253 matches
-
Further evidence of an anxiety-buffering function of self-esteem”, Journal of Experimental Social Psychology, 29. Greenwell, J.; Dengerink, H. (1973), „The role of perceived versus actual attack in human physical aggression”, Journal of Personality and Social Psychology, 26. Grünberg, L. (1972), Axiologia și condiția umană, Editura Politică, București. Guagnano, G.A. (1995), „Locus of control, altruism and agentic disposition”, Population and Environment, 17. Harkins, S.; Petty, R. (1987), „Information utility and the multiple source effect”, Journal of Personality and Social Psychology, 52
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
65. Katz, D. (1960), „The functional approach to the study of attitudes”, Public Opinion Quarterly, 24 (2). Katz, E.; Lazarsfeld, F. (1955), Personal influence: The part-played by people in the flow of mass-communications, Free-Press, Glencoe. Kallos, N.; Roth, A. (1968), Axiologie și etică, Editura Științifică, București. Kapferer, J.N. (2002), Căile persuasiunii. Modul de influențare a comportamentelor prin mass-media și publicitate, comunicare.ro, București. Kardiner, A. (1939), The Individual and His Society, Columbia University Press, New York. Kohn, M. (1959), „Social Class and
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Mihai Gafița, 1974, 309-315; Micu, Lecturi, 150-151; Lit.rom. cont., I, 72-74; Micu, Scriitori, 95-100; Aurel Rău, Flori din cuvinte, București, 1980, 94-97; Iliescu, Poezia, 53, 78-79, 129, 214, 274; Adrian Marino, [„Cartea despre carte”], TR, 1986, 7; Octavian Opriș, Axiologie și antropologie la Eugeniu Sperantia, ATN, 1986, 2; Vasile Muscă, Ion Maxim Danciu, Constantin Grecu, Eugeniu Sperantia, în Cunoaștere și acțiune. Profiluri de gânditori români, coordonator Andrei Marga, Cluj-Napoca, 1986, 137-178; Petre Pascu, Aproape de ei, Cluj-Napoca, 1987, 162-169; Zoe Dumitrescu-Bușulenga
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
de la Antichitate până la evul modern: „Fiecare epocă, fiecare formă de organizare socială trece prin două faze: o fază de echilibru, ascensiune și optimism, care produce o literatură clasică; și o fază de dezagregare și nemulțumire, care produce romantism și realism”. Axiologia literară a lui S. este guvernată de criteriul etic, teoreticianul fiind convins că „valoarea literară [...] crește în raport cu valoarea ei morală”. Din coroborarea acestor determinări rezultă superioritatea clasicului, „product firesc al oricărei societăți sănătoase”. „Clasic”, adică „sănătos” moralmente și activ - iată
SANIELEVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289471_a_290800]
-
Studii și documente, București, 1965; Tudor Vianu, Arta prozatorilor români, I-II, București, 1966; G. Călinescu, Ulysse, pref. edit., București, 1967, Gâlceava înțeleptului cu lumea. Pseudojurnal de moralist, I-II, pref. edit., București, 1973-1974, Aproape de Elada. Repere pentru o posibilă axiologie, București, 1985; Idei trăite. Carte de înțelepciune, București, 1968; Petru Dumitriu, Proprietatea și posesiunea, pref. edit., Cluj-Napoca, 1991, Cronică de familie, I-III, pref. edit., postfață Nicolae Manolescu, București, 1993; Budapesta literară și artistică, pref. edit., București, 1998; B. Fundoianu
SERBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289628_a_290957]
-
precum și unor curente literare (expresionismul, de pildă) sau unor subiecte de largă dezbatere, cuprinzător și original tratate sub titluri precum Vitalitatea romanului, În universul mitului, Limbajul, Fantasticul. Exegeza este complinită de exemplificări semnificative, în vederea realizării unei perspective de morfologie și axiologie culturală. Sunt traduse opere fundamentale ale marilor scriitori moderni și contemporani, laureați ai premiilor internaționale pentru literatură, dar și texte de referință din literatura clasică, adesea în cadrul unor numere omagiale. Sunt inserate antologii de poezie franceză, italiană, engleză, germană, spaniolă
SECOLUL 20 - SECOLUL 21. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
în privința debuturilor? (9/1994), Cărți românești în edituri (9/1996), Stilul e omul? (3/1997), Poezia anilor ’90 - o ficțiune critică? (10/1997), Despre starea poeziei (12/1999), Cartea și publicul. Despre debut (2/2001), Istoriile literare între factologie și axiologie (4/2002), Generația artistică de după 1990 (1/2003) ș.a. Se recuperează alte texte inedite, precum cele ale lui D. Stelaru, documente și corespondență din perioada interbelică. Câteva numere din perioada postdecembristă sunt caracterizate de obsesia revizuirilor. Predomină acum un discurs
TOMIS-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290219_a_291548]
-
Jossey-Bass, San Francisco, 1993. 38. R. Dreeben, „The Unwritten Curriculum and Its Relation to Values”, Journal of Curriculum Studies, 8 (2), 1976, pp. 111-124, extinde sensurile lui hidden curriculum propunând formularea „curriculum nescris”. El completa, în acest fel, ideile de axiologie curriculară subliminală pe care le avansase încă din 1968 în On What is Learned in School, Addison-Wesley, Reading, 1968. 39. În 1975, M. Apple publicase o interpretare politică a hidden curriculum: „The Hidden Curriculum and the Nature of Conflict”, în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
of Teachers of English, Urbana. Cuban, L. (1979), „Determinants of Curriculum Change and Stability, 1870-1970”, în J. Schaffarzick, G. Sykes (eds.), Value Conficts and Curriculum Issues: Lessons from Research and Experience, McCutchan, Berkeley, pp. 139-196. Cucoș, C. (1995) Pedagogie și axiologie, Editura Didactică și Pedagogică, București. Cucoș, C. (1996), Pedagogie, Polirom, Iași. Cummins, C., Good, R., Pinar, W. (1989), The Hidden Curriculum with the Teaching of Science and Its Relantionship to Current Science Education Goals, lucrare prezentată la întâlnirea anuală a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
necesare și utile asupra moștenirii gustiste. Dan Dungaciu: Strategiile culturale și ocultarea politicului. Un model. Fundalul prestației pe care o evocăm aici e bine știut: societatea românească a anilor ’80, deloc senină, deloc Îngăduitoare și Încă Îndărătnică În a prezerva axiologia oficială livrată României o dată cu suprastructura unui sistem de ocupație. Suntem la câțiva ani după desființarea Facultății de Sociologieă La fel de bine e cunoscută și axiologia În cauză: limba sociologiei trebuia să fie unică, consonantă, bine acordată la sunetul teoriei marxiste sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
știut: societatea românească a anilor ’80, deloc senină, deloc Îngăduitoare și Încă Îndărătnică În a prezerva axiologia oficială livrată României o dată cu suprastructura unui sistem de ocupație. Suntem la câțiva ani după desființarea Facultății de Sociologieă La fel de bine e cunoscută și axiologia În cauză: limba sociologiei trebuia să fie unică, consonantă, bine acordată la sunetul teoriei marxiste sau al Programului Partidului. Și s-a scris și s-a gândit așa În sociologia românească. Dar nu numai așa. O concluzie care se impune
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu privire la canon și canonizare ocupă mai multe numere din 2001-2003 și abordează probleme precum noțiunea de canon literar, modul de funcționare al acestuia, la noi, în perioada interbelică, emergența unui „canon textualist”. Articolul inaugural al lui Marin Mincu, Canon și axiologie, face ordine într-un teritoriu lăsat pe seama defilărilor de revistă. Polemizând cu Gheorghe Crăciun, care disocia canonul optzecist de „valoare”, Marin Mincu acreditează ideea perenității criteriului axiologic în constituirea oricărui canon, inclusiv a celui contemporan și discută importanța autenticității în
PARADIGMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288685_a_290014]
-
VIII, (1999), Institutul de formare SLO „Specialisten in leerplanontwikkeling”, Olanda (1999), Universitatea din Warwick, Coventry (1999), Universitatea de Științe Sociale din Toulouse (2000), Universitatea Catolică din Louvain (2001), Università degli Studi di Padova (2004). A publicat următoarele volume: Pedagogie și axiologie (Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995), Pedagogie (Polirom, Iași, 1996, ediția a IIa, revăzută și adăugită, 2002), Educația religioasă. Conținut și forme de realizare (Editura Didactică și Pedagogică, București, 1996), Minciună, simulare, contrafacere. O perspectivă psihopedagogică (Polirom, Iași, 1996), Educația
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
1995, p. 65), prin patru dimensiuni: o conectivitate sau un „spațiu” în constantă transformare; asocieri, legături, căi; o semiotică, adică un sistem deschis de reprezentări, de imagini, de semne de toate felurile care circulă în acest spațiu de conexiuni; o axiologie sau un sistem de valori ce determină tropisme pozitive sau negative, calități afective asociate reprezentărilor sau zonelor spațiului fizic; o energetică având rolul de a specifica forța afectelor generate de imaginile corespunzătoare. Această ipostază a psihismului social poate fi imaginată
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Iar aceasta e dominată de un preaplin al vitalității inconștiente cum literatura română nu cunoscuse până atunci. „A trăi” înseamnă pur și simplu „a trăi”, a te lăsa cuprins și dominat de izbucnirile vitalității. „Binele” și „răul” se încadrează unei axiologii primitive și puternice, pentru care „păcat” nu poate exista atâta timp cât omul este viață (O necredincioasă). Izbucnirea simțurilor nu-l revoltă până într-atât, încât să-și supună personajele la vreo penitență. Scriitorul s-a exprimat fără menajamente împotriva acelor teologi
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
sens (sinnvoll) sau fără sens (sinnlos).“ Orice alt mod de ființare va fi conceput, în această perspectivă, lipsit de sens (unsinnig). Se face mențiu nea că expresia „lipsit de sens“ nu indică aici o valorizare, ca în cunoaștere sau în axiologie. Lipsită de sens este tocmai acea ființare numită Vorhandenheit, ființarea simplu prezentă, ceea ce ne stă în față în simplitatea faptului de a fi. Am avea de-a face cu o simplăprezență dacă am putea privi ceva, să zicem o piatră
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
sens (sinnvoll) sau fără sens (sinnlos).“ Orice alt mod de ființare va fi conceput, în această perspectivă, lipsit de sens (unsinnig). Se face mențiu nea că expresia „lipsit de sens“ nu indică aici o valorizare, ca în cunoaștere sau în axiologie. Lipsită de sens este tocmai acea ființare numită Vorhandenheit, ființarea simplu prezentă, ceea ce ne stă în față în simplitatea faptului de a fi. Am avea dea face cu o simplăprezență dacă am putea privi ceva, să zicem o piatră sau
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
fost îngăduiți, tolerați să existe și după ce Cârmaciul a decis, în iunie ’77 să o termine cu breasla științelor sociale. Numai că ei trebuiau să producă în mare trei categorii de texte: cele de tipul transmundan (logică, metafizică, epistemologia fizicii, axiologie - și asta au făcut cei respectabili, cărora le-au ținut de „șase” cei din ultima categorie), cele de tip istoric (de ce să ne supărăm pe trecut dacă îl putem selecta ca să ne poată legitima prezentul?), cele de tip ancilar („Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
trăim e lipsa caracterului. Or, a învăța e a lucra credința că ești om, în acord cu tine, cu ceilalți, cu Absolutul. Soluția: înapoi la a învăța cu semnificație pentru a fi cu semnificație! Intrinseca legătură între ontologie, gnoseologie și axiologie. Evocarea paideică la V. Fetescu depășește demersul asociaționist de apropiere a imaginilor, simplă acțiune de proximitate. Ea realizează un acord, o fuziune energetică de rezonanță. O simplă întâmplare, ceva din câmpul real, din imediatitate îi prilejuiește autorului - auctor, cel ce
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
astăzi să descopăr în știința mea despre lucruri ceea ce nu bănuiam ieri, căci arta este mare dar spiritul omului pătrunde mereu mai departe...” Savel nu degeaba a învățat pe de rost această rugăciune în care, pe lângă profunzimea reflexiei descoperă și axiologia atributelor medicinei care înainte de a fi artă, știință, filosofie, este psihopedagogie. De acest adevăr, Prof. Dr. Cristina Ionescu a ținut seamă în cercetările sale când a scris această istorie a medicinei. 49Amintiri însângerate Din această carte, profitabilă pentru orice
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
ca Francezii, cu majusculă substantivul. Toate popoarele țin la cartea lor de vizită în care demnitatea ocupă prima rubrică, respectând specificul celorlalte. Practicarea legii iubirii n-are cum face loc șovinismului, dar nici cosmopolitismului(la sensul din circuit!). Există o axiologie a existenței: Dumnezeu- Neam-Glie-Semeni, patrulater în care componentele nu se pot substitui una alteia, ci se iau împreună în această ordine care, părintește, întinde brațele fiecăruia dintre noi, dintre popoare, luminându-ne, dându-ne aripile necesare zborului în tot ce
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
fără control conștient, dar cu o anumită engremare ce poate fi genetică (instinctuală) sau adaptivă (învățată), ca în cazul deprinderilor și obișnuințelor scrierii și cititului, al activităților implicate în viața de fiecare zi (Dicționar de Psihologie, coordonator U.Șchiopu, 1997). Axiologie (engl. axiology, fr. axiologie) disciplină filosofică ce studiază valorile din viața socială, geneza socială, structura, corelațiile, ierarhizarea și funcțiile lor precum și modul în care evoluează (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Barem (engl. standard, fr. barême) ecran de raportare
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
cu o anumită engremare ce poate fi genetică (instinctuală) sau adaptivă (învățată), ca în cazul deprinderilor și obișnuințelor scrierii și cititului, al activităților implicate în viața de fiecare zi (Dicționar de Psihologie, coordonator U.Șchiopu, 1997). Axiologie (engl. axiology, fr. axiologie) disciplină filosofică ce studiază valorile din viața socială, geneza socială, structura, corelațiile, ierarhizarea și funcțiile lor precum și modul în care evoluează (Dicționar de Psihologie, coordonator U. Șchiopu, 1997). Barem (engl. standard, fr. barême) ecran de raportare sau etalon de referință
Metodica predării Educației Fizice și Sportului (ediția a II-a) by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
istorică perspectivei pozitiviste a lui Comte și veți remarca fadoarea teoretică a ultimului și bogăția nuanțată a întîiului. Istorie și iraționalism nu sânt termeni identici, ci corelativi. Istorie și raționalism însă - nu se întîlnesc decât undeva la periferie, tangențial. Etica, axiologia, raționalismul determină o lume născută deasupra devenirii, o sferă a spiritului normativ, pe care o răstoarnă de câte ori poate instabilitatea agresivă a devenirii. Spiritul normativ se închide, cu toate valorile lui transvitale din care își extrage anemia, într-o regiune străină
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
forme, pe care ea le primește pentru a le abandona. Valorile, în tendința lor de a se autonomiza de viață, se constituie în zonă aparte, creîndu-și o bază rațională, pe cea vitală pierzînd-o. Astfel, nu există în fond decât o axiologie raționalistă. Și etica se simte bine numai pe fundamente raționaliste. Vitalismul, punând accentul pe imanență, a suprimat dualismul, adică reazemul teoretic al eticii. Devenirea a fost astfel reintegrată în drepturile ei, adică în rosturile ei de a crea și distruge
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]