302 matches
-
speranța unei reușite sau a intervenției unui moment favorabil.) Unde dai și unde crapă. Când obținem un alt rezultat decât cel scontat, se mai spune: „Socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg”.) Cumpătare, moderație, măsură - exces, lăcomie, avariție, bețietc "Cumpătare, moderație, măsură - exces, lăcomie, avariție, beție" Calea de mijloc e cea mai bună. Pentru că ea cultivă un simț al măsurii În toate: „Destul ajunge și prea mult strică”; „Nu te-ntinde pe cât n-ai, ci te-ntinde pe cât
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
moment favorabil.) Unde dai și unde crapă. Când obținem un alt rezultat decât cel scontat, se mai spune: „Socoteala de-acasă nu se potrivește cu cea din târg”.) Cumpătare, moderație, măsură - exces, lăcomie, avariție, bețietc "Cumpătare, moderație, măsură - exces, lăcomie, avariție, beție" Calea de mijloc e cea mai bună. Pentru că ea cultivă un simț al măsurii În toate: „Destul ajunge și prea mult strică”; „Nu te-ntinde pe cât n-ai, ci te-ntinde pe cât ai”; Cine vrea tot pierde tot”; „Cine
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mai bun bucătar. Când disponibilitatea de a face un anumit lucru este foarte mare, atunci chiar și Împrejurări sau condiții modeste de acțiune ni se par „mană cerească”: „Flămândului chiar și o bucată de mămăligă rece i se pare plăcintă.”) Avariția e cea mai mare sărăcie. (Viața avarului cuprinde, bineînțeles, un mare paradox: el este bogat și, În același timp, sărac, deoarece scopul lui nu este de a-și Îmbunătăți traiul, ci de a se Înconjura de tot mai multe bogății
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nefăcut, În virtutea unei inerții care infectează, ca o otravă reziduală, atmosfera morală din jur”. Cum e turcul, și pistolul. (Cum e caracterul omului, așa sunt și faptele lui.) „Poți adopta atitudinile virtuții și pentru motive inferioare, de pildă cumpătarea din avariție, discreția din lipsă de curiozitate, castitatea din lipsa pasiunilor. Un om rece, mărginit și egoist poate semăna cu un om virtuos. Păcatul cel mai mare al unui suflet ordinar este că poate compromite virtutea.” (T. Vianu) Se Îneacă precum țiganul
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
un timp, a unor alianțe mai mult sau mai puțin compromițătoare. Scopul poate așadar justifica mijloacele folosite, dar totuși nu orice scop.) Când este vorba Însă de educație, compromisul este periculos: „Învățăm copiii să se teamă și să se supună; avariția, orgoliul sau timiditatea părinților Îi Învață pe copii economia, aroganța sau supunerea. Îi mai stimulăm să fie imitatori, lucru spre care sunt și așa prea Înclinați; nimeni nu se gândește să-i facă originali, cutezători, independenți” (Vauvenargues). Adesea, În societate
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
încât pot să lupte cu • În bilanțul mișcării cruciate s-au înscris, nu în ultimul rând, impresiile puțin măgulitoare pe care europenii și le făceau unii despre alții: germanii apreciau la italieni inteligența, bunele maniere, sârguința, bogăția, luciditatea, dar detestau avariția, instabilitatea, vanitatea și lăcomia; italienii i-au văzut pe germani grosolani, greoi, fără tact, fără măsură la mâncare și băutură, de unde mereu certăreți, anarhici și nestăpâniți. În ochii francezilor și italienilor germanii erau barbari - furor Teutonicus - calificativ devenit loc comun
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
usque ad summum gradum creuit, va părea o „perioadă de aur” (tempora aurea). Bogăția și caracterul dramatic al textului, imposibil de rezumat și de redat cu fidelitate, ne obligă, încă o dată, să cităm: „Dreptatea va fi atât de rară, nelegiuirea, avariția, cupiditatea, pofta vor ajunge atât de mari, încât cei buni, dacă din întâmplare vor mai exista, vor ajunge pradă nebunilor și vor fi pretutindeni chinuiți de cei nelegiuiți. Numai cei răi vor propăși; oamenii de ispravă vor suferi ocări și
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și l-a interiorizat. Le vom analiza În continuare. Acumularea, ca primă tendință, este legată de egotismul persoanei. Dorința de a avea se manifestă fie prin simpla acumulare, cu caracter de utilitate, fie prin acumularea exagerată de valori, sub forma avariției. Individul devine În acest caz dependent de valorile acumulate, Întreaga sa existență Închizându-se În această tendință de acumulare. Tot o formă de acumulare este și colecționarismul. Putem avea de-a face cu un colecționarism ordonat, motivat de anumite interese
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sau pulsiunea de viață, care se opune lui Thanatos, sau pulsiunea de moarte. Prin aceasta stabilim net diferența, din punct de vedere psihologic și moral, Între semnificația perversă a egoismului, ca viciu moral exprimat sub diferite forme, directe sau mascate (avariție, gelozie, colecționarism etc.Ă și egoismul considerat ca virtute morală, care stă la baza evoluției persoanei, a dezvoltării și valorizării acesteia, dar fără să aducă un prejudiciu altora. Acest din urmă aspect al egoismului este ego-altruismul, care reprezintă dispoziția morală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
extremă formă de manifestare, suicidul. Egocentrismul, alterocentrismul și egodepășirea sunt atitudini psiho-morale existente ca virtualități ale persoanei umane. Ele se manifestă În act, prin intermediul sentimentelor morale. În felul acesta, egocentrismul generează egoismul sau filautia, izolarea sau megalomania, Închiderea În sine, avariția. Alterocentrismul generează filantropia, deschiderea, dăruirea, comuniunea cu ceilalți, generozitatea, putând merge până la sacrificiu, căldura, simpatia, iubirea. Egodepășirea are un caracter mult mai subtil, mai diferențiat. Ea urmărește realizarea unor idealuri, sacrificiul de sine, lupta pasională pentru realizarea unor scopuri nobile
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
formă particulară de atașament față de o ființă diferită de om. Se mai pot discuta și formele aberante ale iubirii, iubirea deturnată de pulsiunile perverse dintre partenerii de același sex (homosexualitateaă, iubirea incestuoasă etc. Nici iubirea deviantă, nici atașamentul de obiecte (avariția, colecționarismul etc.Ă nu sunt forme ale iubirii. Iubirea trebuie să reunească un sentiment sufletesc cu o valoare morală care să corespundă acestuia. Între sentiment și valoare există, În cazul iubirii, o corespondență care face ca acestea să se susțină
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a se putea fixa Într-un loc, cu probleme serioase de identitate cu o situație oedipiană nerezolvată, cu carențe afective și educaționale. Această categorie de indivizi compensează instabilitatea lor afectivă și morală prin vagabondaj, furt, colecționarism absurd, acumularea de obiecte, avariție, mitomanie, intrigi etc. Adesea, ele sunt persoane din rândul cărora se recrutează alcoolici, toxicomani, prostituate, delicvenți etc. Instrumentele și mijloacele acțiunii psihomorale Cum și prin ce se realizează acțiunea psihomorală? Care sunt instrumentele sau mijloacele utilizate În această acțiune? Cum
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și creator; din acest motiv, aspectele patice ale vieții apar ca „obstacole”, ca forme de „oprire în evoluție”, interesând cele trei dimensiuni ontologice: a fi, a face, a avea. din asemenea considerente, această grupă de tulburări patice cuprinde următoarele forme: avariția, caracterizată prin rapacitate, aviditate, cupiditate, posesiune, nevoia de a acapara pentru sine, de a păstra; ea reprezintă un atașament normal pentru „a avea” în sensul strict material; hipertrofia Eului se referă la constituția paranoică și se manifestă prin egoism, egocentrism
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pentru sine, cât și pentru ai săi. Problema nivelului economic este legată de cea a instinctului de proprietate. Uneori, însă, când dorința de „a avea” se combină cu egoismul, cu „a acapara”, ea se centrează exclusiv pe propria persoană, devenind avariție. Teama de viitor și nesiguranța obligă individul la acumulări de resurse materiale și financiare, adesea nejustificate. În această privință, un aspect cu valoare în psihoigienă este dat de „asigurările obligatorii”, ca suport al stării de încredere și, implicit, al unui
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
mai șterse, se diminuează acuitatea senzorială (văz, auz, tact, gust, miros); se produce o diminuare a memoriei, în special pentru datele noi, recente; gândirea suferă o regresiune de tip infantil; sentimentele superioare și morale se șterg, fiind înlocuite cu egoismul, avariția și lăcomia. În ceea ce privește tipologia bătrânului, se descriu două tipuri: o bătrânețe fiziologică, manifestată printr-o stare de euforie senină, lipsită de griji, surâzătoare, mulțumită de sine și de lumea înconjurătoare, bine adaptată la realitate; o bătrânețe rea, urâtă, grea, apăsătoare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
legate de regimul funcțional al instinctelor, perversiunile privesc: instinctul de conservare, instinctul de reproducere și instinctul de asociere. Le vom analiza pe rând. Instinctul de conservare se referă la următoarele aspecte clinico-psihiatrice: voracitatea, bulimia, anorexia, coprofagia, potomania, pica, toxicomaniile, egoismul, avariția, colecționarismul, cleptomania. Instinctul de reproducere privește erotismul exagerat sau diminuat (satiriasis, nimfomanie), aberațiile sexuale (sadism, masochism, fetișism, necrofilie, pedofilie, gerontofilie, zoofilie, incest, homosexualitate, lesbianism), impudicitatea. Instinctul de asociere se referă următoarele aspecte: simpatia, asocierea după interese, asocierile cu caracter antisocial
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
C. Calotescu-Neicu, N. Milcu, Ștefan Bălcești, I.C. Popescu-Polyclet, Victor Eftimiu, Ecaterina Pitiș, I.M. Marinescu, Maria Nicolau, G. Tutoveanu, Dem. Bassarabescu ș.a. După 1920 între colaboratori figurează Lucian Blaga (Lume), Tudor Arghezi (Oraș medieval), Ion Pillat (Elegie, Recuerdo, Cules), V. Voiculescu (Avariție, Înaintea aurorei, Apocalips), Zaharia Stancu. Dintre prozatori pot fi întâlniți Ioan Slavici (Amurg de viață, Fragmente din jurnalul intim în formă epistolară), D. Anghel (Pelerinul pasionat, Povestea celor necăjiți, Tinereță), Mihail Sadoveanu (Biserica Jitarului), Liviu Rebreanu (Ordonanța domnului colonel, Mărturisire
RAMURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289129_a_290458]
-
istoria literaturii universale și românești evoluția și filiația unor motive specifice, bunăoară tema istorică în romantism, care capătă cu totul alte semnificații decât în epocile anterioare ori decât în perioada postromantică, precum și destinul unor motive literare privilegiate, cum ar fi avariția sau seducătorul, ori al miturilor moderne despre viteză și mașinăriile inventate de tehnica deplasării. Fără intenția unor exemplificări exhaustive, dar cu o erudiție susținută agreabil, eseurile din cartea Despre timp și spațiu în literatură (1994) își propun „o seamă de
PACURARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288605_a_289934]
-
pe impresii nuvelistice nu poate răsturna datele statistice care vorbesc despre extraordinara prosperitate declanșată de transformările pieței capitaliste din Occident. Cert este faptul că Biserica le-a vorbit în aceeași măsură săracilor (ispitiți de patima invidiei) și bogaților (ispitiți de avariție). O critică teologică a ideologiei neoliberale s-ar cuveni înrădăcinată așadar nu într-un etos de tip marxist, ci mai degrabă într-o continuitate cu tradiția filantropică a Bisericii dintotdeauna 2. Critica amoralismului economic revine așadar nu neapărat la o
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
lor sunt mult mai personalizate. Crimele petrecute în The Lady in the Lake au explicații precise, legate de acțiuni și interese precise ale făptașilor. Retrăgându-se în natură, protagoniștii restrâng, în mod paradoxal, sfera de acțiune a liberului-arbitru: lăcomia, gelozia, avariția, pasiunea oarbă, violența înnăscută au mobiluri limpezi, stabilite la nivel personal. În felul acesta, răul se relevă a fi al individului, nu al universului. Personajele poartă măști în speranța de a ridica bariere în fața potențialilor urmăritori. Furtul de identitate, uzurparea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
dezgust, pudoare și morală, precum și de o serie de trăsături legate de „caracterul anal”, altfel spus de „triada curățeniei”, descrisă de Freud (1908a/1974) astfel: anumite persoane „sunt extrem de ordonate, de econome și de încăpățânate (...). Caracterul econom poate evolua spre avariție; încăpățânarea se transformă în sfidare, de care se atașează cu ușurință tendința spre furie și spiritul vindicativ (...); aceste trei trăsături de caracter, într-un fel sau altul, sunt interdependente”. În anumite cazuri, sentimentele sociale înlocuiesc „înclinațiile spre rivalitatea generată de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
fără să am de dat socoteală, sentimental sau altcumva, nimănui. Teribil...”. De asemenea, putem raționaliza o formațiune reacțională, care nu este decât exagerarea unor trăsături de caracter normale: astfel, o curățenie excesivă va fi justificată prin grija pentru igienă, o avariție sordidă prin prudența necesară unei bune gestionări a banilor, o minuțiozitate exagerată prin conștiința profesională. Freud (1909b/1979) semnalează faptul că bolnavul cu tulburări obsesive care utilizează anularea retroactivă se înșală asupra semnificației a două gesturi contradictorii care se succedă
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
Agresivitatea este așadar o formă de protecție, dar o formă prost adaptată, care dăunează socializării armonioase. Pe de altă parte, în imaginarul popular medieval, din cauza obiceiului de a aduna mâncarea pentru a o consuma singur în colțișorul său, ariciul reprezintă avariția, lenea și lăcomia. Hipopotam Hipopotamul simbolizează arhaicul, forțele primare și brutale care nu au fost încă civilizate, greutatea devastatoare ce se opune grației fizice și spirituale. În vis, traduce exprimă frust al comportamentelor celui care visează sau ale anturajului său
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
zeul roman Pluton, în același timp zeu al morților și zeu al bogăției (de la Ploutos, «bogat»), șobolanul este totodată simbol al energiei distructive dar și al opulenței (vezi Excremente). Materialismul exprimat este de așa natură, încât, la limită, șobolanul semnifică avariția. Prin talia sa mică, șoarecele este întruchiparea agilității. Deși delicat și de mărime redusă, șoarecele are o putere cu atât mai importantă cu cât este asociată cu finețea. Exprimând superioritatea energiei subtile asupra forței brute, șoarecele apare în numeroase legende
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
urmă, care e povestea Evangheliei lui Iuda și a scandalului din jurul ei? CB: Textul a fost descoperit În 1978, În regiunea Minieh din Egiptul Mijlociu, de unde a ajuns În prăvălia unui anticar, Hanna, care ar trebui imortalizat ca emblemă a avariției demonice. Acest individ, nesătul de bani și conștient că are În mână un text poate la fel de important ca și cele treisprezece codice descoperite În 1945 la Nag Hammadi, a cerut o sumă fabuloasă: trei milioane de dolari, pe care nimeni
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]