievod Ștefan cel Mare, reiese din versurile: „Du-te la oștire! Pentru țară mori! Și-ți va fi mormântul coronat cu flori.” (D. Bolintineanu, Muma lui Ștefan cel Mare) Dragostea de țară este tema unei poezii romantice, avântate și mesianice: „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, Țara mea de glorii, țara mea de dor? La trecutu-ți mare, mare viitor!... Fiii tăi trăiască numai în frăție... Viața în vecie, glorii, bucurie, Vis de vitejie, fală și mândrie
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
în noiembrie 1908, cu piesa în două acte, Mărul. De la această scriere până la Domnul de rouă, basm dramatic reprezentat și tipărit în 1938, caracteristice dramaturgiei lui B. vor fi interferențele dintre elementele romantice și cele realiste. Eroii, trasați în tușe avântate, aspiră spre perfecțiune, au de multe ori calități excepționale. Cu unele accente de melodramă, Mărul licitează dualitatea bine-rău, sprijinindu-se pe un simbol ostentativ didacticist. Piesa în trei acte Sirena (1910) își propune dezvoltarea unei teme cu implicații sociale, în
BARSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285656_a_286985]
-
subtitlul „Literar, artistic, social” (în total patru numere). Director este Victor Gr. Constantin, iar redactori - George Lesnea, Beno Ceaușansky, Marcel Rosen. În articolul Predoslovie, din primul număr, este exprimată atitudinea neconformistă și independentă a tinerilor redactori. Pe un ton foarte avântat și polemic e ironizată generația matură, dorința publicației fiind aceea de a dovedi că Iașul „nu e o cetate a agoniei și a descompunerii”. Fără a avea un program ideologic sau estetic explicit, revista se remarcă prin deosebita promptitudine și
BLOC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285763_a_287092]
-
și I. Costescu, primul din Ponson du Terrail, iar al doilea din E. Sue. Redactorul revistei tălmăcește din Derjavin, Schiller, precum și din mai puțin cunoscuții F. Sirana, E. I. Richter și G. Richardt, în timp ce S. Miculescu transpunea Marsilieza în versuri avântate. R.Z.
COLECTORUL LITERAR PENTRU AMBE SEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286328_a_287657]
-
există interdicția de a dormi lângă un (sau într-un) lan de cânepă proaspăt secerată. Baudelaire vorbește și despre îmbătarea unor animale cu semințe de cânepă. De pildă, despre „extravaganțele găinilor care au mâncat semințe de cânepă” sau despre „entuziasmul avântat al cailor pe care țăranii, la nunți și sărbători patronale, îi pre- gătesc cu o porție de semințe de cânepă stropite uneori cu vin” (59, pp. 18 și 37). Merită să adaug aici și alte câteva exemple privind narcotizarea animalelor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prost orator din punct de vedere al exprimării, cu o vorbire sacadată și deficientă. Nu era un om limitat ca inteligență. Era un om limitat ca formație intelectuală. Și, natural, un sclav al limbajului de lemn. Nu o dată, improvizațiile oratorice, avîntate, ale generalului de Gaulle au provocat surpriza publicului român. Prezența dumneavoastră ca traducător În delegația franceză nu era o pilulă prea amară pentru autoritățile române? Numele interpretului nu apare niciodată, nicăieri, pe nici un document publicat. Era comunicat doar oficialităților celeilalte
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
considerațiile interpretative lipsesc, iar câteva aprecieri pertinente referitoare la ascendența melodică din poezia lui Breslașu sunt minate de un limbaj precar, emfatic și găunos (,,zguduitorul cânt de leagăn” ș.a.). La fel se întâmplă și în ,,materialul documentar” din Poezia tinereții avântate: Nicolae Labiș (1966), unde sporadicele note critice cu o amprentă oarecum personală sunt axate pe o paralelă între ,,moartea căprioarei” și mitul Meșterului Manole. Întoarcerea parțială la valorile tradiționale se face treptat, începând cu studiul Grigore Alexandrescu, poet satiric, din
LUCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287858_a_289187]
-
în aserțiunile referitoare la Eugen Jebeleanu, G. Călinescu, C. Dobrogeanu-Gherea ș.a. După stabilirea în Israel L. este preocupat de holocaust, ca în volumul memorialistic Pogrom. Iași, duminică, 29 iunie 1941 (1989). SCRIERI: Poezia lui Marcel Breslașu, București, 1959; Poezia tinereții avântate: Nicolae Labiș, București, 1966; Mihail Sadoveanu sau Elogiul rațiunii, București, 1972; Demers critic, Cluj, 1973; Aproximații pe teme generale, Tel Aviv, 1982; Pogrom. Iași, duminică, 29 iunie 1941, Tel Aviv, 1989. Repere bibliografice: Leon Baconsky, „Poezia lui Marcel Breslașu”, SUB
LUCA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287858_a_289187]
-
psihologice și îndrăzneli amorale”), oricât ar fi fost ele de dibaci articulate. A tradus, fiind inclusă în repertoriul Teatrului Național din București (stagiunea 1909-1910), piesa Fracul verde de Émile Augier și Alfred de Musset. O „antologie eroică”, însoțită de comentarii avântate, este Glasul vitejiei (1915), în care L. se include și pe sine cu niște versuri jucăușe. O „încercare critică”, oscilând între judecata de bun-simț și exagerări diletante, prefațează „colecția de hohote și zâmbete” intitulată Umorul românesc (1915). Disociind între noțiuni
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
din alte arii de cultură pentru a-și releva mai expresiv latențele propriului talent. Depășind formalismul asociativ, inutil, în direcția formulării judecăților estetice, studiile de acest fel rotunjesc profilul istoricului literar, oferindu-i mijlocele necesare cercetării moderne, pluridisciplinare. Curgerea stilistică avântată, prompt temperată de frecvența incidentelor, învederează dominarea netă a imagisticului de către expresivitatea virtualităților intelectuale, exprimând cu îndrăzneală și rigoare bogăția de sensuri, tumultul ideilor. Cărțile Doamnei Zoe dezvăluie o cunoaștere adâncă a istoriei literaturii, a muzicii, a artelor privirii. Așa
DUMITRESCU-BUSULENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286912_a_288241]
-
1987; Poezii, îngr. Gheorghe Tomozei, pref. Radu Cârneci, București, 1997; ed. București-Chișinău, 2001. Repere bibliografice: Călinescu, Literatura, 97-101; Petroveanu, Pagini, 170-176; Georgescu, Încercări, II, 264-268; Vianu, Opere, III, 533-536; Călinescu, Aspecte, 231-252; Ivașcu, Confruntări, I, 455-465; Eugen Luca, Poezia tinereții avântate: Nicolae Labiș, București, 1966; Căprariu, Jurnal, 148-152; Martin, Poeți, I, 188-194; Regman, Cărți, 177-181; Ștefan Bitan, Labiș, albatrosul ucis, București, 1970; Constantin, Despre poeți, 97-100; Gheorghe Tomozei, Moartea unui poet, pref. Mihai Gafița, București, 1972; Raicu, Structuri, 249-259; Balotă, Umanități
LABIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287733_a_289062]