940 matches
-
aparte trebuie acordată activității de eseist și critic de artă a lui M. - laureat al Premiului de Critică al Uniunii Artiștilor Plastici pentru monografia Rousseau Vameșul (1975) -, care s-a dovedit a fi unul dintre cei mai lucizi și mai avizați observatori ai fenomenului plastic românesc și european. De asemenea, cultura română contemporană îi datorează unele dintre cele mai bune traduceri ale unor opere de referință din Stendhal, Marcel Brion sau André Malraux. SCRIERI: Povestire cu fantome, București, 1968; Spectacol de
MORARIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288241_a_289570]
-
al Muzeului Social, ele rezumîndu-se doar la transpunerea parțială în practică a rezultatelor cercetării. De notat că în anul 1933 H. H. Stahl organizează în premieră pentru țara noastră o expoziție ce înfățișează publicului larg, dar mai cu seamă celor avizați o nouă metodă de cercetare în domeniul social: aerofotografia, metodă folosită de Gusti în vederea cartografierii arealelor studiate. Acumulările de date și exponate privind realitățile satului românesc au permis parcurgerea ultimelor etape premergătoare înființării unui muzeu social. Următorul pas a fost
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
de cuvintele: "Iată minunea pe care o privesc din camera unde mă odihnesc de câteva zile, din prudență. Sărut mâinile frumoase și darnice." Buletinul doctorului, sumar și categoric, de la aceeași dată, suna: "Stare extremă. In orice moment poale fi sfârșitul. Avizați." Nu avizase nimeni. Cine ar fi fost destul de stângaci ca să turbure cu demersuri omenești vulgare o agonie așa de senină în drum spre divinitate? Elena acum tăcea. Mini, pe care vocea de azi a doamnei Drăgănescu o importuna pentru ceva
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
ne-a ferit de curentele extremiste ale vremii (legionar și comunist) în felul acesta mulți dintre absolvenții Școlii Normale aveau să-i mulțumească, fiindcă la instaurarea comunismului au fost astfel feriți de închisorile și lagărele de exterminare. Am avut vorbitori avizați care și-au spus părerea despre volumul prezent la lansare, este vorba de Elena Monu, președinta Academiei Bârlădene, Elena Popoiu, Vasile Fetescu (Iași), Felicia-Obrocaru Soloviev din Galați, actorul Costică Avădănii - Iași, Luminița Moldovan, Serghei Coloșenco. Aspectul general al lansării apare
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
pe când dumnealui lucra efectiv în presă. Numai așa îmi pot explica atâtea amănunte pe care le evidențiați scrisului meu. Aveți mâna și ochiul corespondentului de presă și tocmai de aceea ați făcut acea analiză pe care doar un critic literar avizat o poate face. Am înțeles din capul locului că v-a plăcut scrisul meu - și ați arătat o sumedenie de aprecieri care ar fi în măsură să facă din scrisul meu o carte de valoare?! Poate aveți dreptate sau poate
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
mea... Mă ascultați? ― Evident, răspunse maiorul. ― Mi-am dat imediat seama că sânt niște pungași ordinari care ciupiseră niscai cosmetice, eventual vreun ceas de la hotel, mai ales că unul din ei ținea mâinile sub centură ca să nu piardă ce furase. Avizat deci asupra calității lor, i-am urmărit atent. Treburile astea îți stârnesc totdeauna curiozitatea. ― Unde vreți să ajungeți? ― Aveți răbdare. După ce au dat colțul, mi-a trecut prin minte, așa ca un exercițiu, să le reconstitui semnalmentele. Ce aș declara
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Îl Întâlnește pe al doisprezecelea maestru francez. Lanțul continuă În ritmul ăsta, și dacă Întâlnirea cu paulicienii dă greș, asta se Întâmplă În 1824.“ „Să admitem că dă greș“, am spus eu. Dar nu Înțeleg de ce niște oameni atât de avizați, având În mână patru șesimi din mesajul final nu au fost capabili să-l reconstituie. Poate pentru că, dacă s-a sărit peste Întâlnirea cu bulgarii, nu s-au mai pus În contact cu nucleul următor.“ „Casaubon“, zise Belbo, „dar chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
că e vorba de artă plastică, fie că e vorba de poezie sau filosofie sau orice alt bun cultural ”de larg consum”, ne confruntăm cu tone de producții mizere golite de substanță care sunt parcă anume create să inducă privitorului avizat și cu minime cunoștințe un disconfort psihic marcant. Comoditatea intelectuală globală și nivelul spiritual scăzut sunt emitente de monstruozități culturale. Huntington în Ciocnirea civilizațiilor preciza că în lumea de după Războiul Rece, cele mai importante distincții dintre oameni nu sunt de
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
român contemporan, profesor de arte vizuale la o Universitatea de arte. Suntem surprinși uneori de fervoarea cu care unii artiști plastici admiră și susțin unele lucrări de artă pe care le consideră ”bune” sau chiar ”extraordinare”. Însă după părerea unor avizați în domeniu aceste ”opere de artă” sunt doar niște elemente penibile de non-cultură, numai dacă ne referim, spre exemplu, la unele lucrări de pictură gestuală unde autorii nu trebuie să cunoască cine știe ce tehnici deosebite de desen, parataxă a culorilor sau
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
conține pe de-a-ntregul”. Însă, deși Urmuz are „reprezentarea limitelor literaturii” și a „contradicțiilor sale absurde”, pe care numai „artistul de geniu le poate integra și absolvi”, el se oprește în fața limitei, preferînd, în locul „mărginirii fatale a creatorului”, luciditatea „celui avizat”. Conștiința critică sterilizată învinge, așadar, spiritul creator. Raicu refuză totuși calificativul de „antiliteratură”: „Urmuz e un devotat al ideii de literatură (...) își iubește personajele de o puerilitate simpatică (...) uneori, demonică și răutăcioasă, alteori”. Pornind de la „Fuchsiada”, eseul lui Raicu propune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
formalistă și jakobsoniană a funcției poetice, ca distinctă de toate celelalte funcții”171. 2.1. Genul în genere...tc "2.1. Genul în genere..." De obicei, atunci când este adusă în discuție chestiunea genurilor literare, comentatorii, mai mult sau mai puțin avizați ai fenomenului, pleacă de la invocarea cunoscutei tripartiții tradiționale: epic, liric, dramatic. Iată, de pildă, definiția pe care o aflăm în Teoria literaturii a lui R. Wellek și A. Warren: Aristotel remarcă și alte deosebiri fundamentale între dramă, epopee și lirică
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
noastre poate fi găsită, documentar, în ambele situații sociale. În afara practicilor și deprinderilor caracteristice vieții devălmașe, păstrate și ajunse până la noi, amintite în rândurile precedente, cele mai convingătoare și mai concludente dovezi pentru istoric, chiar și pentru cei mai puțin avizați în asemenea probleme, deci în relevarea organizării devălmașe a satelor în vechime, rămân, până în prezent, tot documentele scrise ce s-au păstrat, mai ales acelea în care s-au conservat vestigii juridice, lingvistice, social-economice moștenite din perioada atestării scrise a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ironică, pervertită, a unor personaje feminine, percepute până atunci ca virtuoase, ci, mai mult, că poemul nici măcar nu ar fi despre femei, ar aborda mai curând imaginea masculinității, aceasta reprezentând o nouă subtilitate sarcastică chauceriană. După părerea unui critic literar avizat, Elaine Tuttle Hansen, Legenda femeilor cinstite este mai mult un poem despre bărbați decât despre femei, și ar ilustra mai curând o absență feminină și o anxietate masculină 706. Poemul acesta ridică, din nou am putea spune, problema atitudinii pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ironică, pervertită, a unor personaje feminine, percepute până atunci ca virtuoase, ci, mai mult, că poemul nici măcar nu ar fi despre femei, ar aborda mai curând imaginea masculinității, aceasta reprezentând o nouă subtilitate sarcastică chauceriană. După părerea unui critic literar avizat, Elaine Tuttle Hansen, Legenda femeilor cinstite este mai mult un poem despre bărbați decât despre femei, și ar ilustra mai curând o absență feminină și o anxietate masculină 706. Poemul acesta ridică, din nou am putea spune, problema atitudinii pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
așeze „pe aceeași pagină față în față pe cele din fiecare regiune, mai ales pentru aceia care cu oarecare îndrăzneală cred că pot să calce în picioare canoanele de la Niceea și să pună în locul lor alte hotărâri”. Bineînțeles că cei avizați erau înșiși delegații papali și, implicit, Scaunul papal, întrucât atribuiseră paternitate niceeană canoanelor Sinodului de la Sardica pentru a justifica pretențiile necanonice, de jurisdicție universală, ale episcopului Romei. În aceeași Prefață, Dionisie își informa suveranul pontif că în prezenta Colecție nu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
dezvăluie sursele acelei perplexități și frustrări cu care ne confruntăm adesea în filozofie, atunci când avem impresia că suntem în fața unei probleme reale, dar trebuie, totodată, să recunoaștem că nici una din soluțiile propuse nu este satisfăcătoare, susceptibilă să întrunească consensul celor avizați, utilitatea ei va putea fi cu greu contestată. Nu vom putea, desigur, anticipa toate sursele care pot genera probleme de acest gen. Nu le putem anticipa și preveni apariția. Ele pot fi însă tratate: putem înțelege cum am ajuns la
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pășește acum „pe drumul sigur al unei științe“ într un alt fel decât credea Kant, și aceasta deoarece pot fi distinse, pentru prima dată, în mod clar, problemele ei reale, acelea care pot primi soluții controlabile ce întrunesc consensul celor avizați, de multe alte întrebări, care nu sunt în principiu susceptibile să primească asemenea soluții. În cartea lui Russell, trasarea acestei distincții este urmărită cu referire la teme ca aceea a cunoașterii lumii exterioare, a spațiului și timpului, a infinității și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
timp de când n-ai mai cotrobăit prin lucrurile ei). Este important ca absorbantul să nu te irite, pentru că altfel s-ar putea ivi mai ușor diverse infecții locale. Trebuie să te gândești serios că merită să te sfătuiești cu cineva avizat în domeniul ginecologiei: o femeie cu experiență, medicul de familie, o asistentă medi caldă, o profesoară etc. Așa vei afla că, după vreo cinci zile, sângerarea ar trebui să diminueze treptat și să dispară. Mirosul ei nu trebuie să fie
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
dezvăluie sursele acelei perplexități și frustrări cu care ne confruntăm adesea în filozofie, atunci când avem impresia că suntem în fața unei probleme reale, dar trebuie, totodată, să recunoaștem că nici una din soluțiile propuse nu este satisfăcătoare, susceptibilă să întrunească consensul celor avizați, utilitatea ei va putea fi cu greu contestată. Nu vom putea, desigur, anticipa toate sursele care pot genera probleme de acest gen. Nu le putem anticipa și preveni apariția. Ele pot fi însă tratate: putem înțelege cum am ajuns la
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
pășește acum „pe drumul sigur al unei științe“ într un alt fel decât credea Kant, și aceasta deoarece pot fi distinse, pentru prima dată, în mod clar, problemele ei reale, acelea care pot primi soluții controlabile ce întrunesc consensul celor avizați, de multe alte întrebări, care nu sunt în principiu susceptibile să primească asemenea soluții. În cartea lui Russell, trasarea acestei distincții este urmărită cu referire la teme ca aceea a cunoașterii lumii exterioare, a spațiului și timpului, a infinității și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
Burs = Dan Ursachi) din seria tip E-Mail Art din Punțile Stalinskaya. Se pune, firește, întrebarea ce ascunde ceea ce se vede imediat în poezia lui Radu Andriescu, amalgamul uneori halucinant de semne ale realului, oniricului, psihologicului sau metafizicului? Firește, unui critic avizat precum Codrin Liviu Cuțitaru îi este cât se poate de clar că poetul este un "alchimist postmodern" (chiar titlul articolului din "Dilema veche", febr. 2009). Nu mă îndoiesc că Radu Andriescu face parte din această categorie, rară, a poeților-alchimiști, apți
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
unui democratism estetic. Acest eclectism rezidă și din absența unui program, a unei estetici bine definite care să facă școală, singura în măsură să ofere o coeziune fiind arta academică, de care artiștii secesiunii tind să se distanțeze. Un critic avizat al Secession-ului vienez, precum Peter Vergo, este de părere că tocmai acest eclectism reprezintă punctul forte al mișcării. "Dar în realitate, puterea Secession-ului stă, mai precis, în absența oricărui astfel de program. De la început, aduce împreună "Impresioniști" și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
la care conducea noua ipoteză cu credințele religioase tradiționale, principala rațiune a reținerii lui Darwin a constituit-o convingerea, dictată de conștiința lui științifică, că ipoteza va trebui să fie îndelung cântărită și verificată înainte de a fi supusă judecății celor avizați. Aceasta era o convingere susținută de considerații care nu sunt evidente pentru cititorul de azi. Istoricii biologiei semnalează că unii dintre cei mai de seamă naturaliști ai epocii, anatomiști, zoologi și botaniști, păstrau distanță față de ideea evoluției, iar rezervele lor
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
al principalelor rezultate ale cercetării naturii conduce la concluzia că supoziția unei creații separate a fiecăreia dintre speciile de plante și animale care au populat și populează pământul este inacceptabilă, omului de știință care crede în Dumnezeu, ca și amatorului avizat, îi va părea mai mult decât plauzibil că prezența Lui se exprimă prin „cauze secundare“, cercetate de științele naturii. Unul dintre naturaliștii preocupați de armonizarea teoriei lui Darwin cu viziunea creștină a Creației, botanistul Asa Gray, a formulat o variantă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
rând cele religioase, îi vor putea apropia sau despărți pe cercetătorii naturii. Apartenența la știință le va fi recunoscută însă numai acelor rezultate ale străduințelor lor care vor fi general acceptate, deasupra unor asemenea apropieri și deosebiri, de către toți cei avizați și de bună credință. Acceptarea consensului cercetătorilor drept cea mai înaltă instanță în arbitrarea pretențiilor de cunoaștere ce privesc universul natural reprezintă prima condiție pentru o discuție pertinentă a relației dintre știința darwiniană și credința religioasă. Referindu-se la relația
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]